Se afișează postările cu eticheta pushing up the daisies. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pushing up the daisies. Afișați toate postările

03 august 2024

De mortuis nil nisi bonum dicendum est? Aici nu-i discutată opera, ci personajul.

N-am căutat primul clip: el doar "a ţâşnit" în bara laterală YouTube pe când căutam altceva. Şi este vechi de peste un an, deci nu-i "bârfă răuvoitoare apărută la necaz".

Probabil pot fi verificate - certificate - coroborate - dezminţite (după caz...) faptele relatate de un vârstnic colaborator (?) al fenicşilor.

Nu dezvolt aici semnificaţia ezoteric-ocultă a Păsării Phoenix şi cum a ajuns ea ("pasărea") simbol al "etno-rockului românesc". Nici nu trebuie minimalizat ca "pâi ce erau să pună, cu atâta cenzură pe cap?", dar se poate acorda beneficiul îndoielii ("aşa s-a nimerit, nu că-nsemna ceva"). Atenţie la ce se strecoară (subliminal sau explicit) sub masca muzicii "bune, autentice". Şi nu numai în acest caz. Unii folosesc denumirea de Fenicieni pentru a defini un anumit grup etno-politic, parţial crypto. Nu-mi dau seama dacă are legătură directă cu noţiunea de Pasăre Phoenix.

De prin 1976-77 începe asaltul final împotriva RSR (şi în general, împotriva Estului), aşa că putem presupune că Evadarea fenicşilor făcea parte din regie. La fel ca şi Fuga Nadiei, un deceniu şi ceva mai târziu - chiar înainte de Ultima Repriză. Sper că nu şi "ultima din ultimul meci" - fiindcă meciurile sunt cu şi despre români(/estici/ortodocşi) şi nu "despre regimuri".


"Actualizare":


10 aprilie 2024

IohAnus: We want you / We want you / We want you as a new recruit

IohAnus, după un ghiont primit de la Licurici:

"(Ăăăă...) În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria națională de apărare și pentru a moderniza infrastructura de transport."

Îhî. Staţi p-aci...


(iete-l p-ăla îmbrăcat în negru, cu mustăţiţiriac, şapcă, şi-n talente; trimitere clară la personajele lui Tom of Finland: "dig it")

"Ădvenciăr", ă?! Poate "la minus 2"... Cu râmele, maggots & all. Cool. VERY cool.

17 februarie 2024

Spicuiri

Un comentariu interesant pus la articolul pro-navalist din Cotidianul (foaia asta... online devine tot mai abjectă, în ciuda machiajului):

Krixus spune: 

16 feb. 2024 la 21:38 

Ce coincidenţă stranie! Doamna Navalnîi se afla, ca mare om politic de importanţă planetară ce este, întâmplător la conferinţa de aşa zisă securitate de la München şi tot din întâmplare avea şi discursul emoţionant despre moartea gigantului politic Serghei gata scris (şi aprobat, să nu uităm!) Minunea asta nu mai poate fi depăşită în minunăţie decât de găsirea paşaportului pilotului amator Ata în ruinele World Trade Center după un incendiu cu temperaturi de peste 700 grade Celsius. Sau eventual de mărirea sumei de asigurare pentru acelasi World Trade Center cu câteva săptămâni înainte de atacul surpriză efectuat de.. hmmm… Ata… Or fi oamenii proşti – da chiar aşa????

- - - - -

"ref":


16 decembrie 2017

Aligică e-n Lună (ca de obicei)

Fiindcă:

- Nu reprezintă "opusul", ci arată că-s la fel: cunosc personal foşti monarhişti, acum naţionalişti anti-establişment şi pesedişti (unii mascaţi), acum "neomonarhiști".
- Nu există mişcări de protest "spontane": Actually, there are no grassroots revolutions, period. Any revolution is a byproduct of a highly organized group of conscientious and professional organizers (Bezmenov).
- Nu-i nevoie de "stradă" pentru a răsturna "Puterea" PSD-ALDE: de-abia așteaptă s-o predea singuri, ca-n 2015 tehnocraților (numirea lui Grindeanu și Tudose, nu asta arată?!).
Incredibil câți au pus botu' la dumele lui Aligică (Like&Share).

https://www.facebook.com/pauldragos.aligica/posts/1564968836904187

Şi totuşi, unde sunt republicanii? Majoritari! De ce nu li se aude vocea? Cei de stânga or crede că dacă PSD e cu Dudele, o mai fi acelaşi PSD pe care-l credeau că este atunci când l-au votat?

Bă Dudelor, ghinionul vostru c-aţi trecut cu mortu' prin Piaţa Unirii: abia de s-au umplut trotuarele

Nu se mai putea face regia lume multă ca pe Calea Victoriei, "din teleobiectiv". Aceeaşi piaţă era plină, cândva (6 septembrie 1940). Au pus înmormântarea sâmbătă, "să poată veni lumea". Ţeapă, Dudelor: bucureştenii nu-s proşti. Ca şi la funeraliile lui Gheorghiu-Dej, leşul e tractat de un vehicul din dotarea Hegemonului: atunci un camion KrAZ sovietic, acum un Humvee american. Neamurili încoronate, nu le-am văzut făcându-şi semnul crucii la catafalc. Tuta aia a lu' Iohannis n-a venit cu ciorapi negri. Iar majoritatea familionului au ajuns pe Dealul Patriarhiei pentru prima dată-n viaţa lor.


Prin 2013 se încheiaseră lucrările de restaurare la... "Sala Tronului", de la "Palatul Regal".
WTF?!  Chiar pe siteul Muzeului Naţional de Artă apare această denumire...

Ptiu, drace! Ziceam că-i Gheorghe Zamfir, dar apoi mi-am dat seama că-i prea gras.
Un fraier Franco ăla, s-a luat după popi şi-a lăsat monarhia, în loc să proclame el republica (pe Juan Carlos tot el l-a pus pe tronul Spaniei).
  Vineri seară, la Palatul Regal unde este depus sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului suveran au ajuns Regele Juan Carlos și Regina Sofiei a Spaniei. Cei doi s-au recules la catafalcul Regelui preț de câteva minute.

Minciuna care se lăfăie nestingherită, nederanjată de nimeni vreme de 2017 – 1944 = 73 de ani este următoarea:
  „România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.”
Despre ce „armistițiu” este vorba, oameni buni?! A negociat Mihai și gașca lui vreun armistițiu cu Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii? Nu! Singurul care a negociat fusese Ion Antonescu, care, la ora când s-a citit proclamația era arestat și predat comuniștilor.

01 iulie 2017

Dezgustător, alarmant, dar edificator


Sicriul lui Helmut Kohl învelit cu "steagul" ueist, depus la "parlamentul" european. Nici nu mă interesează dacă s-a folosit şi steagul german, sau dacă ceremonia are loc şi la vreo instituţie de stat germană.


Trecerea ştafetei (Micron)

N-au relevanţă nici elemente precum că răposatul n-a fost cu adevărat un patriot german ci un europeist (internaţionalist), sau că familia n-a fost de acord ca Merkel să rostească o cuvântare la funeralii, ori circumstanţa în care a fost plasat "steagul". 

Se induce ideea că meriţi o înaltă apreciere dacă îţi dedici viaţa "idealului european", evident dându-i prioritate în faţa intereselor propriei tale naţiuni.

19 august 2014

Bye bye red


Patriciu, out.


În poză cu Omar Hayssam ("coincidenţă", cică) şi cu Dorin Marian, 
undeva prin Orientul Mijlociu (Siria ?), într-un bazar.

Patriciu a fost un îmbogăţit fraudulos al tranziţiei, care a fraudat şi ideologic. Un tovarăş de drum al FSN-ului. FSN controla din interior opoziţia din 1990, dar mai ales PnL-ul. Ca măsură preventivă împotriva unui eventual nou partid autentic de dreapta care ar fi trebuit să se ridice din zona de tineret şi din cea incipientă a întreprinzătorilor, FSN a scornit PnL - Aripa Tânără (PnL-AT), condus la vedere de Patriciu, Chiliman şi Tăriceanu, iar mai apoi PL-93 al lui Cataramă.

PnL-AT a guvernat la nivel de secretari de stat în guvernul Petre Roman remaniat, iar Patriciu a fost ministru la Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului.

Iată cum era caracterizat Patriciu într-un text din 1990 al lui Aurelian Pavelescu (care era pe atunci omul lui Radu Câmpeanu):

P.N.L. - Mirajul puterii
Cinci personaje în căutarea unui autor

28 octombrie 2013

Bye bye red

Din păcate, nu totul a mers conform planurilor întocmite atent (se pare că tovarăşii au gafat din nou), deoarece lucrătorii cei mai de încredere ai trupei de circ a blocului socialist - conjuraţi altfel cunoscuţi sub numele de "jurnalişti" - au cerut confirmarea că bizarul spectacol de circ a fost cu adevărat un eveniment autentic cu semnificaţie istorică. Autentificarea poloneză a fost furnizată de tovarăşul veteran Mazowiecki (care serveşte fidel stăpânii săi socialişti, din anii '50). Se uita puţin speriat (ar avea vreun rost să aflăm pentru ce a fost Mazowiecki atât de speriat la sfârşitul anului 1989 ?) asigurând în mod solemn publicul de televiziune că "contrarevoluţia" românească a fost de cea mai înaltă calitate.

Nu mi-a căşunat deodată pe Mazowiecki, dar văzând avalanşa de omagii de la moartea acestui exponent al Falsei Solidarność, inaugurez eticheta bye bye red, pe care o voi folosi de fiecare dată când va dispare vreun tavarişci sau vreun tovarăş de drum. Vroiam s-o fac mai demult, de la "Celălalt Václav".

"Cameleonii roşii" (Kameleoni czerwoni - în limba poloneză) 


Un montaj în care apar colaboratorii comuniştilor polonezi din etapa Solidaritatea şi din cea a "tranziţiei". Cei mai cunoscuţi - Walesa, Mazowiecki şi Michnik, alături de "social-democraţi" proveniţi din cadrele de conducere ale partidului comunist. Adevăraţii luptători ai Solidarităţii nu sunt preferaţii mass-mediei.

Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: