Postări
”Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină
Decât să fim sclavi iarăși pe vechiul nost' pământ”
Decât să fim sclavi iarăși pe vechiul nost' pământ”
"UE, noul URSS ?"
Vladimir Bukovsky, fost disident din URSS
"Cum se spală creierul unei naţiuni"
Interviu cu Iuri Bezmenov (ex-KGB, 1985)
1980-1985-1989 - informații inedite
Pericolul UE - alarmare timpurie (filmare din 2004).
Ceea pe atunci poate că părea alarmism, acum e o confirmare.
Una dintre ursitoare - naţionalismul român - a fost înşelată: în loc de stat propriu s'a trezit cu tejghea străină. Acest contuar al burgheziei apusene şi-al vechililor ei trebue dărâmat fără zăbavă şi în locul, pe care l-a uzurpat cu silnicie şi minciună, trebue să se înalţe adevăratul stat al Românilor, un stat naţional în care să se poată munci cu dragoste şi elan, un stat al Românilor în România Mare. Ştim că munca aceasta nu va fi uşoară şi nici lipsită de primejdii. Pentru că unii dintre români au intrat slugi la tejgheaua străinilor. Aceşti nemernici paznici politici ai contuarului trebuesc demascaţi şi naţiunea deslănţuită. Aceasta e dubla datorie a acestui manifest al revoluţiei naţionale. Ştim că ne aşteaptă o existenţă precară şi poate pe mulţi dintre noi o moarte violentă. Ştim că intrăm în toiul unei lupte, care va scutura ţara ca o vijelie, dar pentru cei care au un crez nu există nici târguiala, nici rezervă. Vom îndura toate mizeriile şi ne vom bate în toate luptele, dar nu vom ceda.
Petre Țuțea - Manifestul Revoluţiei Naţionale
1974
- Semnarea unui acord bilateral de includere a României (R.S.R.) în Sistemul General de Preferinţe (SGP) al Comunităţii Economice Europene
1980
- Semnarea unui acord privind crearea Comisiei Mixte România - Comunitatea Economică Europeană, document prin care România recunoştea de facto această organizaţie
1989
- Nicolae Ceaușescu declară într-un discurs televizat (pe 20 decembrie) că "această campanie împotriva României face parte dintr-un plan mai general împotriva independenţei şi suveranităţii popoarelor - a acelor popoare care nu vor dominaţia străină şi sînt gata să-şi apere cu orice preţ, inclusiv cu arma în mînă, independenţa, dreptul la o viaţă liberă"
- România semnează Acordul European - o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe de altă parte
- Începe aplicarea prevederilor comerciale din Acordul European, prin intermediul unui Acord Interimar
1995
- Declarația de la Snagov: liderii partidelor parlamentare din România confirmă acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană
- Intră in vigoare Acordul European
- Se constituie Consiliul de Asociere România - Uniunea Europeană, format din membri desemnați de Guvernul României, pe de o parte, și membri ai Consiliului Uniunii Europene și membri ai Comisiei Comunităților Europene, pe de altă parte
- Se constituie un Comitet consultativ mixt Comitetul Regiunilor - Comitetul român de legătură pentru cooperarea cu Comitetul Regiunilor, printr-un amendament la Regulamentul de procedură al Consiliului de Asociere
- România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană
1997
- Guvernul adoptă documentul Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România, în care se menţionează principiul regionalizării şi apar definite regiunile de dezvoltare (realizat în colaborare cu Comisia Europeană)
- Comisia Europeană adoptă Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a României la Uniunea Europeană
- Proclamarea "Statului țiganilor" (Cem Romengo) la Târgu Jiu, declarată ca fiind "simbolică"
1998
- Legea 151/1998 privind dezvoltarea regională în România pune bazele regionalizării, prin înființarea regiunilor de dezvoltare
- Manifestul "M-am săturat de România" al lui Sabin Gherman (textul)
- Este înregistrat primul partid regional, Partidul Moldovenilor (inițiativa este lansată în 1997, va fi absorbit de PSD în 2002)
- România semnează Carta Regiunilor Europene
1999
- Adoptarea Planului Național de Aderare la Uniunea Europeană
- România "face propunerea" construirii unei conducte de petrol Constanța-Trieste, evident pentru necesitățile altora, România rămânând doar cu riscul permanent de poluare
- PNL este admis în Internaționala Liberală (după aderarea la UE, în grupul ALDE de la PE)
- Consiliul European decide începerea negocierilor cu şase ţări candidate, printre care şi România
2000
- Deschiderea oficială a negocierilor de aderare a României
- România adoptă Strategia Economică pe Termen Mediu (SETM) și o prezintă în cadrul reuniunii Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană
- UE adoptă Strategia de la Lisabona (cu obiective până în 2010, revizuită în 2005, considerată eşuată, fiind înlocuită în 2010 cu Strategia Europa 2020)
- Declaraţia cultelor religoase pentru integrarea României în Uniunea Europeană
- Șeful Marelui Stat Major, gen. Mircea Chelaru, declară că "structuri de tip mafiot încearcă să destabilizeze România şi să enclavizeze sudul Olteniei"
2001
- Comisia prezinta o ediție revizuită a Parteneriatului pentru Aderare cu România
- Liga Pro Europa lansează "Manifestul regionalizării"- "Memorandum către Parlament pentru construcţia regională a României"
- Guvernul aprobă documentul CAPITOLUL 21 – POLITICĂ REGIONALĂ ŞI COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE: "POZIŢIA GENERALĂ - România acceptă în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 21 – „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale”, în vigoare la data de 31 decembrie 2000, şi va lua măsurile necesare pentru implementarea efectivă a acestuia până la data aderării, nesolicitând perioade de tranziţie sau derogări şi declară că va fi în măsură să aplice în întregime, la data aderării, acest acquis." (formularea din pasajul accentuat cu galben apare la aproape toate capitolele de negociere)
2002
- Comisia Europeană adoptă o "Foaie de parcurs" pentru Romania şi Bulgaria
- Se stabilește data-țintă pentru aderarea celor două țări la 1 ianuarie 2007
- La un an de la lansarea Memorandumului pentru construcţia regională a României, o parte dintre semnatarii săi lansează iniţiativa înfiinţării Forumului pentru regionalizarea României
2003
- Referendumul "Constituţiei europene" din 2003 a fost falsificat
- Apare Forumul Constituţional, condus de Cristian Pîrvulescu (
- S-a înființat Consiliul Național Secuiesc, organizație care militează pentru regionalizare (și eventual, separatism)
- Apar din partea UE presiuni și condiționări, pe măsură ce se apropie termenul aderării la UE (ce să conțină noua Constituție și afacerile: Bechtel, fregatele, SIDEX - Mittal Steel)
- Proclamaţia monahilor ortodocşi români împotriva rămânerii BOR în Consiliul Ecumenic al Bisericilor: "Demascarea politicii globaliste de integrare religioasã în UE ca fiind demonică si fundamentată pe principii anticreştine, luarea de mãsuri împotriva noilor buletine cu cip şi a card-urilor ce înainte-merg pecetluirii apocaliptice. Vădirea manifestărilor new-agiste ce îndrăcesc pe tineri, rescrierea adevăratei istorii bisericeşti-naţionale şi revigorarea valorilor tradiţionale. Nu avem pricină de a supune Biserica presiunilor politice şi de a da Cezarului mai mult decît i se cuvine. Împărăţia noastră e în ceruri, dar trebuie să o dobîndim încă din viaţã, fără a ne vinde ortodoxia şi românismul."
Indicii privind falsificarea referendumului:
"Estimările oficiale au trezit însă suspiciunea partidelor de opozitie si a mai multor organizaţii non-guvernamentale, având în vedere că participarea la vot a crescut vertiginos înainte de închiderea urnelor, de la 34% la orele 15, la peste 50 % dupa încheierea votului". (34% la ora 15:00 din ce-a de-a doua zi, suplimentară, a referendumului; total ziua 1 + ziua 2 !)
>> Participarea la referendumul de adoptare a Constituţiei
>> Curtea Constituţională a validat rezultatele referendumului
"Românii au absentat masiv la referendumul pentru revizuirea Constitutiei. Deşi autorităţile au făcut tot posibilul pentru a-i atrage pe cetăţeni la urne, lansând o campanie agresivă vizual, cu artişti si sportivi, şi lungind referendumul pe două zile, iar baronii locali ai PSD au şantajat şi ademenit populaţia cu ameninţări sau tombole în interiorul secţiilor de votare, rata de participare la vot a fost extrem de mică. În prima zi a referendumului, prezenţa la vot a fost de numai 14,29%. Nici ieri, în jurul după-amiezii, cifrele raportate de către secţiile de votare nu erau la nivelul aşteptărilor politicienilor români. Printre liderii partidului de guvernământ, îngrijorarea se transformase treptat în panică. Optimismul de dinaintea votului rămăsese doar la nivel declarativ şi era afişat cu jumătate de gură". >> continuare
"Un ajutor de nădejde l-au reprezentat și urnele volante, răspîndite în cele mai uluitoare locuri cu putință – și în aceeași, completă, sfidare a legii: magazine, piețe etc. Opoziția – PD și PNL – depusese, de altfel, duminică dimineață o contestație oficială la Biroul Electoral Central, prin care condamna „practica generalizată a urnelor volante“, acest procedeu trebuind să reprezinte excepția, și nu regula. În plus, potrivit relatărilor publicate deja – și care nu și-au găsit locul decît în jurnalele de știri ale anumitor televiziuni, în nici un caz cele ale televiziunii naționale –, președintii secțiilor de votare au fost instruiți să abandoneze rigorismul exagerat în materie de acte de identitate și să le permită chiar și cetățenilor care nu puteau produce documente corespunzatoare să-și exercite, totuși, dreptul la vot. Tabloul aiuritor al marelui referendum desfășurat – în aceeași totală ignorare a prevederilor legale – două zile la rînd (deși legislația română nu prevede, în fapt, această posibilitate) s-a completat cu galopul cel puțin bizar al procentului de participare. De la nivelul extrem de scăzut de sîmbătă (14,29%) și de la cel destul de modest înregistrat duminică la ora 15.00 (34,27%), la ora 20.00, Biroul Electoral Central raporta nici mai mult, nici mai puțin decît un procent de 54,46%, o creștere, cu alte cuvinte, de 20% în mai puțin de 5 ore. Explicații ale acestui fenomen ieșit din comun a oferit purtătorul de cuvînt al Biroului Electoral Central, judecătorul Ștefan Mateescu: „Este posibil – a declarat acesta, crezîndu-se deodată psiholog sau sociolog – pentru că, în general, cetățenii au o psihologie aparte, întotdeauna lasă lucrurile de făcut pe ultima suta de metri“. Scutim cititorii de restul explicației „docte“ și „competente“, produse de personajul citat." >> continuare
O parte din modificările constituţionale:
- La Articolul 16 (Egalitatea în drepturi) a fost adăugat paragraful:
4. În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
- Adăugarea Articolului 35.1 (Dreptul de a fi ales în Parlamentul European):
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.
- Articolul 41 se redenumeşte Dreptul de proprietate privată şi i se adaugă alineatul:
2. Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
Textul din 1991 impunea interdicţia deținerii în proprietate a terenurilor pentru cetăţenii străini şi apatrizi: Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
- Articolul 52 (Apărarea țării), care stabilea obligativitatea serviciului militar, în noul text este redenumit Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică :
1. Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.
2. Serviciul militar este obligatoriu pentru bărbați, cetațeni români, care au îndeplinit vârsta de 20 de ani, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
3. Pentru pregătirea în cadrul serviciului militar activ, cetățenii pot fi încorporați până la vârsta de 35 de ani.
Dispozițiile constituționale din domeniul apărării trec la Articolul 55, modificat:
1. Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.
2. Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
3. Cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice.
- La Articolul 137 (Sistemul financiar) a fost adăugat pasajul subliniat:
2. Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.
- Apare Articolul 145.1, Integrarea în Uniunea Europeană:
1. Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinta comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
2. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. 3. Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
4. Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
5. Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
Legea 429/2003 de revizuire a Constituţiei României
Constituția României 1991
Constituția României 2003
2004
- Privatizarea suspectă a companiei petroliere naționale Petrom, cumpărătorul fiind firma OMV din Austria
- Bulgaria, România şi Croaţia se îndreaptă spre aderare
"La doi ani de zile dupa Consiliul European de la Copenhaga ce a marcat integrarea a noi 10 membrii in UE, la sfarsitul acestei saptamani liderii europeni au dat lumina verde pentru un al doilea val de aderare - cel format din Romania si Bulgaria - pentru 1 ianuarie 2007. Conform celor decise la Summit, Tratatul de aderare cu Romania si Bulgaria va fi semnat in aprilie 2005.Aderarea noastra sau a vecinilor de la sud va putea fi amanata cu un an daca nu sunt indeplinite reformele angajate prin negocierile de aderare." >> continuare
- România a facut o afacere bună
"Mathias Ruete, director pentru Extindere în cadrul Comisiei Europene, a declarat ieri, într-o conferinta de presa ca pachetul financiar prezentat, marti, în Parlamentul European reprezinta o adevarata afacere pentru tara noastra. Astfel, în primii trei ani dupa aderare, România va primi 6 miliarde de euro si va contribui la bugetul comunitar, conform unor prime estimari, cu doar 800 milioane de euro pe an." >> continuare
1974
- Semnarea unui acord bilateral de includere a României (R.S.R.) în Sistemul General de Preferinţe (SGP) al Comunităţii Economice Europene
1980
- Semnarea unui acord privind crearea Comisiei Mixte România - Comunitatea Economică Europeană, document prin care România recunoştea de facto această organizaţie
1989
- Nicolae Ceaușescu declară într-un discurs televizat (pe 20 decembrie) că "această campanie împotriva României face parte dintr-un plan mai general împotriva independenţei şi suveranităţii popoarelor - a acelor popoare care nu vor dominaţia străină şi sînt gata să-şi apere cu orice preţ, inclusiv cu arma în mînă, independenţa, dreptul la o viaţă liberă"
- Comunicatul către țară al CFSN (22 decembrie) vorbește despre România integrându-se în "Europa unită", văzută sub forma Casei Comune Europene, concept lansat de Gorbaciov: "9. Întreaga politică externă a țării să servească promovării bunei vecinătăți, prieteniei și păcii în lume, integrîndu-se în procesul de construire a unei Europe unite, casa comună a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaționale ale Romaniei și, în primul rînd, cele privitoare la Tratatul de la Varșovia."
- Pe 16 iunie apare Declarația de la Budapesta, care sugerează federalizarea României: "Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate şi trebuie să devină un model de pluralism cultural şi religios", "Dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la autonomie culturală a fiecărei naţiuni trebuie garantat".
1990
- Proclamaţia de la Timişoara are un punct (11) privitor la descentralizare, cu aluzie la regionalizare: "11. Timișoara este hotărâtă să ia în serios și să se folosească de principiul descentralizării economice și administrative. S-a și propus experimentarea în județul Timiș a unui model de economie de piață, pornind de la capacitățile sale puternice și de la competența specialiștilor de care dispune. Pentru atragerea mai ușoară și mai rapidă a capitalului străin, îndeosebi sub forma de tehnologie și materii prime speciale, și pentru crearea de societăți mixte, cerem și pe această cale înființarea la Timișoara a unei filiale a Băncii de Comerț Exterior."
1992
- Declaraţia de la Cluj a UDMR, în care se spune: "Este obligaţia noastră să arătăm soluţia care reprezintă şi pentru noi şi pentru ţară ieşirea din această criză. Autonomia comunităţilor entice, religioase este parte organică a trecutului Ardealului, am evoca exercitarea de 800 de ani a autodeterminării de catre comunităţile săseşti şi tot acest lucru a fost formulat şi în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918. Susţinem că această cale este calea autodeterminării interne".
1993
1990
- Proclamaţia de la Timişoara are un punct (11) privitor la descentralizare, cu aluzie la regionalizare: "11. Timișoara este hotărâtă să ia în serios și să se folosească de principiul descentralizării economice și administrative. S-a și propus experimentarea în județul Timiș a unui model de economie de piață, pornind de la capacitățile sale puternice și de la competența specialiștilor de care dispune. Pentru atragerea mai ușoară și mai rapidă a capitalului străin, îndeosebi sub forma de tehnologie și materii prime speciale, și pentru crearea de societăți mixte, cerem și pe această cale înființarea la Timișoara a unei filiale a Băncii de Comerț Exterior."
1992
- Declaraţia de la Cluj a UDMR, în care se spune: "Este obligaţia noastră să arătăm soluţia care reprezintă şi pentru noi şi pentru ţară ieşirea din această criză. Autonomia comunităţilor entice, religioase este parte organică a trecutului Ardealului, am evoca exercitarea de 800 de ani a autodeterminării de catre comunităţile săseşti şi tot acest lucru a fost formulat şi în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918. Susţinem că această cale este calea autodeterminării interne".
1993
- România semnează Acordul European - o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe de altă parte
- Începe aplicarea prevederilor comerciale din Acordul European, prin intermediul unui Acord Interimar
1995
- Declarația de la Snagov: liderii partidelor parlamentare din România confirmă acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană
- Intră in vigoare Acordul European
- Se constituie Consiliul de Asociere România - Uniunea Europeană, format din membri desemnați de Guvernul României, pe de o parte, și membri ai Consiliului Uniunii Europene și membri ai Comisiei Comunităților Europene, pe de altă parte
- Se constituie un Comitet consultativ mixt Comitetul Regiunilor - Comitetul român de legătură pentru cooperarea cu Comitetul Regiunilor, printr-un amendament la Regulamentul de procedură al Consiliului de Asociere
- România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană
1997
- Guvernul adoptă documentul Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România, în care se menţionează principiul regionalizării şi apar definite regiunile de dezvoltare (realizat în colaborare cu Comisia Europeană)
- Comisia Europeană adoptă Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a României la Uniunea Europeană
- Proclamarea "Statului țiganilor" (Cem Romengo) la Târgu Jiu, declarată ca fiind "simbolică"
1998
- Legea 151/1998 privind dezvoltarea regională în România pune bazele regionalizării, prin înființarea regiunilor de dezvoltare
- Manifestul "M-am săturat de România" al lui Sabin Gherman (textul)
- Este înregistrat primul partid regional, Partidul Moldovenilor (inițiativa este lansată în 1997, va fi absorbit de PSD în 2002)
- România semnează Carta Regiunilor Europene
1999
- Adoptarea Planului Național de Aderare la Uniunea Europeană
- România "face propunerea" construirii unei conducte de petrol Constanța-Trieste, evident pentru necesitățile altora, România rămânând doar cu riscul permanent de poluare
- PNL este admis în Internaționala Liberală (după aderarea la UE, în grupul ALDE de la PE)
- Consiliul European decide începerea negocierilor cu şase ţări candidate, printre care şi România
2000
- Deschiderea oficială a negocierilor de aderare a României
- România adoptă Strategia Economică pe Termen Mediu (SETM) și o prezintă în cadrul reuniunii Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană
- UE adoptă Strategia de la Lisabona (cu obiective până în 2010, revizuită în 2005, considerată eşuată, fiind înlocuită în 2010 cu Strategia Europa 2020)
- Declaraţia cultelor religoase pentru integrarea României în Uniunea Europeană
- Șeful Marelui Stat Major, gen. Mircea Chelaru, declară că "structuri de tip mafiot încearcă să destabilizeze România şi să enclavizeze sudul Olteniei"
2001
- Comisia prezinta o ediție revizuită a Parteneriatului pentru Aderare cu România
- Liga Pro Europa lansează "Manifestul regionalizării"- "Memorandum către Parlament pentru construcţia regională a României"
- Guvernul aprobă documentul CAPITOLUL 21 – POLITICĂ REGIONALĂ ŞI COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE: "POZIŢIA GENERALĂ - România acceptă în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 21 – „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale”, în vigoare la data de 31 decembrie 2000, şi va lua măsurile necesare pentru implementarea efectivă a acestuia până la data aderării, nesolicitând perioade de tranziţie sau derogări şi declară că va fi în măsură să aplice în întregime, la data aderării, acest acquis." (formularea din pasajul accentuat cu galben apare la aproape toate capitolele de negociere)
2002
- Comisia Europeană adoptă o "Foaie de parcurs" pentru Romania şi Bulgaria
- Se stabilește data-țintă pentru aderarea celor două țări la 1 ianuarie 2007
- La un an de la lansarea Memorandumului pentru construcţia regională a României, o parte dintre semnatarii săi lansează iniţiativa înfiinţării Forumului pentru regionalizarea României
2003
- Referendumul "Constituţiei europene" din 2003 a fost falsificat
- Apare Forumul Constituţional, condus de Cristian Pîrvulescu (
- S-a înființat Consiliul Național Secuiesc, organizație care militează pentru regionalizare (și eventual, separatism)
- Apar din partea UE presiuni și condiționări, pe măsură ce se apropie termenul aderării la UE (ce să conțină noua Constituție și afacerile: Bechtel, fregatele, SIDEX - Mittal Steel)
- Proclamaţia monahilor ortodocşi români împotriva rămânerii BOR în Consiliul Ecumenic al Bisericilor: "Demascarea politicii globaliste de integrare religioasã în UE ca fiind demonică si fundamentată pe principii anticreştine, luarea de mãsuri împotriva noilor buletine cu cip şi a card-urilor ce înainte-merg pecetluirii apocaliptice. Vădirea manifestărilor new-agiste ce îndrăcesc pe tineri, rescrierea adevăratei istorii bisericeşti-naţionale şi revigorarea valorilor tradiţionale. Nu avem pricină de a supune Biserica presiunilor politice şi de a da Cezarului mai mult decît i se cuvine. Împărăţia noastră e în ceruri, dar trebuie să o dobîndim încă din viaţã, fără a ne vinde ortodoxia şi românismul."
Indicii privind falsificarea referendumului:
"Estimările oficiale au trezit însă suspiciunea partidelor de opozitie si a mai multor organizaţii non-guvernamentale, având în vedere că participarea la vot a crescut vertiginos înainte de închiderea urnelor, de la 34% la orele 15, la peste 50 % dupa încheierea votului". (34% la ora 15:00 din ce-a de-a doua zi, suplimentară, a referendumului; total ziua 1 + ziua 2 !)
>> Participarea la referendumul de adoptare a Constituţiei
>> Curtea Constituţională a validat rezultatele referendumului
"Românii au absentat masiv la referendumul pentru revizuirea Constitutiei. Deşi autorităţile au făcut tot posibilul pentru a-i atrage pe cetăţeni la urne, lansând o campanie agresivă vizual, cu artişti si sportivi, şi lungind referendumul pe două zile, iar baronii locali ai PSD au şantajat şi ademenit populaţia cu ameninţări sau tombole în interiorul secţiilor de votare, rata de participare la vot a fost extrem de mică. În prima zi a referendumului, prezenţa la vot a fost de numai 14,29%. Nici ieri, în jurul după-amiezii, cifrele raportate de către secţiile de votare nu erau la nivelul aşteptărilor politicienilor români. Printre liderii partidului de guvernământ, îngrijorarea se transformase treptat în panică. Optimismul de dinaintea votului rămăsese doar la nivel declarativ şi era afişat cu jumătate de gură". >> continuare
"Un ajutor de nădejde l-au reprezentat și urnele volante, răspîndite în cele mai uluitoare locuri cu putință – și în aceeași, completă, sfidare a legii: magazine, piețe etc. Opoziția – PD și PNL – depusese, de altfel, duminică dimineață o contestație oficială la Biroul Electoral Central, prin care condamna „practica generalizată a urnelor volante“, acest procedeu trebuind să reprezinte excepția, și nu regula. În plus, potrivit relatărilor publicate deja – și care nu și-au găsit locul decît în jurnalele de știri ale anumitor televiziuni, în nici un caz cele ale televiziunii naționale –, președintii secțiilor de votare au fost instruiți să abandoneze rigorismul exagerat în materie de acte de identitate și să le permită chiar și cetățenilor care nu puteau produce documente corespunzatoare să-și exercite, totuși, dreptul la vot. Tabloul aiuritor al marelui referendum desfășurat – în aceeași totală ignorare a prevederilor legale – două zile la rînd (deși legislația română nu prevede, în fapt, această posibilitate) s-a completat cu galopul cel puțin bizar al procentului de participare. De la nivelul extrem de scăzut de sîmbătă (14,29%) și de la cel destul de modest înregistrat duminică la ora 15.00 (34,27%), la ora 20.00, Biroul Electoral Central raporta nici mai mult, nici mai puțin decît un procent de 54,46%, o creștere, cu alte cuvinte, de 20% în mai puțin de 5 ore. Explicații ale acestui fenomen ieșit din comun a oferit purtătorul de cuvînt al Biroului Electoral Central, judecătorul Ștefan Mateescu: „Este posibil – a declarat acesta, crezîndu-se deodată psiholog sau sociolog – pentru că, în general, cetățenii au o psihologie aparte, întotdeauna lasă lucrurile de făcut pe ultima suta de metri“. Scutim cititorii de restul explicației „docte“ și „competente“, produse de personajul citat." >> continuare
O parte din modificările constituţionale:
- La Articolul 16 (Egalitatea în drepturi) a fost adăugat paragraful:
4. În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
- Adăugarea Articolului 35.1 (Dreptul de a fi ales în Parlamentul European):
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.
- Articolul 41 se redenumeşte Dreptul de proprietate privată şi i se adaugă alineatul:
2. Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
Textul din 1991 impunea interdicţia deținerii în proprietate a terenurilor pentru cetăţenii străini şi apatrizi: Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
- Articolul 52 (Apărarea țării), care stabilea obligativitatea serviciului militar, în noul text este redenumit Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică :
1. Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.
2. Serviciul militar este obligatoriu pentru bărbați, cetațeni români, care au îndeplinit vârsta de 20 de ani, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
3. Pentru pregătirea în cadrul serviciului militar activ, cetățenii pot fi încorporați până la vârsta de 35 de ani.
Dispozițiile constituționale din domeniul apărării trec la Articolul 55, modificat:
1. Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.
2. Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
3. Cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice.
- La Articolul 137 (Sistemul financiar) a fost adăugat pasajul subliniat:
2. Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.
- Apare Articolul 145.1, Integrarea în Uniunea Europeană:
1. Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinta comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
2. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. 3. Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
4. Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
5. Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
Legea 429/2003 de revizuire a Constituţiei României
Constituția României 1991
Constituția României 2003
2004
- Privatizarea suspectă a companiei petroliere naționale Petrom, cumpărătorul fiind firma OMV din Austria
- Bulgaria, România şi Croaţia se îndreaptă spre aderare
"La doi ani de zile dupa Consiliul European de la Copenhaga ce a marcat integrarea a noi 10 membrii in UE, la sfarsitul acestei saptamani liderii europeni au dat lumina verde pentru un al doilea val de aderare - cel format din Romania si Bulgaria - pentru 1 ianuarie 2007. Conform celor decise la Summit, Tratatul de aderare cu Romania si Bulgaria va fi semnat in aprilie 2005.Aderarea noastra sau a vecinilor de la sud va putea fi amanata cu un an daca nu sunt indeplinite reformele angajate prin negocierile de aderare." >> continuare
- România a facut o afacere bună
"Mathias Ruete, director pentru Extindere în cadrul Comisiei Europene, a declarat ieri, într-o conferinta de presa ca pachetul financiar prezentat, marti, în Parlamentul European reprezinta o adevarata afacere pentru tara noastra. Astfel, în primii trei ani dupa aderare, România va primi 6 miliarde de euro si va contribui la bugetul comunitar, conform unor prime estimari, cu doar 800 milioane de euro pe an." >> continuare
- Traian Băsescu mimează naţionalismul în an electoral: "Au venit să-şi ia tainul" ; peste 7 ani va pleda pentru Statele Unite ale Europei
- Sabin Gherman, autorul manifestului "M-am săturat de România !" din 1998, tipărește și distribuie "legitimații de ardelean"
2005
- Sabin Gherman, autorul manifestului "M-am săturat de România !" din 1998, tipărește și distribuie "legitimații de ardelean"
2005
- Se dă publicității Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană (textul)
- PD părăsește Internaționala Socialistă și optează pentru afilierea la PPE
- PSD devine membru cu drepturi depline al Partidului Socialiștilor Europeni (PSE/PES)
- Semnarea unei scrisori de intenţie privind participarea României la două grupuri tactice de luptă ale UE (embrionul "Armatei UE")
- România susţine ratificarea "Constituţiei Europene"Chiar și după ce referendumurile din Franța și Olanda eșuează. Protocolul de aderare la UE semnat de România o ratifică implicit.
2006
- Punerea la dispoziţia UE a unor efective militare, pentru participarea la grupurile de luptă ale UE, conform scrisorii de intenţie din 2005
- Interzicerea începând cu 1 ianuarie 2007 (data aderării la UE) a culturilor de soia modificate geneticImportul este permis la nivelul UE, anomalia se explică prin politica deliberată de transfer financiar către lumea a treia. Fermierii din România vor avea cheltuieli în plus pentru importul furajer de soia.
- "Şi la noi de ce nu ?"
"Aproape toate ţările care au aderat la UE si-au consultat populaţia cu privire la acest pas. La noi subiectul unui referendum pe tema aderării a fost aproape un tabu. De ce? [...] Haioasă din acest punct de vedere poziţia unor politicieni "de top" de la noi, ceva de genu' lasă dom'ne. să nu mai tulburăm şi noi apele cu un referendum, că şi aşa a fost greu să ajungem aici, etc. Pâi da', ce, România este un hoţ care intră noaptea pe furiş în casă ?" >> continuare
- PSD devine membru cu drepturi depline al Partidului Socialiștilor Europeni (PSE/PES)
- Semnarea unei scrisori de intenţie privind participarea României la două grupuri tactice de luptă ale UE (embrionul "Armatei UE")
- România susţine ratificarea "Constituţiei Europene"Chiar și după ce referendumurile din Franța și Olanda eșuează. Protocolul de aderare la UE semnat de România o ratifică implicit.
- UE reformulează Strategia Lisabona, adoptată în anul 2000
- România şi Bulgaria trimit la Parlamentul European câte o delegaţie de europarlamentari-observatori (35, respectiv 18), desemnaţi de parlament.2006
- Punerea la dispoziţia UE a unor efective militare, pentru participarea la grupurile de luptă ale UE, conform scrisorii de intenţie din 2005
- Interzicerea începând cu 1 ianuarie 2007 (data aderării la UE) a culturilor de soia modificate geneticImportul este permis la nivelul UE, anomalia se explică prin politica deliberată de transfer financiar către lumea a treia. Fermierii din România vor avea cheltuieli în plus pentru importul furajer de soia.
- "Şi la noi de ce nu ?"
"Aproape toate ţările care au aderat la UE si-au consultat populaţia cu privire la acest pas. La noi subiectul unui referendum pe tema aderării a fost aproape un tabu. De ce? [...] Haioasă din acest punct de vedere poziţia unor politicieni "de top" de la noi, ceva de genu' lasă dom'ne. să nu mai tulburăm şi noi apele cu un referendum, că şi aşa a fost greu să ajungem aici, etc. Pâi da', ce, România este un hoţ care intră noaptea pe furiş în casă ?" >> continuare
- PNL propune un proiect de regionalizare care desființează județele (prin 2011 vor trece în programul politic menţinerea actualelor judeţe, într-o primă etapă)
- Radu Duda lansează Iniţiativa "Europa Regiunilor", cu o durată prevăzută de 10 ani
2007
- 1 ianuarie - România devine stat-membru al Uniunii Europene
- Semnarea Declaraţiei de la Berlin, care cere reluarea tratatului constituţional european, respins la referendumurile din 2005 (data-limită: 2009)
- Semnarea Tratatului de la Lisabona (Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene - textul în limba română)
- Partidul Democrat devine membru cu drepturi depline al Partidului Popular European (PPE/EPP)
- Semnarea acordului de construcție a conductei de petrol Constanța-Trieste
Proiectul controversat, cu mari riscuri de mediu (și inutil României, petrolul tranzitat este pentru alții) a fost inițiat în 1999, "la propunerea României". Bulgaria va anula în 2011 un proiect similar, din considerente de mediu.
- Radu Duda lansează Iniţiativa "Europa Regiunilor", cu o durată prevăzută de 10 ani
2007
- 1 ianuarie - România devine stat-membru al Uniunii Europene
- Semnarea Declaraţiei de la Berlin, care cere reluarea tratatului constituţional european, respins la referendumurile din 2005 (data-limită: 2009)
- Semnarea Tratatului de la Lisabona (Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene - textul în limba română)
- Partidul Democrat devine membru cu drepturi depline al Partidului Popular European (PPE/EPP)
- Semnarea acordului de construcție a conductei de petrol Constanța-Trieste
Proiectul controversat, cu mari riscuri de mediu (și inutil României, petrolul tranzitat este pentru alții) a fost inițiat în 1999, "la propunerea României". Bulgaria va anula în 2011 un proiect similar, din considerente de mediu.
- Preşedintele Parlamentului European trasează o directivă partidelor parlamentare, de triere a colaboratorilor: "Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu".
- Cum a intrat România în Uniunea Europeană - link
2008
- Tratatul de la Lisabona a fost ratificat cu un vot împotrivă
De fapt, un vot împotrivă şi o abţinere; aşa era scenariul, trebuia să apară o "opoziţie" fabricată, nu dădea bine unanimitatea.
"Plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului a ratificat Tratatul de la Lisabona cu 387 de voturi pentru. Romania este cel de-al patrulea stat membru UE care ratifica acest document. Presedintii Comisiei Europene si Parlamentului European au felicitat Romania." >> continuare
- La Universitatea Babeș-Bolyai are loc o conferință internațională cu titlul Contribuţii româneşti la proiectul "Statele Unite ale Europei", organizată de Andrei Marga
- Un studiu finanţat de BERD recomandă creşterea volumului anual de masă lemnoasă exploatată de la 18,5 milioane de metri cubi la 25-28 de milioane de metri cubi
Studiul vine pe fondul încercării guvernului Tăriceanu 2 de a desfiinţa Regia Romsilva prin regionalizare/divizare.
2009
- Alegerile europarlamentare
Participarea la vot : 43% (media la nivelul UE)
România: 2007: 29,47% 2009: 27,67%
- Băsescu susține "parlamentul transnațional", inducând ca alternativă transformarea Senatului în Camera Regiunilor, aleasă indirect (exact varianta din 2012-2013 a USL de revizuire a Constituției): "În viziunea mea, putem opta pentru un sistem unicameral prin eliminarea uneia din cele două Camere. Motivul este acela că avem deja o Cameră, şi anume Parlamentul European. Consider că existenţa Parlamentului european este o garanţie suficientă atat pentru o bună reprezentare a intereselor generale ale românilor, cât şi pentru impiedicarea oricărui abuz al puterii legislative "autohtone". Dacă naţiunea nu va dori totuşi să renunţe la una din Camere, aceasta ar trebui oricum să fie aleasă astfel încât să reprezinte altceva decât Camera, de pildă interesele comunităţilor locale – şi aici mă refer la Senat."
- Barroso: "Euro este un scut de protecţie în faţa crizei"
- UE se opune recapitalizării CEC Bank, considerând-o "ajutor de stat"
- Comisia Europeană primește spre avizare documentația privitoare la reactoarele 3 și 4 de la CNE Cernavodă. Răspunsul va aștepta... un an și jumătate.
2010
- PSD și PNL propun o modificare complexă a Constituției "în toate domeniile în care Legea fundamentală trebuie corectată și pusă în acord cu Constituția UE"
- Cum a intrat România în Uniunea Europeană - link
2008
- Tratatul de la Lisabona a fost ratificat cu un vot împotrivă
De fapt, un vot împotrivă şi o abţinere; aşa era scenariul, trebuia să apară o "opoziţie" fabricată, nu dădea bine unanimitatea.
"Plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului a ratificat Tratatul de la Lisabona cu 387 de voturi pentru. Romania este cel de-al patrulea stat membru UE care ratifica acest document. Presedintii Comisiei Europene si Parlamentului European au felicitat Romania." >> continuare
- La Universitatea Babeș-Bolyai are loc o conferință internațională cu titlul Contribuţii româneşti la proiectul "Statele Unite ale Europei", organizată de Andrei Marga
- Un studiu finanţat de BERD recomandă creşterea volumului anual de masă lemnoasă exploatată de la 18,5 milioane de metri cubi la 25-28 de milioane de metri cubi
Studiul vine pe fondul încercării guvernului Tăriceanu 2 de a desfiinţa Regia Romsilva prin regionalizare/divizare.
2009
- Alegerile europarlamentare
Participarea la vot : 43% (media la nivelul UE)
România: 2007: 29,47% 2009: 27,67%
- Băsescu susține "parlamentul transnațional", inducând ca alternativă transformarea Senatului în Camera Regiunilor, aleasă indirect (exact varianta din 2012-2013 a USL de revizuire a Constituției): "În viziunea mea, putem opta pentru un sistem unicameral prin eliminarea uneia din cele două Camere. Motivul este acela că avem deja o Cameră, şi anume Parlamentul European. Consider că existenţa Parlamentului european este o garanţie suficientă atat pentru o bună reprezentare a intereselor generale ale românilor, cât şi pentru impiedicarea oricărui abuz al puterii legislative "autohtone". Dacă naţiunea nu va dori totuşi să renunţe la una din Camere, aceasta ar trebui oricum să fie aleasă astfel încât să reprezinte altceva decât Camera, de pildă interesele comunităţilor locale – şi aici mă refer la Senat."
- Barroso: "Euro este un scut de protecţie în faţa crizei"
- UE se opune recapitalizării CEC Bank, considerând-o "ajutor de stat"
- Comisia Europeană primește spre avizare documentația privitoare la reactoarele 3 și 4 de la CNE Cernavodă. Răspunsul va aștepta... un an și jumătate.
2010
- PSD și PNL propun o modificare complexă a Constituției "în toate domeniile în care Legea fundamentală trebuie corectată și pusă în acord cu Constituția UE"
- UE adoptă Strategia UE 2020, după eşecul Strategiei Lisabona
- Trece de Senat, prin adoptare tacită, o inițiativă legislativă a UDMR privind regionalizarea
- România este prima țară din lume care a omologat "temporar" fungicide bazate pe substanța cancerigenă Initium
- Tentativă de înființare a Partidului Ardelenilor, cvasi-separatist (vrea "auto-administrarea Transilvaniei si Banatului"); tentativa a fost abandonată, iar partidul redenumit Partidul Uniunii Ardeal-Banat, la a cărui înregistrare s-a renunțat
2011
- Traian Băsescu este primul președinte al României care vorbește despre"necesitatea" Statelor Unite ale Europei, în funcţie fiind
- Oleoductul Constanţa-Trieste este inclus oficial în Strategia Energetică a UE și se face şi o invitaţie Rusiei pentru a participa la proiect
- România este prima țară din lume care a omologat "temporar" fungicide bazate pe substanța cancerigenă Initium
- Tentativă de înființare a Partidului Ardelenilor, cvasi-separatist (vrea "auto-administrarea Transilvaniei si Banatului"); tentativa a fost abandonată, iar partidul redenumit Partidul Uniunii Ardeal-Banat, la a cărui înregistrare s-a renunțat
2011
- Traian Băsescu este primul președinte al României care vorbește despre"necesitatea" Statelor Unite ale Europei, în funcţie fiind
- Oleoductul Constanţa-Trieste este inclus oficial în Strategia Energetică a UE și se face şi o invitaţie Rusiei pentru a participa la proiect
- România aderă la Pactul euro plus, deşi nu a trecut la euro
- Pregătirea pentru finanțarea de la bugetul României a băncilor cu capital străin
- Pregătirea pentru finanțarea de la bugetul României a băncilor cu capital străin
- România a implementat sistemul de plăţi Target2, deşi nu era necesar, fiind prevăzut pentru zona euro
- Se modifică transpartinic legea electorală pentru alegerile locale - primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin (interesul partidelor mari de a monopoliza administrația locală)- Prin H.G. 723/2011 se stabilește cadrul legal de aplicare a Codex Alimentarius pe teritoriul României.
- CSAŢ a hotărât participarea României la misiunea militară a UE, Atalanta (anti-piraterie, în zona Golfului Aden din Oceanul Indian)
2012
- Ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare - textul tratatului
- Parlamentul votează modificarea articolului 136 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene cu privire la un Mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro
- UE aprobă construirea de lasere de mare putere în Cehia şi România, care ar putea prelucra deşeuri nucleare (sunt prezentate drept "centre de cercetare")
- Promulgarea "legii Big Brother", care permite stocarea datelor privind convorbirile telefonice și traficul pe internet
- Comisarul general al Gărzii de mediu - declarație din 2010: „Transportul transfrontalier de deşeuri reprezintă o problemă majoră în Uniunea Europeană. Din 2012, vom fi obligaţi să acceptăm deşeuri”
- Se înființează Liga Bănățeană, organizație care militează pentru "capitală regională, autoguvernare, descentralizare, parlament regional" și care are ca siglă "drapelul Banatului"
- Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cere României să implice mai mult Comisia de la Veneția în procesul legislativ și constituțional (de fapt, lobby pentru eliminarea pragului de validare a referendumurilor)
- Comisia Europeană a prezentat guvernului României o listă de 11 puncte în legătură cu anumite evoluții politice considerate îngrijorătoare
- "Troika" FMI - Banca Mondială - Comisia Europeană impune condiții dure guvernului României pentru accesul la credite - privatizarea ultimelor domenii strategice din economie
- PDL participă la elaborarea documentului Provocări la adresa democraţiei din partea populismului şi grupărilor anti-partide politice, în care se spune: "Chestiunea integrării europene va reprezenta tema faţă de care se vor poziţiona partidele politice din Europa în acest început de secol XX. Se vor crea două fronturi: pro şi contra integrării. Este important ca frontul pro să se constituie într-o coaliţie capabilă să învingă actorii contra."
- Are loc la Bucureşti congresul PPE (tot aici trebuia să fie şi congresul PES, dar din motive electorale s-a mutat la Bruxelles)
- Alianţa electorală ARD (Alianţa România Dreaptă), creată în jurul PDL şi sprijinită de PPE, îşi schimbă adresa de internet, de la www.aliantaromaniadreapta.ro la www.aliantaromaniadreapta.eu
- ARD menţionează explicit în programul său de guvernare: “Sprijinirea ideii întăririi unității politice a Uniunii Europene, inclusiv în punerea bazelor creării Statelor Unite ale Europei (SUE)”.
- Băsescu şi Ponta semnează un acord "secret" care dezvăluie agenda comună a "eurocartelului" PDL-USL : subordonarea statului român către UE
- Participarea României, cu o fregată, la misiunea militară (navală) a UE, Atalanta
- Guvernul emite o ordonanţă de urgenţă care introduce cartea electronică de identitate, document de identitate biometric
2013
temelor puse în discuţie în chestiunea revizuirii Constituţiei
- CSAŢ a hotărât trimiterea a 10 instructori militari în cadrul misiunii militare a UE din Mali
- Se formează Grupul de lucru interministerial pentru pregătirea semestrului european
- Se formulează explicit posibilitatea şi "necesitatea" renunţării la caracterul suveran al statului român, prin modificarea articolului 1 din Constituţie
- Biserica Ortodoxă Română se înhamă ca agent de propagandă al UE - propagandă la sate în domeniul fondurilor pentru agricultură (europene şi de la buget)
- Apare Forumul Constituţional (-2013), condus tot de Cristian Pîrvulescu, ca şi cel din 2003; în Raportul dat publicităţii apar propunerile (foarte controversate) reţinute în urma "dezbaterilor"
- Se înfiinţează Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG)
- România a fost reprezentată la "reuniunea lărgită" Grupului pentru Viitorul Europei (eurofederalist) şi a semnat Declaraţia de la Mallorca
- Parlamentul se pronunţă parţial (doar Camera Deputaţilor) împotriva creării Parchetului European, ministrul justiţiei (deci, guvernul) - pentru; în cele din urmă, România îşi dă acordul pentru înfiinţarea Parchetului European
- Partidul Noua Republică - primul partid din România care se afiliază la Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (AECR)
2014
- Procentul participării la alegerile europarlamentare: 32,44% (cu circa 3% mai mult decât în 2009; la nivelul UE - 43,09%, practic la fel ca în 2009); votul pe partide: Alianţa PSD-PC-UNPR - 37,60%, PNL - 15%, PDL - 12,23%, Mircea Diaconu (independent) - 6,81%, UDMR - 6,29%, PMP - 6,21%; restul, sub pragul electoral de 5%.
- Este anunțată noua dată-țintă pentru trecerea la euro: "1 ianuarie 2019"
- Implicare în sancțiunile UE contra Rusiei; interdicție de tranzit (survolare) pentru avionul vice-premierului Rusiei (Dmitri Rogozin)
- Declarații de aderare a României la Uniunea Bancară UE, chiar fără a fi membru al eurozonei
- PNL propune modificarea orei oficiale prin "trecerea la ora Europei Centrale" (adică, a Germaniei)
- Lozincile campaniei electorale europarlamentare: "Mândri că suntem români", "România puternică în Europa", "USL trăiește", "Continuăm USL" (PSD); "Europa în fiecare casă" (PDL); "Ridicăm România" (PMP); "Prosperitate, Națiune, Libertate", "Eurocampionii - Puterea de a schimba" (PNL); "Uniți clădim o Nouă Românie" (PNR); "Apărăm România ta" (PNȚCD)- PNL propune modificarea orei oficiale prin "trecerea la ora Europei Centrale" (adică, a Germaniei)
- Jean-Claude Juncker devine noul preşedinte al Comisiei Europene, inclusiv cu sprijinul establishmentului RO
- România face două nominalizări pentru postul de comisar european (Dacian Cioloş şi Corina Creţu), conformându-se agendei eurosocialiştilor, însuşită de Juncker, de a fi "destui" eurocomisari-femei; este preferată Corina Creţu, portofoliul fiind Politicile Regionale
- PDL şi PNL fuzionează sub denumirea de PNL; la alegerile prezidenţiale participă ca Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL (ACL)
- PNL şi PMP intră oficial în PPE
- UDMR iniţiază proiectul de lege "Statutul Ţinutului Secuiesc din România"
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu