De-astea finanţează guvernul PnL-PPE

"Happening" la Muzeul "Naţional" de Artă Contemporană (...înfiinţat de masonul Adrian Năstase), şi la care vicepremierul Turcan a râs. Nu, niciodată acolo n-a fost vorba despre artă, ci despre propagandă globalistă şi deconstrucţie identitară.

A apreciat vernisajul şi s-a întreţinut cu protagoniştii hipioţii de p-acolo. Artiştii adevaraţi nu pot fi de acord cu aşa ceva.

De faţă cu Turcan, unu'-n rochie declară: "vrem să trăim într-o lume care luptă împotriva guvernelor şi a sistemelor opresive care permit ca aceste crime să se întâmple". Aluzia este clară, la incidentul din Minneapolis şi la urmările lui, şi este atac direct la Administraţia Trump - nu însă şi pentru crimele sale reale din Siria şi Irak (m-am limitat la cele mai recente şi mai evidente). Deci "atac la partenerul strategic" cu vicepremierul de faţă, care tace şi nici nu pleacă de acolo... "nici măcar la acel moment". Faţada MNAC (din "Casa Poporului") este orientată cu vedere către Catedrala Mântuirii Neamului, "menţionată" în clip.

Turcan: "În România există un viitor bun, frumos, există perspectivă în materie de creație artistică și nu pot decât să vă asigur de implicarea mea și a domnului ministru al Culturii și al Guvernului. (...) Aș dori să luați prezența noastră aici ca pe un angajament de a vă fi aproape și a fi aproape, prin intermediul dumneavoastră, de artiștii contemporani, să integrăm partea artistică contemporană în contextul internațional și să ne punem în valoare prin creația artistică."

S-au vândut fiind complici la vânzarea ţării timp de decenii, şi acum li se cere să cedeze şi "partidul". O nimica toată, au antrenament.

Firea, la Antena3: "Va fi congres pe 21, dar CEx va hotărî dacă va fi online (sau video)". Circotecă. Milioane de votanţi sunt nereprezentaţi politic (şi nu numai votanţii PSD, alungaţi acum chiar de "ai lor"). La PSD, "la nivel de cadre", sunt acum două partide incompatibile. Relevanţi pentru un proiect nou, conservator, sunt cei puţini care se vor rupe de parcursul eurosocialist.

"Ciripoi":

PSD, un proiect, o echipă, ura și la gară

Între atât de multe mesaje echivoce, lipsite cu desăvârșire de orice încărcătură de fermitate, Marcel Ciolacu ne înștiințează, de astă dată consecvent, cum are de gând să-și atingă singurul obiectiv politic. Cel de a pune mâna pe partid. Rețeta este uluitor de simplă. Ceea ce este cu totul și cu totul straniu e că greii din PSD o rumegă precum oile. Înainte de a merge la tăiat.

Un proiect și o echipă. Asta vor avea de ales delegații mini-Congresului sau maxi-Congresului PSD, care urmează să aibă loc când vrea Ciolacu. Și acolo unde vrea Ciolacu. Acesta și-a făcut echipa. A încropit-o și a anunțat-o. Din noua echipă de conducere sunt excluși demnitarii locali. Adică fără excepție toți membrii PSD experimentați, care s-au confurntat cu electoratul, care au câștigat, care sunt conectați la dorințele, la așteptările celui mai mare număr de membri ai celui mai popular partid și care au și experiența necesară de a focaliza aceste așteptări într-o direcție fermă politică. În mod programatic, din echipa lui Ciolacu, care va prezenta proiectul lui Ciolacu, lipsesc acești oameni de bază ai partidului, taxați de adversarii politici pe nedrept ca baroni locali. Cu desăvârșire. Ultima și cea mai spectaculoasă eliminare din preconizatul grup de comandă este Gabriela Firea. Marcel Ciolacu va conduce partidul cu un grup restrâns de aparatnici. Împreună cu aceștia, va elabora o proiecție a ceea ce ar urma să devină acest partid în viitor.

Piesă dă piesă - Maneaua lu' Greta

Atacul decisiv este întotdeauna precedat de o infiltrare masivă, favorizată de slăbirea vigilenţei

Front National din Franţa dispare şi ca denumire, după ce fusese deja diluat sub mandatul Marine Le Pen. "Febleţea" tomnatică distruge munca de o viaţă a tatălui său. Naţional-identitarii francezi se vor replia pe un nou aliniament, dar va costa timp şi resurse. Măcar de-ar învăţa lecţia, de data asta...


Liquidation du Front national et répression tous azimuts !

CETTE FOIS c’est fait, le Front national est bel et bien mort et enterré. Le 1er juin au soir lui a succédé le Rassemblement national. A en croire les chiffres officiels, les adhérents du FN ont voté à 80,81 % pour le nouveau nom, Rassemblement national, 53 % des adhérents participant au vote. Mais curieusement le nombre des votants, non plus que celui des adhérents à jour de cotisation, n’a pas été donné. Marine Le Pen est donc enfin parvenue à ses fins : après avoir exclu son père en 2015, elle enterre son parti en 2018. La poissonnière a procédé à la mise en bière. Après le parricide, le particide, après la piqûre létale pour le géniteur, la solution finale pour le bébé du fondateur, après les clous sur le cercueil ne manquait que la pelletée de terre. C’est chose faite désormais. Marine Le Pen a agi en infirmière politique : avec l’aide de brancardiers qui lui sont tout dévoués, comme Aliot, Lacapelle et Bay, la si raffinée triade mariniste, elle a euthanasié le père et l’œuvre du père. Née d’une PMA (une procréation médiatiquement assistée), Marine Le Pen a choisi de ne pas garder ce FN qu’elle n’aimait pas. Au FN succède donc le RN.

O chestiune atât de evidentă însă pe care o ocolim, crezând că "a fost doar ceva atunci, pe timpuri"

Toate elitele din România - inclusiv seculariștii -, apără tot ce lezează catolicismul din această țară.
Este vorba, până la urmă, despre conflictul între un stat catolic, acum secular și un popor ortodox despre care a scris și Eminescu acum 130 de ani.

Popa Ciobotea ("patriarhul" ecumenist) poartă odăjdii albe, precum papii (dar "moda" a instaurat-o Miron Cristea, primul patriarh al României, şi mason), suntem singura ţară ortodoxă unde are loc mascarada asta şi toţi tăcem. Popimea ecumenistă a motivat vag, ceva gen "pentru a marca astfel latinitatea noastră". Hai sictir, boaitelor! 

Stema de stat conţine elemente care induc subliminal ideea de stat federal (întocmită de... un ungur, sub Ferdinand I), iar de curând i s-a adăugat şi coroana "regală" (de ce nu una de tip medieval, deschisă, precum avea Ştefan Cel Mare?). Imnul de stat este compus (sec. XIX) de un greco-catolic, fiind adresat... poporului care nu vrea să se deștepte din ortodoxie.

La acest moment Statul Român nu mai are o Viaţă Naţională, ci doar "funcţionează precum o instalaţie" ("nu se ştie" de cine mânuită).


ActiveNews:

România are un stat catolic și un popor ortodox. Istoria nefericirii noastre

Motto: „ Un stat, indiferent de regimul lui, căruia i se prăbușește serviciul secret este un stat cu mâinile ridicate. Niciunul dintre celelalte state comuniste europene nu a cunoscut această situație. Românii au cunoscut-o în 1917 și 1944. Niciun stat din lume nu a cunoscut trei căderi catastrofale în numai 70 de ani, și asta spune multe despre soliditatea statului nostru”(1)

Afirmația din titlu pare șocantă, pare neverosimilă sau chiar de-a dreptul idioată. Dar nu e deloc așa. Pentru a o înțelege, trebuie să cunoaștem istoria reală a statului român modern. Apariția sau mai bine zis, acceptarea de către Marile Puteri a existenței României a fost condiționată de catolicizarea românilor, ca o condiție sine qua non pentru ulterioara occidentalizare completă a țării.

Franța și Rusia au convenit ca principatele Moldovei și Țării Românești să se unească într-o FEDERAȚIE (pe model iugoslav și cehoslovac), sub domn străin. Elitele românești însă le-au tras clapa „marilor arhitecți” și au făcut unirea pe care o plănuiau în ascuns de mult timp, sub Cuza. Evident că soluția Cuza nu a convenit „protectorilor” noștri și ne-am trezit cu rege străin, în cel mai scurt timp. Catolic, bineînțeles.

Rege străin sub domnia căruia s-au dărâmat 26 de biserici ortodoxe în București, mai multe decât pe vremea tiranului Ceaușescu. Aceste detalii n-o să apară în cărțile de istorie, dar se pot găsi informații, prin documente, pe ici pe colo.

Când va trece Dreapta la acţiune?

Pourquoi cette difficulté chez la droite à s’assumer ? A quelques exceptions notables, la médiocrité culturelle des représentants de la droite politique est affligeante, autant par leur méconnaissance des humanités que par la petitesse de leurs statures. Depuis un demi-siècle, aucun événement historique digne de ce nom n’a pu forger de caractère illustre. 

Depuis la Révolution française, le bilan politique global de la droite n’est guère éclatant. 

Gramscismul (ca "metodă de lucru") reprezintă urmarea cu tenacitate a unei agende prin toate metodele posibile, înaintând şi infiltrând "teritoriul inamic", sufocând şi alungând "concurenţa" politico-ideologică, asigurându-ţi accesul permanent la pârghiile de putere (dacă-i nevoie - "discret/invizibil") şi monopolizând discursul public. La naiba, aşa funcţionează treaba în natură - nu există dezbateri din care să rezulte acceptarea cedării în favoarea celuilalt, în urma unor argumente "pertinente". Binele este Binele Majorităţii /Grupului ("haitei", naţiunii, comunităţii), doar omul se prosteşte şi crede în binele universal predicat de scamatori. Termenul vine de la numele lui Antonio Gramsci, un marxist italian de pe la începutul secolului XX.

Când va trece Dreapta românească la acţiune? Pâi mai întâi să apară şi să se asume drept aşa ceva...


Polémia:

Pour un gramscisme de droite

« Les gens de gauche inventent des idées nouvelles. Quand elles sont usées, la droite les adopte. » Marc Twain

Par Ambroise Savatier, juriste, Secrétaire général de groupe, Conseil Régional des Pays de Loire ♦ La confusion règne dans l’offre politique actuelle. Les différents partis classés à droite de l’échiquier politique sont empêtrés dans des conflits internes qui recoupent, de manière évidente, des contradictions doctrinales. La droite politique est idéologiquement déboussolée, au point d’en oublier ce qui la distingue fondamentalement du camp adverse. « Quand on me demande si la coupure entre gauche et droite a encore un sens, la première chose qui me vient à l’esprit, c’est que l’homme qui pose cette question n’est certainement pas un homme de gauche ! » remarquait Alain.

En effet, nul au sein de ce camp politique ne semble plus très bien comprendre à quelle vision de l’homme et à quelle philosophie sociale renvoient ces points cardinaux de « gauche » et de « droite ».

---

Les amalgames historiques ne facilitent pas les choses : Le libéralisme, né à gauche au XIXe, passé à droite au XXe siècle, revient aujourd’hui dans son camp d’origine. Le combat social, mené historiquement, aussi bien par la droite réactionnaire que par la gauche radicale, est supposé être l’apanage exclusif de la gauche. Par ailleurs, l’usurpation du qualificatif « de droite » par certains membres du personnel politique qui mènent des politiques authentiquement « de gauche », ou son rejet par d’autres qui défendent nonobstant certaines idées parfaitement « de droite », ne fait qu’aggraver cette confusion générale.

Un fel de Sabin Gherman cu accente patologice mai pronunţate, şi mai rudimentar

Acest Emil Aluaş, care se descrie permanent drept "ardelean" şi practic un expat mitteleuropean prin România (...Mare). Căruia îi suspectez un dezechilibru psihiatric major acompaniat de frustrări. Una dintre arătările de un antiromânism feroce care ne propăvăduiesc lepădarea de tot ce înseamnă naţional. Relativ obscur şi cu un scris greoi, prin 2012 intrase în PDL, apoi dispăruse din prim-plan, ca de vreun an-doi să reapară cu articole în presă şi pe blog. Vom mai auzi de el, din nefericire, în politică şi/sau publicistică.

L-aş pune pe acelaşi plan cu expatul Viorel Roman din Germania, a cărui marotă este "înapoierea românească datorată ortodoxiei", şi care ar putea fi depăşită doar prin "unirea deplină cu Vestul" (adică, şi religios - devenind catolici -, nu doar trocul total dezavantajos "resurse contra directive UE").

Rețetă bolșevică de succes: Cum să transformi 9 milioane de români din stăpâni în slugi în numai 10 ani!

Despre agenda lichidării micii proprietăţi rurale am scris aici. "Terapiei de şoc" i s-a mai adăugat delăsarea unora (destui, 40% din terenul agricol este la străini). Care s-au gândit să îşi vândă pământul, banii obţinuţi intrând în consum, în bună parte din import. Au amânat mizeria pentru vreun deceniu, după aia D-zeu cu mila. Mai este şi o altă agendă, cea a concentrării oamenilor în oraşe mari "ca să-i ai la îndemână", dar o voi trata cu altă ocazie (doar menţionez interzicerea păstoritului în păduri ca metodă de a alunga martorii oculari ai jafului silvic). Încă ceva, o vorbă auzită de la cineva care are casă la ţară: "La patronii ăştia nu mai vezi oameni la prăşit, bagă ierbicide (= chimicale toxice) şi scot marfa pe piaţă după aia".


România Noastră:

Nu cred că există în lume o clasă politică mai performantă în a transforma propriul popor din stăpân în slugă în mai puțin de 10 ani. Să faci în așa de puțin timp milioane de slugi, presupune o tehnică de lucru de invidiat și un popor pulverizat sufletește, emoțional și economic.

Acum 27 de ani România avea o populație agricolă de 4,3 milioane de familii de țărani (3 membri în medie) care erau proprii lor stăpâni. După numai 10 ani a mai rămas o populație agricolă cât de cât autonomă de 917 000 de familii. A pierde 3,4 milioane de ferme cu caracter comercial (o medie de 3 locuri de muncă pe fermă) însemnă să pierzi cel puțin 9 milioane de locuri de muncă de țărani antreprenori. Până în 2020 clasa politică se forțează să mai trimită în istorie încă 700 000 de familii de țărani (cca.2,1 milioane locuri de muncă ce cotizează la bugetul de stat). Visul agricol al acestei clase politice și a Uniunii Europene în mod nemijlocit este ca România să rămână cu maxim 200 000 de agricultori după 2020. Un astfel de fenomen nu s-a mai întâlnit nicăieri în lume și ca atare nici o țară nu poate avea un răspuns serios în fața unui astfel de cutremur social.

Una este să pierzi programat 1 milion de ferme în 60 de ani, în cazul Franței sau Germaniei, pe o abordare graduală care lasă timp individului și industriei să găsească soluții de tampon, și alta este să-ți supui propriul popor la terapie de șoc.

„Elite progresiste” contra „fanatici religioși”

Iulian Capsali la ActiveNews, despre propaganda progresist-globalistă şi propagandiştii ei:

[...]  Toată această explozie de contestare a Familiei, unul dintre ultimele bastioane - alături de Biserică - în calea topirii societății într-un creuzet globalizant, inert, visat de elitele corporatocrate (care sprijină masiv financiar această nouă revoluție culturală), nu ar fi existat dacă cei peste 3 milioane de cetățeni nu ar fi semnat pentru Referendum. Este o ultimă centură de siguranță care poate să asigure spațiul de normalitate dat de acest cadru firesc în care copilul învață gramatica socială, în care își formează personalitatea pentru tot parcursul vieții.

Agresiva contestare a firescului, fără precedent la noi, nu demonstrează decât că poporul a avut instincte bune atunci când a hotărât că Familia trebuie securizată în fața valului ideologic sexo-marxist, partea culturală a Noii Ordini Mondiale.

Cei trei reprezintă simbioza dintre politică, educație și cultură, cu ideologia Corectitudinii Politice. Cât timp încă mai există mijloace constituționale (iar un referendum reprezintă chiar chintesența democrației) pentru stoparea experimentelor sociale utopice, acestea trebuie folosite, chiar dacă sunt semnalate parșiv de către activiștii globaliști, ca instrumente de „reprimare a iubirii”. Esența ideologiei LGBT fiind una totalitară, tot ceea ce-i incomodează pe acești revoluționari este exprimarea democratică, pe care ar suprima-o imediat, dacă ar avea putința.

Diversiunile promovate de Lucian Mîndruță și restul activiștilor globaliști din presă, de tipul „tema Coaliției pentru Familie e una care aparține propagandei ruse”, sunt deja poncifuri răsuflate, lozinci folosite în toate luptele duse împotriva barajului opus de apărătorii ordinii naturale, inclusiv în SUA, împotriva acestui asalt morbid dat de ideologii revoluționari asupra societății.

Ca o concluzie, noua modă preluată din Vest, aceea de a justifica amoralitatea folosind Evanghelia, este ultima fiță în materie ideologică de la noi. Dar este atât de insolentă, grotescă și extravagantă, încât probabil că și dracu' își ia notițe de la acești nelegiuiți.

The vast majority of humanity don’t see this coming

OPINION: In the short term, the best bet is to give the neocons all the rope they need to hang themselves

The background. In theory, the Establishment Old Media neocon globalist assumptions are devoid of clothes. Let’s call a spade a spade, should we? 2008 was Crash1, but little if any of the thinking upon which it was predicated has changed. Bourses are madhouses, wealth doesn’t trickle down, a wealth restricted to 3% cannot kickstart a real recovery, the Fed Reserve is akin to Hitler’s bunker, the mass of people making 30% less than they did in the last century can’t consume on the level demanded by the Growth nuts, the secure human job market has been phased out, new robotics appear every week, still nobody knows what percentage of radioactive packaged investments are netted, at least nine eurozone and one British bank are utter basket cases, monetarist stimulation theory is a busted flush, and two huge Asian financial markets – Japan and China – remain upright solely by the use of giving free money to the casino (China) and the central bank buying up everything that stands still for longer than an hour (Japan).

We are on a journey, and there is only one place it can end: failed objectives, bank collapses, huge Bourse corrections, mass unemployment, and 40% of most Western populations financially wiped out….living alongside that 3% who have (it is estimated) enough capital in various forms to bale out the other 97% five times over. And that is not counting the electronic money swimming aimlessly around the shadow banking system.

"Presă română, ia aminte că NU MAI EȘTI! Iartă-ne, popor român, pentru trădare!"

Am renunţat de ani de zile să mai cumpăr presa "de informaţie". Unul care a văzut fenomenul din interior (Lucian Avramescu) a răbufnit:

Feriți-vă, oameni buni! Presa e mai mizerabilă decât toate puterile statului

Am asistat, în această seară, la una dintre cele mai jegoase, ignobile, prezențe ale reprezentanților presei într-o dezbatere despre suferințele patriei mele. Despre cine-i la cârmă, cine își bate joc de noi, cine joacă banii, interesele fostei mele patrii, despre cine-i SRI și cine nu-i SRI. Cine trădează și face bani pe sărăcirea celor mulți și amărâți. Cine-i teroristul care-a aruncat în aer bruma noastră de speranță.

Mi-a fost, pentru început, rușine. Apoi am simțit că vomit. Cei mai jegoși și netrebnici nu erau netrebnicii din politică – prezenți și ei în previzibila dezbatere – ci pretinșii mei colegi din presă. Ce făceau ei? Mințeau. Mințeau profesionist, cu nerușinare, manipulau jegos, jucau abject.

Domnilor, am rugămintea să nu confundați aceste vietăți mizerabile, femei și bărbați, cu meseria de ziarist, cu ziaristica. Tudor Arghezi a asociat profesia de ziarist cu cea de ”argat al opiniei publice”.

De azi, mai mult decât ieri și mereu, trăiesc convingerea amărâtă că presa a sucombat, că s-a convertit în curva jegoasă a politicii. Presa face parte din mizeria și dezastrul naţional de azi. Are – așa e – un rol sinistru. Am în față, pe ecran, trei-patru portrete de oameni pe care-i știam dacă nu demni, măcar atenți la detaliul de a nu fi ridicoli în măgărie. Sunt, în totalitate, mafioți și de rușine. Iartă-mă, Doamne, pentru dezlegarea de o profesie pe care am iubit-o și în care mi-am pus toate nădejdile. Presă română, ia aminte că NU MAI EȘTI! Iartă-ne, popor român, pentru trădare!

Ecranele lumii sunt pline de netrebnici care joacă rolul de apărători ai adevărului. Nu sunt, jur, ceea ce par! Am convingerea că demolarea statului român a început și s-a terminat, nu cu prostituția politică, ci cu comerțul de tejghea al ziariștilor. Feriți-vă, oameni buni, voi cei care mai sunteți buni, de așa-zișii ziariști! Meseria mea a murit!

Problema este că doar apare pusă o denumire. Fondul este cu totul altceva.

La Cultură, cum să fie urmată o linie naţională, când avem guvern/e de stânga iar acum este ministru Ionuţ Vulpescu, "crescut" ca politician de globalistul Ion Iliescu? (da, globalist: gorbaciovismul - platforma lui politică din '89 - este globalism, dar tâmpiţii şi interesaţii continuă să-l eticheteze pe Ilici drept "comunist").

Chiar dacă venea la minister Daniel Barbu (ALDE), era acelaşi lucru. Doar s-a renunţat la varianta "progresisto-militantă" în favoarea celei "insinuanto-impostoare". Daniel Barbu, "Bunicul Broscoi"/"Sticle de sifon", care susţinea că "Pentru creştinism, ca formă de cultură colectivă, nu mai este loc de 200 de ani în Europa !" - adică, de la Revoluţia Franceză (din 1789), sau începând cu secolul XVIII, numit şi "al Luminilor" (masonice!). USL a mers pe varianta militantismului progresist, cu Daniel Barbu la Cultură şi cu activistul pro-gay Remus Cernea plasat pe un loc eligibil la intervenţia personală a lui Ponta. Acum (încă mai) prostesc electoratul naţionalist.

Ca să credibilizeze deghizamentul "naţional/ist" al PSD-ALDE, progresiştii se alarmează, "ce legătură are stânga cu identitatea naţională?" 

„Se numește de data asta Ministerul Culturii și Identității Naționale! Foarte de stânga! Foarte de stânga! Da, sunt ironic. Ce legătură este între stânga și identitatea națională?! Poate domnul Dragnea să ne explice, poate consilierii domniei sale de extremă-dreapta din Israel, pentru care, nu-i așa, doamna ambasadoare din Israel a devenit ministru în acest guvern, ministru pentru românii de pretutindeni.

Nu. Nu proşti, ci ticăloşi ("capii").

 

Era o vreme în care şi eu puneam botu' la lozincile "inverse" celor peceré/fesené. "Statul e cel mai prost gospodar!", "Să demolăm tot!", "Statul - afară din economie!", "Capitalul străin este cheia dezvoltării", etc. Până m-am prins că pontifii laissez-faire-ului sunt cam toţi bugetari, şi subvenţionaţi de "binevoitori" suspecţi. Şi că beneficiarii "retragerii statului" sunt alţii din ... alte state, uneori chiar firme "de stat" (din nou - din alte state). Şi că sindicatele şi capitalul autohton sunt sabotate sistematic. Cum-necum, trezirea a coincis cu perioada de răspândire a internetului.

Dreapta conservatoare nu înseamnă ignorarea socialului - noţiune care pentru stânga oligarhică a ajuns un simplu clişeu.

"(Noi) nu ne vindem ţara!" - lozincă fesené lansată (1990) cu schepsis: bizonu' fesené era amorţit (las' că ai noştri "nu ne vând" - ba pe dracu', chiar ei au început!), iar bizonului de dreapta i se inducea că-i bună vânzarea, şi că numai "comuniştii" se opun. (Brucan? Posibil...)


Invectiva:

(autorul disociază PSD-ALDE de "ciracii globalizării", prezentându-le drept antiteză, ceea ce e o mare naivitate, un fals conştient ori doar arată percepţia votanţilor acestora, nevoiţi să opteze astfel a faute de mieux)

Voi nu sînteţi "de dreapta", bă, voi sînteţi doar proşti!

Cînd demența globalizării corporatiste, atît de ușor și pe bună-dreptate asimilată neo-fascismului, devine atît de violentă, culmea, în numele progresului, capitalismul clasic rămîne chiar prizabil pentru un om cu vederi stîngiste.

În mod similar, în fața invaziei lăcustelor neo-liberale, un om cu capul pe umeri, deși se consideră a avea înclinații ideologice conservatoare, considerate a fi ”de dreapta”, mai degrabă ar trebui să se alieze cu socialiștii, decît să aplaude jaful și pustiirea la scară macro pe care le aduc corporațile multinaționale și guvernele ce le susțin, în dauna propriilor cetățeni.

Poate că e timpul să se întîmple ceva ce nu s-a petrecut pînă acum, și anume ca muncitorii și patronii să se alieze. Contextul istoric o cere însă, cînd corupția guvernărilor corporatiste înghite tot.

Altfel vor dispărea toți, muncitori, patroni, țări, oameni, pentru a lăsa loc doar borgilor robotizați ai doctrinei neo-liberale.

Sunt "puşi pe noi" (să ne termine...)

O analiză detaliată la Fluierul, despre ce stă în spatele intenţiilor tehnocraţilor (şi nu numai ale lor) privind favorizarea capitalului în defavoarea salariaţilor, prin modificările la Codul Fiscal. Nu este prevăzut un mecanism clar de compensare a poverii fiscale suplimentare care ar fi transferată de la angajator la angajat, în proiectul de OUG se menţionează o aşa-zisă "obligativitate" prin amenzi de a se mări corespunzător salariile "refiscalizate". În partea finală a articolului se arată şi un alt scop: "privatizarea sănătăţii".

Ca şi la "privatizarea" economiei, plănuita privatizare "a spitalelor" ( = a serviciilor de sănătate) se intenţionează a se face prin cedarea cotei de piaţă (pacienţi, clădiri, cadre sanitare; în economie: clădiri, terenuri, personal calificat/format deja angajat, lanţuri de distribuţie şi de furnizori...). Nu se ţine cont de actualul standard de viaţă ("nivel de trai") care nu permite accesul "nelimitat" la un sistem de sănătate cu plată, cel puţin teoretic unul superior celui actual (care însă nu poate fi învinuit de neajunsurile sale doar fiindcă "e de stat" - poate fi îmbunătăţit chiar şi aşa). Se trag sforile pentru facilitarea accesului unora la de-a gata, în loc să investească/construiască de la zero, cu tot ce implică aceasta: atragerea de personal, de "clientelă" (pacienţi), abia în final dobândind "cota de piaţă" - prin concurenţă ("Legea Pieţei", pâi nu asta era lozinca ?!).

BOMBA ZILEI. NU e vorba DOAR de creșterea profiturilor multinaționalelor pe spinarea angajaților. CE PREGĂTEȘTE PE ASCUNS guvernul SOROS prin Ordonanța care vrea să MUTE DOAR pe Spinarea ANGAJAȚILOR contribuțiile de PENSII și de SĂNĂTATE

1. Care e situația în Prezent:

În prezent, contribuțiile sunt defalcate între angajat și angajator, astfel:

---

Angajatul datorează în prezent:
- 10,5% - CAS contribuții pentru Asigurările de Sănătate
- 5,5% - CASS contribuții pentru Pensii,
- 0,5% - contribuție pentru șomaj
Total : 16.5%

---

Angajatorul datorează:
- 15,8% - CAS contribuții pentru Asigurări de Sănătate în condiții normale de muncă, la care se adaugă
- 5% - contribuții pentru condiții deosebite de muncă și
- 10% - pentru condiții speciale de muncă,
- 5,2% - CASS contribuții pentru Pensii,
- 0,5% - contribuții pentru Șomaj.
Total : 36.5%

Angajatorul mai plăteşte:
- contribuții pentru fondul de concedii medicale,
- fondul de accidente de muncă și
- fondul de creanțe salariale.

---

2. Ce Pregătește Proiectul de Ordonanță - în rezumat

PnLGBT

 

Deci asta este poziţia reală a PnL privind "căsătoriile" homo, prin purtătorul de cuvânt Adriana Săftoiu. Un purtător de cuvânt, chiar dacă pare să exprime uneori şi "păreri personale", el are acelaşi rol 24h/24h, şi mai testează piaţa, mai aruncă pastile, pregăteşte receptarea favorabilă a viitoarelor acţiuni şi decizii ale partidului. Nu ne putem permite naivitatea de a crede (pardon... de a pune botul) că "bunăvoinţa" PnL s-ar limita doar la "parteneriatele civile" pentu gay. Care la început au cerut "doar" eliminarea Articolului 200 C.P., apoi au cerut autorizaţii pentru parade LGBT, iar acum vor să intre-n rândul... lumii; sau mai exact, lumea să se transforme după "principiile" lor.

 

"spun ce cred eu" = de fapt, asta e linia partidului, dar nu o va dezvălui înainte de alegeri

"cineva a băgat băţul prin gard şi noi am pus botul" = nişte "extremişti" ne forţează nouă mâna

"e o non-problemă" - oho, e o mare problemă pentru voi, fiindcă vă provoacă la reacţii, în urma cărora pierdeţi voturi; dacă nu era, ce, o mai atacaţi ?!

"actuala legislaţie e clară" - legislaţia se poate schimba cu o majoritate simplă de 50%; demersul pro-familie normală vrea introducerea principiului în Constituţie, mai greu revizuibilă

"Ce ne-a apucat? Care e pericolul LGBT în România? Minor!" = ce, doar n-oţi vrea să vă zic direct că PnLGBT e pro gay şi anti-normalitate !

"ar trebui ca orice decizie să treacă prin această paradigmă: drepturile omului, care nu se suspendă nici măcar atunci când e vorba de un condamnat" - pâi atunci hai să "respectăm" şi drepturile zoofililor, pedofililor, necrofililor, că şi ei e uameni; nu ?! (eventual, după condamnare, să le asigurăm şi camere intime "pe profil", la penitenciar...)

"Deci, pe acest item, ar trebui susținute parteneriatele civile" = PnLGBT a luat deja o hotărâre pozitivă în acest sens, "ba chiar mai mult decât atât", însă veţi afla asta abia după alegeri

"[...în]  familia constituțională bărbat-femeie" - pâi NU e trecută aşa în actuala Constituţie !


Aşadar, nicio schimbare, "noul" PnL are aceeaşi poziţie anti-familie normală ca şi "vechiul" PnL. Din nefericire, ne aşteaptă o majoritate parlamentară anti-normalitate (şi poate, chiar constituţională, de peste 2/3), a PnL împreună cu PSD...

Deconstrucţia propagandei de angrenare a României în război

Tu te-ai găsit să vorbeşti de teroarea anilor ’50 şi de ruşi? Tu, care l-ai promovat pe Silviu Brucan, criminalul care cerea în Scânteia pedeapsa cu moartea pentru Iuliu Maniu şi Ion Antonescu? 

Lucian Mîndruţă l-a promovat aproape două decenii pe Brucan ca politolog de referinţă (emisiunea-interviu de duminică la prânz, la PRO TV), apoi când a plecat la Antene (pe bani mai mulţi) a bălmăjit ceva de genul "şi cei din mass-media au rate de achitat".

Acum - apud Mîndruţă - cică ar trebui să fie un entuziasm de masă faţă de ideea de a (re)deveni militar, de a fi mobilizat, concentrat, recrutat:

• Draga tinere intre 20 si 35 de ani
• Cateva concluzii dupa articolul adresat tinerilor intre 20 si 35 de ani.
• Marturisire completa dupa scandalul scrisorii catre tineri

Nu, nu sunt chestii aiurea, dar trebuie observat şi cine le cere, si de ce tocmai acum: oligarhia RO, la ordin extern (mesajul promovat insistent fiind "România este în pericol de a fi atacată de Rusia").

Mîndruţă, luat în primire aşa cum trebuie:

Românii seamănă cucută şi vor să culeagă spice

Art-emis:

Rotativa dovlecilor 

După Halloweenul „decemvirilor” din ’89, sărbătoarea păgână s-a instalat confortabil şi în România şi iată că la împlinirea unui sfert de veac de la blestemul Crăciunului însângerat - constatăm că poporul român n-a primit niciun hrisov, nicio dovadă de credinţă a conducătorilor faţă de Neam. Venit-a şi cea de-a şaptea ediţie a rotativei dovlecilor, dar, parafrazând, Nimic bun pe Frontul de Est! Din garnitura pretendenţilor la tron - mă refer la principalii gladiatori - n-au lipsit vechile şi veşnicele figuri -  apretate şi cosmetizate, descrise cu talent şi nemurire de Nenea Iancu: Prefectul, Coana Joiţica, Cetăţeanul turmentat..., ei întrunind şi calităţile Caţavencului şi ale lui Farfuridi. Moş Trahanache zâmbeşte şi el cu strâmbătate din cotloanele politicii din care nu vrea să plece. Zadarnic mormăie printre buzele sovietizate: „Aveţi puţintică răbdare!” Mai e puţin şi vorbele lui Stalin se vor adeveri: „Nu contează cine votează! Contează cine numără voturile!”. Fiindcă a venit vorba, „Tătucu’ popoarelor” s-a cam demonetizat. Pe vremea lui treaba asta se făcea manual, nu se inventaseră nici instrumentele cu tastatură, nici soft-urile parşive. Era doar gârbaciul, N.K.V.D.-ul şi pistolul! Acum „e” mai multe servicii care duc grija României: A.I.A., C.I.A., N.S.A., Mossad, B.F.V., F.S.B., I.H., D.T.S., C.E.S.I.S.,  D.I.S..., le-am numit pe cele principale, başca ale noastre. 

Saltul din lac în puţ. Iar ne-am făcut de râs!

Încă un atac anti-identitar al guvernului eurosocialist Ponta-PSD

... Şi troţkimănenii îi critică pentru c-ar recurge la "clişee naţionaliste sau naţional-comuniste", când de fapt direcţia lor COMUNĂ de atac este la naţional-statal-identitar !

Numele staţiilor de metrou vor fi schimbate, EXCLUSIV cu nume de sportivi. Unii dintre ei fiind trepăduşi notorii ai regimurilor Iliescu-FSN-FDSN-PDSR-PSD (precum Ivan Patzaichin, Nadia Comăneci, Lia Manoliu şi Gabriela Szabo).

Dispar, aşadar, nume care evocau:

-  evenimente istorice importante: Aviatorilor, 1 Decembrie 1918, Eroilor, Griviţa, Piaţa Victoriei (1, 2), Unirii (1, 2)

-  personalităţi istorice importante: Basarab (1, 2), Constantin Brâncoveanu, Mihai Bravu, Piaţa Iancului, Ştefan cel Mare

- personalităţi culturale naţionale, şi elemente identitare (sau istorice şi locale) bucureştene: Anghel Saligny, Aurel Vlaicu, Berceni, Costin Georgian, Crângaşi, Dimitrie Leonida, Izvor, Nicolae Grigorescu (1, 2), Nicolae Teclu, Obor, Pantelimon, Parc Bazilescu, Petrache Poenaru, Piaţa Romană, Politehnica, Tineretului, Universitate

Cele care trebuiau schimbate cu adevărat au aşteptat până acum (dar nu ASTA-i soluţia !): 1 Mai, Apărătorii Patriei, Piaţa Muncii, Păcii (toate cu iz stângist, a doua denumire evocă doar 23 august 1944, după un clişeu dejisto-ceauşist reluat); Eroii Revoluţiei (care "Revoluţie" ?! adevăratul respect pentru cei căzuţi atunci ar fi dezvăluirea adevărului !); Preciziei, Republica, Timpuri Noi (au devenit caduce prin dezindustrializarea UEFMI - fabricile cu numele respective nu mai există !).

Până la momentul postării n-am aflat de vreun protest al unui partid, politician sau ong împotriva acestui atac dement anti-identitar.
 
Alte exemple de atacuri anti-identitare deja comise: aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici şi aici.

De văzut şi:

• Pidosnica deconstrucţie
• Lista vânzătorilor 
• Agenda USL în domeniul culturii şi identităţii naţionale: deconstrucţia !

Dorinţa neascunsă a lui Aligică: spargerea "blocului naţional majoritar" şi guvernarea sub tutelă externă

Ca şi cum majoritatea nu l-ar fi votat şi pe Constantinescu în 1996 (care apoi a virat la stânga, după o prestaţie catastrofală), n-ar fi votat indirect şi pentru alianţa CDR-PD-UDMR (1996), şi pentru alianţa DA-UDMR-PC (2004), şi pentru Băsescu de două ori (2004, 2009)! Ce-au făcut "pro-occidentalii" cu încrederea acordată ? (de parcă PSD&Co. n-ar fi eurosocialişti, tot de obedienţă Vest...).

După Aligică, nu mai avem nicio speranţă ca naţiune, fiind "taraţi", "irecuperabili", "îndărătnici", "înapoiaţi", "iresponsabili", "gropari ai României"...

După "conservatorul" (sanchi...) Aligică, ar trebui să votăm candidatul prezidenţial indicat sau sugerat de America "transformată" a socialistului Obama sau de Germania cea "apucătoare" şi cu nasul pe sus a lui Merkel. Sub masca criticii-soft la Iohannis (recent decorat - din nou ! - de statul german), Aligică îl recomandă de fapt pe acesta votanţilor de dreapta care au unele rezerve faţă de personaj: "nu il votam pe individul Iohanis ci promisiunea de tutela, control si asanare pe care occidentalii responsabili le vor exercita prin el ca instrument docil". Pâi numai de instrumente docile nu duceam noi lipsă !

Generaţia care a făcut bani din dezastrul demografic şi secarea României

Ziarul Financiar:

România are la ora actuală cei mai mulţi milionari şi miliardari în lei, dolari sau euro pe care i-a avut vreodată, iar toţi au făcut aceşti bani în ultimii 24 de ani din economia românească. Pe Ion Ţiriac Revoluţia l-a prins în Germania de Vest cu vreo 200 de milioane de mărci germane, după cum spune el, dar acum sigur este miliardar. Cu excepţia Rusiei, nicio altă ţară fostă comunistă nu a produs mai mulţi milionari.

La polul opus, după 24 de ani, populaţia României a scăzut sub 20 de milioane de locuitori (este cel mai scăzut nivel din 1968 încoace), 2,35 de milioane de români, parte a celei mai bune şi şcolite generaţii din istoria noastră, au plecat şi lucrează în afară, unde le este mai bine şi nici nu se mai întorc, femeile românce pleacă în străinătate la vârsta la care ar trebui să facă copii, iar natalitatea este la unul dintre cele mai scăzute niveluri din istoria noastră, la jumătate faţă de `89, adică 37 născuţi vii la o mie de femei era rata de fertilitate, faţă de o rată de 66 acum 24 de ani.

4,3 milioane de angajaţi cu acte în regulă şi cu un salariu mediu de 1.700 de lei pe lună (380 de euro) susţin 5 milioane de pensionari şi 8-9 milioane de minori. Aproape două milioane de români lucrează în economia informală, de unde statul nu ia niciun fel de taxe.