Nemernicii chiar nu pot fi opriţi ? Vom tolera şi jefuirea gazelor naturale ?

Va fi un sistem de conducte care va uni Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Va fi o continuare a fostului proiect Nabucco. Vrem să accesăm bani europeni, dar vom depune un proiect comun semnat de toate aceste țări.

Insistenţa cu care se cerea ca Nabucco să treacă prin România avea un alt înţeles decât cel livrat publicului de mass-media ("independenţa energetică").

Prin Nabucco urmau şi să iasă la export gaze naturale extrase din România şi din platoul continental al Mării Negre. Iar cum Nabucco a falimentat, statul român cheltuieşte bani ca pe documentaţie Nabucco să se realizeze un proiect alternativ de scoatere a gazelor din România, în interes privat extern. Se începe - propagandistic - cu Repmoldova, căreia i se promit 1,5 miliarde metri cubi pe an, desigur la un preţ sub cel la care România face importul din Rusia - volumul este cam jumătate din cel importat în prezent. Se vorbeşte apoi de Ungaria şi Bulgaria, dar de fapt este vorba despre export în UE, ţevile prelungindu-se spre Grecia, Austria şi Italia. Volumele cumulate ale interconectărilor ajung la circa 70% din actuala producţie internă.

Exploatarea zăcămintelor nu după necesarul intern, ci în regim de secătuire, cu viitoare redevenţe "crescute" până spre jumătatea mediei celor din Africa (acum sunt la sfert).

Şi se recunoaşte asta din nou:

Gazoductul care va aduce gazele din Marea Neagră începând cu 2019-2020 va costa 255 de milioane de euro și va avea o lungime de circa 250 de kilometri, a declarat, marți, Ciprian Alic, director al Departamentului Fonduri Europene și Relații Internaționale din cadrul Transgaz, la o conferință pe tema strategiei energetice a României.

"Trebuie ca proiectul privind transportul gazelor naturale din Marea Neagră să fie gata până în 2019-2020, când începe exploatarea resurselor din mare. Conducta de interconectare la sistemul național va costa circa 255 de milioane de euro și va avea o lungime de 250 de kilometri", a spus Alic.

Potrivit acestuia, mai departe, gazele din Marea Neagră vor putea ajunge în Bulgaria și Ungaria. 

El a amintit și de proiectul de conducte care se dorește a fi o alternativă la fostul proiect Nabucco.

Deci, prin Nabucco ar fi IEŞIT gaze din România

Guvernul Boc (link), guvernul Ponta (link) şi Băsescu (link) au tras sforile pentru exportul de gaze din producţia internă.

Comisarul european pentru energie nu vede proiectul Nabucco ca definitiv anulat, îl vede modificat (redus). Iar OMV cere gazoduct "propriu" pentru a transporta spre Austria gaze "de la Marea Neagră".

Băsescu, explicând cum "trebuia" România să construiască infrastructura pentru OMV, ca să-şi scoată "gazele lui" din România:

"Există alternative. România a fost interesată de Nabucco în primul rând pentru că ar fi trebuit să construiască o infrastructură mult mai scurtă de la Marea Neagră către pieţele europene. România va exploata gaze din Marea Neagră înainte de momentul în care ar fi fost gata Nabucco dacă la anul începeam să construim gazoductul. Cred că în 2018 România va fi capabilă să exporte, nu doar să îşi asigure integral nevoile."

"Nu știu ce elemente a avut la bază OMV în comentariile sale. Nabucco pentru teritoriul nostru, având în vedere că foarte posibil România își va acoperi nevoile de gaze și va avea surplus la export, ar fi fost important pentru că am fi avut costuri mai mici de construcție a infrastructurii cu care să exportăm gaze pe piața UE. Era o cheltuială mai mică pentru infrastructură."

E bine c-am scăpat de Nabucco!

Da, serios! Ne lămureşte Turturică: Nabucco odată instalat "pe poziţie", ar fi transportat 16 miliarde de metri cubi anual – 10 din Marea Caspică şi 6 din Marea Neagră (din zona economică exclusivă a României! jumătate, doar, fiind destinaţi consumului intern). Acum, OMV s-a dat de gol - emite pretenţia unui gazoduct propriu, prin care să-şi scoată "gazele lui" din România!

Exploatarea zăcămintelor de gaze de la Marea Neagră este decrisă în termeni de piaţă şi nu ca o exploatare în limita diferenţei de necesar de gaze faţă de producţia "de pe uscat", fluturându-ni-se nişte încasări iluzorii din redevenţe, pe care clasa politică trădătoare care a înstrăinat resursele energetice n-a catadicsit nici în ziua de azi să le actualizeze (sunt sub jumătatea minimului redevenţelor practicate în Africa, acelea mai fiind însoţite şi de o taxare suplimentară sau o cotă-parte din producţie).

[...] Aici atingem a doua problemă presantă. Piaţa gazelor. Cele mai pesimiste estimări arată că zăcămintele confirmate până acum în Marea Neagră vor permite o producţie de cel puţin 6,5 miliarde de metri cubi anual. Începând cu 2019! Scenariile optimiste evaluează producţia la peste 15 miliarde de metri cubi anual, cu un orizont de exploatare care depăşeşte 2030. În ambele variante, având în vedere că nevoile noastre de import sunt de doar 3 miliarde, peste şase ani România devine exportator de gaze. Adică, un competitor pentru Rusia pe o piaţă pe care acum o domină autoritar.

Ce înseamnă 3,5 miliarde metri cubi de gaze, disponibile pentru export? În primul rând, posibilitatea de a acoperi integral nevoile Moldovei – 1 miliard, dar şi ale Bulgariei – 2,5 miliarde. Ce înseamnă 12 miliarde de metri cubi disponibili pentru export? Posibilitatea de a acoperi şi jumătate din cât livrează acum Gazprom Ungariei şi Cehiei. 

Aşadar, nu doar că România nu ar avea nevoie de gaze din Azerbaijan sau Kazahstan (via South Stream-ul rusesc), dar ar putea deveni la rândul ei un jucător important pe piaţa energiei. Acesta este poate cel mai important motiv pentru care Rusia s-a mobilizat cu toate forţele pentru a bloca proiectul Nabucco West. Nu zădărnicirea accesului la gazele din Marea Caspică a fost principala ţintă, ci împiedicarea realizării unei infrastructuri de transport care să permită gazelor extrase din Marea Neagră să ajungă uşor în oricare ţară europeană.

Ce se va întâmpla cu Nabucco depinde mult de ce se va întâmpla cu Iranul

AGERPRES: Proiectul european Nabucco este serios compromis (experţi)

Proiectul gazoductului Nabucco, ce ar urma să permită Europei să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc, este serios compromis, susţin mai mulţi experţi, în special din cauza deciziilor Turciei, relatează AFP.

De la semnarea de către Ankara, în iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma să permită transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrală spre Europa, prin Turcia şi ocolind Rusia, mai multe evoluţii, precum şi deciziile autorităţilor turce au pus în pericol proiectul.

Neînţelegerile repetate între Rusia şi Ucraina asupra preţurilor, care au cauzat întreruperi ale aprovizionărilor, au împins în 2009 Uniunea European să-şi lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrală.

În decembrie însă, Turcia a permis Rusiei să treacă gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagră, iar construcţia acestei conducte, care ar trebui să transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma să înceapă în acest an.

"Nabucco era în comă, chiar cu mult înainte de acordul asupra South Stream", susţine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. "Însă nimeni nu a spus că Nabucco este mort", a adăugat el pentru AFP.

Nabucco, în pericol

O analiză German-Foreign-Policy.com despre cooperarea energetică ruso-germană şi perspectivele nefavorabile ale proiectului energetic Nabucco: Energy Realignment toward Russia

Realiniere energetică faţă de Rusia

BERLIN / MOSCOVA  - Chiar înainte de intrarea în funcţiune a conductei de gaze naturale "Nord Stream" (sau "Magistrala baltică"), un proiect rival, "Nabucco", alternativă la hegemonia germano-rusă asupra aprovizionării cu gaze naturale a Europei, este pe punctul de a se prăbuşi. Proiectul "Nabucco" - ocolind Rusia - a fost gândit pentru a transporta enormele depozite de gaze naturale din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu către Europa. Acest lucru ar împiedica Rusia să exercite o influenţă reînnoită asupra aprovizionării cu gaze naturale a UE. După ce compania energetică a Moscovei, Gazprom, a reuşit să atragă de partea sa un membru al consorţiului rival Nabucco, compania germană RWE Corp., pentru un proiect de cooperare germano-rus, observatorii văd şansele de construire a lui Nabucco în scădere. În orice caz, proiectul este periclitat, fiindcă aprovizionarea din ţările din regiune producătoare de gaze naturale nu este suficient asigurată. Partizanii unei cooperări mai strânse germano-ruse sărbătoresc deja o "realiniere energetică faţă de Rusia", chiar dacă unele segmente ale establishmentului din Berlin şi Bruxelles fac în continuare eforturi pentru realizarea proiectului Nabucco. Timpul este scurt. Săptămâna trecută, "Nord Stream", a făcut un test de funcţionare şi la începutul lunii octombrie ar trebui să intre în funcţiune, livrând în mod constant gaze naturale ruseşti direct spre Germania.

Consilierul politic Nabucco: "Scopul ar fi de a ajunge la Statele Unite ale Europei, o adevărată uniune de state democratice care își pun suveranitatea în comun"

Joschka Fischer, europarlamentar german (grupul Verzii), consilier politic al... proiectului Nabucco - interviu:

Se spune adesea că europenii se simt din ce în ce mai departe de instituțiile europene. Din ce în ce mai puțini cetățeni participă la alegerile europene în ultimii 30 de ani. Cum putem lupta împotriva acestei tendințe, în special în contextul alegerilor din 2012 ? [2014 !]

Joschka Fischer: Partidele politice trebuie să dezvolte programe comune europene și nu programe naționale pe teme europene. Apoi trebuie să caute candidați potriviți, personalități cunoscute.

Cum va arăta Europa în viitor? Ce rol va juca Parlamentul European?

Joschka Fischer: Este foarte simplu. În fiecare zi pierdem putere în fața puterilor noi. Cu toate acestea, încă ne punem întrebarea dacă trebuie să ne abandonăm suveranitatea [în beneficiul UE, n. r.] sau nu. Oricum ne pierdem această suveranitate. Doar că pleacă în altă parte, către puteri ne-europene din est (China etc.). Pierdem din importanță, ne pierdem poziția. Lumea se schimbă într-un mod spectaculos, iar întrebarea la care trebuie să răspundă europenii este unde se va situa Europa în zece ani.

Europa trebuie să fie puternică. Acest lucru nu este posibil decât dacă ne unim interesele. Este mult de muncă, dar este posibil dacă ne exersăm suveranitatea în comun. Scopul ar fi de a ajunge la Statele Unite ale Europei, o adevărată uniune de state democratice care își pun suveranitatea în comun. Identitățile noastre naționale vor continua să existe și Statele Unite vor continua să joace un rol puternic. Ne-am diferenția mult de alte state unite din lume.

Parlamentul European trebuie să folosească timpul ce îi rămâne pentru a se asigura că următoarele alegeri europene sunt cu adevărat europene. În Germania, partidele politice au făcut campania electorală pe teme naționale și nu cu adevărat europene. Îmi imaginez că la fel s-a întâmplat și în alte state. Parlamentul European are o oportunitate bună: are multe competențe și cetățenii trebuie să simtă că sunt reprezentați democratic.

Propunerea unui impozit european mi se pare foarte interesantă. Pierdem lupta dacă insistăm pe creșterea impozitelor. Dar lucrurile stau diferit dacă impozitul european este compensat printr-o reducere a contribuțiilor statelor membre.

*   *   *

Cu câteva zile în urmă, Joschka Fischer organiza o dezbatere la Parlamentul European: “The United States of Europe – Towards a Transnational Society?” / "Statele Unite ale Europei - către o societate transnaţională ?".

EUobserver - Joschka Fischer: United States of Europe is the only way to preserve EU influence

Strategii

Un interesant interviu în Adevărul cu Iulian Fota, consilier prezidenţial:

EXCLUSIV Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională explică de ce presa rămâne pe lista ameninţărilor la adresa statului şi comentează ultimele evenimente la nivel european şi global. Recenta reuniune la vârf Franţa-Germania-Rusia de la Deauville a pus problema unui spaţiu european de securitate comun europeano-rus. Aceasta, cu puţin timp înainte de Summitul de la Lisabona, unde urmează să se adopte noul concept strategic al NATO.  [...]

O.N. Să vorbim acum despre o altă trilaterală, cea desfăşurată recent la Deauville, între Franţa, Germania şi Rusia. Se poate spune că această reuniune prefigurează o nouă arhitectură europeană, aşa cum s-a comentat în presă?

Nu este pentru prima dată când Rusia, Germania şi Franţa se întâlnesc în acest format, pentru a discuta lucruri considerate importante. Dar eu cred că e prea curând să ne pronunţăm tranşant, fiecare îşi face încă propriile evaluări.

I.M.I.: Totuşi, nu există niciun motiv de preocupare specială pentru noi?

Întotdeauna când are loc un dialog special de tipul Franţa-Germania-Rusia există sensibilităţi din partea altor state. Dar, de fiecare dată, preocupările acestora din urmă au fost luate în calcul şi au primit un răspuns. Clarificările vor apărea în dialogul intraeuropean. De aceea suntem împreună în aceleaşi organizaţii. Pentru că, dacă statele mari vor decide singure şi ne vor pune în faţa faptului împlinit, aceasta va avea repercusiuni grave asupra coeziunii  Uniunii Europene şi a NATO.

O.N.: Ce o fi vrând să ne transmită preşedintele rus Dmitri Medvedev atunci când afirmă că România trebuie să dea dovadă de mai multă reţinere în declaraţii în ceea ce priveşte Transnistria?

Sunt multe relatări în presa internaţională şi nu cred că sunt toate exacte. Să aşteptăm mai întâi informările oficiale din interiorul UE pentru că, repet, discuţiile trebuie purtate mai întâi în interiorul clubului, şi nu în afara sa. Evident că pentru noi Transnistria reprezintă un interes mai mare  decât în cazul altor state membre.  [...]

I.M.I.: De ce nu renunţă Preşedinţia la menţionarea presei ca vulnerabilitate în Strategia de Apărare?

Strategia încearcă o radiografie a marilor probleme ale României. În privinţa presei, lucrurile stau cam aşa: chiar presa spune că are o problemă.

I.M.I.: Da, dar nu spune că este una de siguranţă naţională!

Lucrurile nu s-au îmbunătăţit de când Cristian Tudor Popescu a demisionat de la conducerea Clubului Român de Presă atrăgând atenţia asupra „ziariştilor abţibild". Iar începând din toamna trecută s-a intrat mult în zona de interes naţional. De exemplu, aberaţii de genul că preşedintele face afaceri cu Hezbollah, acuzaţii că a vândut tancuri în Georgia şi aşa mai departe. Prea multă minciună şi manipulare în presă! De altfel, e un lucru semnalat şi de către unii dintre colegii dumneavoastră.

Pentru Nabucco au votat 49,6 % din senatori

Senatul a votat luni Legea privind ratificarea Acordului între Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România şi Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara, la 13 iulie 2009.

Dintre cei 137 de senatori, au votat 85 (62 %), distribuţia voturilor fiind aceasta (conform siteului Senatului României):

Grup	Pentru	Împotrivă	Abţineri	Nu au votat
(1) PD-L	33
(2) PSD+PC	9	16	1
(3) PNL	14
(4) UDMR	7
(5) INDEP	5

Dacă la Camera Deputaţilor a fost un singur vot împotrivă şi două abţineri, la Senat au fost 68 de voturi pentru (49,6% din nr. total de senatori), au votat împotrivă 16 senatori din grupul PSD+PC şi unul s-a abţinut (Miron Mitrea).

Pentru detalii privind votul individual al celor 85 de senatori, accesaţi pagina Senatului aici.

Acordul, semnat intre Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, prevede ca Guvernul Romaniei sa sprijine Proiectul prin acordarea de garantii guvernamentale care sa acopere atat partea ce revine Transgaz, aferenta imprumuturilor contractate de Compania Internationala Nabucco (circa 933 de milioane euro), cat si partea aferenta capitalului propriu (circa 417 milioane euro), care va fi acoperita partial prin credite.

In urma acestui Acord, statele parti urmeaza sa beneficieze de un regim juridic care sa le permita sa aiba drepturi de proprietate si de operare asupra sectiunilor respective ale Proiectului Nabucco, vor depune eforturi pentru a facilita fie concesiunea, fie acordarea sau achizitionarea drepturilor asupra terenurilor necesare si vor asigura un regim nediscriminatoriu pentru proprietarii de conducte sau operatorii conductelor de gaz natural la sistemul Nabucco.
Acordul mai prevede sistemul de tarifare pentru transportatori, aplicarea standardelor tehnice, de siguranta si de mediu si infiintarea unui organism compus dintr-un reprezentant al fiecarui stat parte, numit Comitetul Nabucco, ce va supraveghea respectarea aplicarii Acordului.
Durata Acordului este de 50 de ani de la intrarea in vigoare.

Acordul a fost ratificat si de Camera Deputatilor, in februarie, Senatul fiind Camera decizionala. Actul este parte a prioritatilor legislative ale Guvernului.

(bloombiz.ro)

Bun... deci, suspans pân' la toamnă ?!

Se pare că unii pe la UE pun tălpi serioase proiectului Nabucco. Ştire - Sofia News Agency (novinite.com):

EU to Decide whether to Build Nabucco by End of 2010 - Report

Energy | March 5, 2010, Friday

The planned Nabucco natural gas pipeline. File Photo

The European Union is going to decide by the end of 2010 whether to go ahead with realization of the Nabucco gas transit pipeline at all.

The decision will be made at a special conference, according to an unnamed diplomatic source from the European Commission cited by the Russian agency ITAR-TASS.

The source is quoted as saying that the future of Nabucco is largely unclear and depends a great deal on whether the EU will managed to conclude an agreement for long-term gas supplies with Turkmenistan.

According to the report, the EU and Turkmenistan are engaged in intensive negotiations, and the EU hopes that by April 2010, it will be able to strike the desired deal with the leadership in Ashkhabad, which would secure the necessary quantities of natural gas to fill the pipe.

The construction of the EU-sponsored Nabucco pipeline, in which Bulgaria is a key transit country, is supposed to be completed by 2014, and to cost EUR 8 B. The length of the transit pipe will be 3 300 km.

P.S.

Comisarul U.E. pentru energie, Oettinger (Germania):

"Earlier this week, Mr Oettinger had signaled a u-turn in the commission's thinking when it comes to what is perceived as Nabucco's rival, South Stream, the Russian-sponsored pipeline set to tap the same Caspian resources.

Speaking at a Bulgarian forum, the commissioner said that the EU was ready to back South Stream as long as the project would meet all the "technical requirements to security."

( Articol la EUobserver.com )