13 ianuarie 2011

Şerpii ies la drumul mare


“It will be the moment of new action and it will be the moment
for new men: the moment for a free and united Europe”

Altiero Spinelli

“Si je savois quelque chose utile à ma patrie, et qui fût
préjudiciable à l'Europe,(...) je la regarderois comme un crime.”

Montesquieu
motto-urile Grupului Spinelli de la Parlamentul European

Am mai scris aici despre trădătorii din Grupul Spinelli, care cer desfiinţarea statelor naţionale şi înlocuirea lor cu asa-zisa "Europă Unită". Pe lista de europarlamentari susţinători ai Manifestului Spinelli apare şi Renate Weber (PNL/ALDE/Soros). Şi Adrian Severin are idei similare (aici şi aici). Severin face parte şi din Intergrupul Federalist de la Parlamentul European.

Ieri, Grupul Spinelli a organizat o dezbatere la Bruxelles, la Parlamentul European : “The United States of Europe – Towards a Transnational Society?” / "Statele Unite ale Europei - către o societate transnaţională ?".

>> înregistrarea video a dezbaterii

Organizatorii au fost politicianul de stânga Joschka Fischer şi activistul "filozoful" Jean-Marc Ferry.

Joschka Fischer :
Un lucru este clar, 400 de ani de hegemonie trans-atlantică se apropie de sfârşit. Preocupările europene privind pierderea suveranităţii sunt "aproape amuzante", dat fiind că, zi de zi, o pierdem în favoarea puterilor emergente.

Preocupaţi de pierderea suveranităţii naţionale, adversarii unui sistem decizional european unificat au favorizat în mod tradiţional abordarea "interguvernamentală", în care liderii statelor-membre de obicei hotărăsc foarte greu un curs de acţiune comun.

Acest stil ar pune în cele din urmă capăt puterii deja în scădere a Europei pe scena mondială.
Nu mai este unchiul Sam ... ci bătrânii unchi chinezi din Asia de Sud cei care vin în ajutorul Europei achiziţionând obligaţiuni suverane.

Trebuie să predăm unele prerogative bugetare către UE ... avem nevoie de vârste similare de pensionare... va trebui să adunăm la un loc toate pârghiile de decizie ... [şi] măsurile viitoare de integrare au nevoie de o Europă politică".
Daniel Cohn-Bendit (co-preşedinte al grupului "Verzii") : "A spune că Europa este pe drojdie ar fi eufemistic".

Vorbind în Ungaria, săptămâna trecută, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a pledat el însuşi pentru o mai mare integrare europeană. "Nu doar federaliştii sunt cei ce doresc o mai mare integrare, sunt, deasemenea, pieţele. Ele trimit un mesaj clar în fiecare zi. Aşa că nu este o idee utopică ... este o chestiune de realism", a declarat el jurnaliştilor.


Toţi trei au fost activişti comunişti, inclusiv Barroso; Cohn-Bendit chiar cu antecedente de terorism stradal (Paris, mai 1968). "Proiectul" propus nu ar fi decât un URSS european.

Sinteza dezbaterii, la EUobserver:


6 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Dupa ce am asteptat toti sa intram in UE aflam ca , de fapt a fost o capcana teribila

Acum ni se cere sa tacem :

"Nu inteleg de ce romanii au facut din asta un caz de demnitate nationala. Aici cred ca s-a gresit. Intrarea in Schengen nu este atat de importanta pentru Romania, este o obligatie. Unii spun ca este important pentru investitii, siguranta investitiilor occidentale. Oricum, nu inteleg de ce Romania nu tace si face"
Duda zilei

Crystal Clear spunea...

Da, bine spui ca au iesit serpii !
Cred ca-i panica in ograda..

Riddick spunea...

Ăştia sunt comunişti internaţionalişti, ce mai - la deal, la vale...

Crystal Clear spunea...

Da, si trebuie sa le-o spunem pe fata, sa-i aratam cu degetul ca au mintit si ne-au pacalit...

Riddick spunea...

Eu unul aş utiliza un par zdravăn. ;-)

Crystal Clear spunea...

Nu e frumos sa-ti spun ,pe blog care a fost prima mea reactie cand am citit ce spune "cucoana" asta.
Oricum ceva foarte asemanator cu parul zdravan ....


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: