22 iunie 2013

"Cetăţenii nu au nevoie de toate detaliile acestui proces"



Cât ne pot ei dispreţui, teoretizând o regionalizare fără referendum, sau încercând una în doi paşi, cu referendum formal.  

Boc: "Putem ţine cont în comasarea judeţelor de ceea ce am avut după Marea Unire. Acest lucru ar permite să se facă reorganizarea administrativ teritorială fără revizuirea Constituţiei, doar modificând legea din 1968 de reorganizare administrativ teritorială"

USL mimează că "nu se umblă la judeţe" (deocamdată ! ca să voteze lumea DA la referendum), dar admite că se vor putea desfiinţa, în viitor.  

Uioreanu (PnL/USL, preşedintele CJ Cluj): "E posibil să se facă o regionalizare în doi paşi, adică în prima fază înfiinţăm regiunile, urmând ca, treptat, să eliminăm judeţele".  

Stolojan (2011): "V-am dat aceste exemple pentru a înţelege că într-o democraţie, dacă vrei să respecţi principiile democraţiei, rezultatul este, de regulă, suboptimal".

Acelaşi lucru îl susţine şi Jerzy Buzek (Polonia), într-un interviu pentru DIGI 24:
Credeţi că cetăţenii trebuie să se pronunţe, prin referendum, asupra reorganizării teritoriale?

Nu cred că este necesar. Pentru că cetăţenii nu au nevoie de toate detaliile acestui proces, pentru a fi pe deplin motivaţi pentru a lua nişte decizii. În cazul nostru, dacă am fi întebat cetăţenii, probabil că răspunsul nu ar fi fost unul optim. Spun probabil, pentru că nu ştim, întrucât nu am organizat un referendum. Cetăţenii trebuie să înţeleagă avantajele descentralizării, trebuie să îi înţeleagă raţiunile economice şi necesitatea. Bineînţeles că reacţionează emoţional şi simt că pierd ceva. Dar tocmai de aceea e nevoie să fie informaţi despre reforme şi despre faptul că autorităţile locale preiau responsabilităţi. Şi că noile reforme le va da mai multă putere, vor fi mai implicaţi. Este posibil să le arăţi asta. Însă dacă voi aţi decide pentru referendum ar fi o modalitate de a avea şi o validare a cetăţenilor. Este o decizie a autorităţilor din ţara dumneavoastră. 

2 comentarii :

Anonim spunea...

Ei, dar de ce nu s-ar pronunta cetatenii asupra existentei pe aceast Pamint a celor care se considera dumnezei si decid pentru milioane de oameni si pentru tari intregi ???
Coarda a fost intinsa peste masura !

Riddick spunea...

S-ar putea să fie "plebiscit practic" pe acest subiect, fără buletine de vot. ;-)


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):