Cecil von Renthe-Fink: Nota pentru domnul Ministru de Externe al Reichului, 16 noiembrie 1943
La 25 noiembrie este a saptea aniversare a zilei de fondare a Pactului Anticomintern in care majoritatea natiunilor europene s-au angajat la crearea unui front comun de aparare contra bolsevismului. Intr-un moment, in care pericolul la adresa Europei din partea Rusiei Sovietice iese la lumina in toata dimensiunea lui amenintatoare, aceasta zi nu poate trece neobservata. Un eveniment interstatal nu intra in discutie tinand cont de starea lucrurilor. Oricum, ne putem gandi ca domnul Ministru de Externe al Reichului ar putea tine un discurs radiodifuzat cu ocazia aceasta pentru a denunta politica antieuropeana a englezilor si americanilor si a scoate in evidenta pericolul bolsevismului ca rezultat al acestei politici si pentru a oferi o reactie impotriva Conferintei de la Moscova in sensul unei Europe unite.
In acest caz s-ar oferi ca o contrapondere la politica antieuropeana a englezilor si americanilor un plan german pozitiv pentru rezolvarea problemei europene. In ciuda situatiei de razboi in care ne aflam in momentul de fata, momentul nu ar fi lipsit de avantaje din punct de vedere psihologic. Rezultatele Conferintei de la Moscova au fost receptate de catre popoarele europene in general in mod defavorabil. Presa statelor europene mici si rapoartele misiunilor noastre nu lasa nici un dubiu in aceasta privinta – cedarile englezilor si americanilor in fata imperialismului bolsevic a provocat o mare consternare si o mare temere. Daca in acest moment nu poate fi vorba ca un program german pentru viitorul Europei sa fie intocmit, ar fi totusi posibil sa se emita anumite principii.
Imi permit sa prezint cateva sugestii care s-ar putea utiliza pentru aceasta:
1. In urma constatarii ca Europa nu poate astepta nimic din partea anglo-saxonilor si trebuie sa se teama cat se poate de serios de bolsevici, s-ar putea declara ca Germania are ca sloganuri nu doar indepartarea pericolului bolsevic, ci si unitatea Europei, care garanteaza popoarelor continentului dezvoltarea libera, siguranta si prosperitatea.
2. S-ar putea explica ca Europa nu si-ar putea afirma unicitatea si forta intr-o lume de imperii mari si constructii de nivel continental, daca ar ramane divizata in natiuni antagoniste si inchise in sine. Popoarele Europei, care ar trebui sa isi vindece toate ranile grave dupa razboi, ar fi orientate unul impotriva altuia in mult mai mare masura decat inainte, iar distantele care le-au despartit ar fi micsorate sub influenta noilor cuceriri ale tehnicii. Inamicii Germaniei au vrut sa balcanizeze Europa si sa o mentina slaba pentru a-si duce la bun sfarsit planurile de dominare a lumii, Germania, in schimb, si-ar dori o Europa pacificata si puternica. Daca se obtine victoria, ar trebui ca statele europene sa se constituie intr-o comunitate puternica. Ar trebui sa se sfarseasca perioada de razboaie interne europene si ar trebui sa se depaseasca particularitatile europene nesanatoase.
3. Comunitatea vizata de Germania a popoarelor europene s-ar diferentia in mod esential de organizatia planificata de Anglia si America. In cea din urma statele europene mai mici ar fi expuse fara nici un fel de aparare bunului plac al marilor puteri din afara Europei. Conferinta de la Moscova ar arata intr-adevar cum Anglia si America au decis destinul natiunilor europene peste capul lor impreuna cu Uniunea Sovietica, dusmanul de moarte al Europei. Germania s-ar afla in punctul in care chestiunile europene s-ar putea reglementa de catre statele europene insele, si in care convietuirea statelor europene s-ar intemeia pe principiul dreptatii pentru toti cei implicati, a intereselor comune si al grijii pentru beneficiile reciproce.
4. Ar fi prematur sa se puna la punct un program in toate amanuntele, dar s-ar putea spune foarte multe despre obiectivele Comunitatii Statelor Europene, ce ar trebui sa cuprinda urmatoarele sarcini:
a. Apararea Europei contra atacurilor din afara,
b. Lupta contra comunismului si impiedicarea tentativelor puterilor straine de a se amesteca in chestiunile interne europene.
c. O uniune economica stransa.
5. La nivel economic, popoarele din Europa nu ar putea niciodata conta pe un ajutor dezinteresat din partea Angliei si a Americii. In ambele tari s-ar publica in numar din ce in ce mai mare planuri si rezolutii care sa se ocupe cu organizarea lumii dupa razboi. Aici se trateaza intotdeauna fara vreo implicare a popoarelor europene in special noua ordine economica in Europa (planul Keynes, planul Morgenthau-White, Conferinta Agricola de la Hot Springs, Comitetul de Ajutor al Natiunilor Unite). In ultima perioada ar fi vorba despre Unrra (Comitetul de Sprijin al Natiunilor Unite). Facand abstractie de faptul ca pentru punerea in aplicare a unor astfel de planuri premisa ar fi cucerirea Europei de catre partea adversa, pentru ele neexistand nici un fel de semnificatie practica, dat fiind ca nu se va intampla aceasta niciodata, Anglia si America ar avea numai un interes: mentinerea si extinderea blocului economic dirijat de ele si suprimarea oricarei alte puteri care ar putea aparea ca un concurent independent si incomod. Europa ar trebui eliberata de influente economice straine si ar trebui sa se ingrijeasca de si sa dezvolte toate sursele sale de sustinere pentru libertatea economice, asta insemnand capacitatea de a procura singura din zona sa toate alimentele si materiile brute in caz de razboi. Asigurarea independentei economice nu ar insemna in nici un caz ca Europa ar vrea sa se izoleze economic de restul lumii. In istorie s-a aratat intotdeauna ca unirea spatiilor mari economice nu impiedica dezvoltarea economice ale noului spatiu cu restul lumii, ci din contra a incurajat aceasta.
6. Ordinea economica planificata de Germania ar trebui sa garanteze o desfacere sigura la preturi bune si stabile si sa asigure industriei europene locuri de munca si rezistenta in fata crizelor.
7. In contradictie cu imperiile plutocrate ale Angliei si Americii si in contradictie cu bolsevismul, noua Europa ar fi un spatiu social care are ca punct central in locul capitalului munca si in locul masinilor oamenii. Ar fi una din cele mai importante sarcini ale conlucrarii europene pe plan economic sa ridice nivelul de viata a maselor largi.
La final s-ar putea indica faptul ca azi deja se desfasoara o stransa conlucrare a natiunilor europene sub conducere germana si ca aceasta a trecut examenul in perioada grea de razboi.
http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-x
I. Necesitatea Unirii Europei
Unirea Europei, care a fost deja de multa vreme schitata in istorie, reprezinta o evolutie inevitabila. Progresele neprevazute ale tehnicii, micsorarea distantelor in urma modernizarii mijloacelor moderne de transport, marirea uriasa a razei de actiune si a capacitatii de distrugere a armelor (aviatie), sarcina incredibila a echipamentelor si tendinta momentului de a se crea relatii largi si spatii mari de productie si exploatare comune, imping Europa catre o interconectare mai stransa. Europa a devenit prea mica pentru statele ei suverane antagoniste si inchise unele fata de altele. O Europa divizata este de asemenea prea slaba pentru a se afirma in lume prin unicitatea ei si forta ei proprie si pentru a pastra pacea.
Daca Europa isi pierde locul in lume, toate popoarele europene vor fi afectate de aceasta foarte tare. Nici un popor european nu ar putea sa se sustraga pe termen lung consecintelor unei decaderi a Europei. De asemenea pentru restul lumii decaderea Europei ar insemna o pierdere ireparabila.
Unirea Europei este accelerata prin razboiul impus de Anglia, vechiul dusman al continentului, Germaniei. Lupta Germaniei contra Angliei si Uniunii Sovietice este razboiul de unire a Europei.
II. Interesul Germaniei pentru unitatea Europei
Deja avand in vedere situatia sa geografica si puterii sale demografice, Germania este chemata sa medieze interesele speciale ale statelor europene individuale in interesul intregii Europe de a avea unitate.
Inamicii Germaniei poarta vina esecului ordinii pe care au impus-o Europei dupa Primul Razboi Mondial. Nu au nimic nou de oferit popoarelor europene si nu au nicidecum o pozitie comuna vizavi de ceea ce trebuie sa se intample in Europa, daca ar fi invingatori. Planurile lor se intersecteaza si se contrazic. Sub presiunea Uniunii Sovietice care are intentia de a impune o noua ordine europeana conform directivelor proprii si sub conducere bolsevica, Anglia si SUA s-au indepartat chiar in aceste zile de Carta Atlanticului. Planurile vagi pentru Organizatia Mondiala ale inamicilor exclud orice garantie ca in noua organizare vizata se vor urmari necesitatile si interesele reale ale popoarelor si nu tendintele egoiste ale puterilor straine Europei.
Nici una din marile puteri dusmane, care ridica pretentia sa decida in privinta destinului Europei, nu isi are radacinile in continentul nostru si nu este legata la bine si la greu cu acesta. SUA apartine in totalitate si prin toate interesele ei unei alte parti a pamantului. De Europa nu este legata prin nimic. Daca ii convine, va abandona Europa sortii ei sau bolsevismului. Bolsevismul a indepartat Rusia europeana de trecutul ei european. Tarile culturale ale Europei sunt pentru Uniunea Sovietica doar din punct de vedere ideologic si militar provincii demne de ocupat, corpuri straine, ce trebuie indepartate pentru a se extinde regimurile bolsevice in intreaga Europa. Imperiul Britanic se afla doar la marginea Europei. Centrul de greutate al organismului sau se afla in afara continentului nostru. Si-a construit imperiul exploatand antagonismele continentale si ar juca intr-o Europa consolidata un rol politic mai modest decat pana acum. Politica sa este orientata catre mentinerea Europei in divizare si conflict. Stradaniile repetate ale Germaniei de a crea o baza durabila pentru o convietuire armonioasa si prieteneasca a continentului european si a Imperiului Britanic printr-o demarcare a intereselor antagoniste care sa tina cont de necesitatile vitale ale ambelor tari au esuat datorita pozitiei Angliei, care nu a vrut sa renunte la politica sa de echilibru care sa serveasca tendintele hegemonice. Asa cum acesta a supus tarile, care si-au varsat sangele ca aliati ai Angliei, blocadei foametei si le-a smuls posesiunile din afara Europei, astazi le bombardeaza orasele si distruge industriile, bisericile si monumentele lor culturale fara discriminare.
Interesele si necesitatile Germaniei sunt, din contra, legate de cele ale Europei in mod esential si inseparabil. Centrul de greutate al Germaniei nu poate fi situat decat in Europa, si nu intr-o parte a ei ce se desprinde de intreg. Este imposibil ca popoarele europene sa fie atrase de catre Germania intr-o politica ce vine in contradictie cu interesele ei proprii. De asemenea razboiul dus de Germania si aliatii sai acum nu este numai o lupta pentru existenta proprie, ci in acelasi timp o lupta pentru un viitor sigur si in pace al tuturor popoarelor europene.
>> Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler ( I, II, III-IV, V, VI-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII, XIV-XV, XVI-XVII, XVIII-XIX, XX-XXI, XXII-XXIII, XXIV-XXV, XXVI-XXVII, XXVIII-XXIX, XXX-XXXI, XXXII-XXXIII )
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu