Formarea „Uniunii Europene de State”
Guvernele Imperiului German, Italiei, Frantei, Belgiei, Olandei, Danemarcei, Norvegiei, Finlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei, Ungariei, Romaniei, Bulgariei, Serbiei, Greciei, Croatiei si Spaniei au decis sa fondeze o „Uniune Europeana de State”.
In acest scop s-au intrunit sefii de stat ai ………. ca si sefii de guvern din ………… la……. in ………….. Actul de fondare al Uniunii Europene de State, care a fost semnat de catre imputernicitii guvernelor tarilor europene mai sus numite, contine urmatoarele prevederi:
1) Pentru a da expresie concreta destinului comun si a se da asigurari ca nu vor mai avea loc razboaie intre popoarele europene niciodata, se fondeaza de catre statele semnatare „Uniunea Statelor Europene” pentru totdeauna.
2) Membrii „Uniunii Statelor Europene” sunt state suverane si isi garanteaza unul altuia libertatea si independenta politica. Forma relatiilor lor interstatale ramane in decizia lor suverana.
3) Natiunile unite in „Uniunea Statelor Europene” vor salvgarda impreuna interesele Europei in orice privinta si vor apara continentul european contra inamicilor externi.
4) Statele „Uniunii Statelor Europene” vor incheia in vederea apararii Europei o alianta defensiva si vor pune la punct in viitor planurile pentru aceasta.
5) Economia europeana este constituita de catre membrii uniunii de state conform unei planificari comune si unitare. Barierele vamale intre acestea trebuie sa fie indepartate gradual.
6) Statele cuprinse in „Uniunea Statelor Europene” vor intra in schimburi culturale stranse, pastrandu-si caracterul national.
7) Statele europene neimplicate in fondarea uniunii de state sunt invitate in mod solemn sa adere la „Uniunea Statelor Europene”.
8) Toate amanuntele organizarii „Uniunii Statelor Europene” sunt stabilite intr-un act de uniune, in a caror dezbatere se intrunesc imputernicitii tuturor guvernelor implicate dupa sfarsitul razboiului.
Joachim von Ribbentrop: Formarea unei „Comisii Europene”, 5 aprilie 1943
DISPOZITIE
1. Sub conducerea mea se formeaza in Ministerul de Externe o „Comisie pentru Europa”, care va consta din urmatorii membrii:
Secretar de stat v. Steengracht (concomitent si director adjunct)
Ambasadorul Gaus
Ambasadorul von Rintelen
Subsecretar de stat Hencke
Director in minister Wiehl
Ministrul Albrecht
Ministrul Ruehle
Ministrul Profesor Berber
Dr. Megerle
Consilier de legatie clasa I von Schmieden
Consilier de legatie Wagner
Brigadeführer Six
Brigadeführer Frenzel
Consilier de legatie von Trützschalter este numit secretar al „Comisiei pentru Europa”.
2. „Comisia pentru Europa” se intruneste doar la nevoie, si activitatea ei este confidentiala. Imi rezerv dreptul de a decide momentul exact cand trebuie adusa la cunostinta functiilor imperiale si de partid formarea „Comisiei pentru Europa” si trebuie sa se solicite trimiterea de delegati.
3. Pentru pregatirea sedintelor „Comisiei pentru Europa” sunt numite chiar acum urmatoarele grupuri:
Grupul A: conducere prof. Berber
Sarcina acestui grup este de a intocmi o reprezentare grafica a materialelor istorice, geografice si statistice despre tarile individuale europene. Acest grup trebuie in plus sa pregateasca elementele istorice referitoare la dezvoltarea politica in Europa in special in ceea ce priveste formele anterioare de asociere la nivel european. Consilierii de politica externa ai departamentelor individuale din Ministerul de Externe stau la dispozitia Prof. Berber pentru intocmirea materialelor referitoare la tarile individuale in mod curent.
Grupul B: sub conducerea ambasadorului v. Rintelen
Acest grup va cerceta problemele care necesita o reglementare legala in construirea viitoare a noii ordini europene. De o importanta deosebita sunt zonele de dezbatere pentru care trebuie sa se ajunga la o rezolvare la nivelul intregii Europe sau care trebuie reglementate unitar cu viitoarele state semnatare. In indeplinirea sarcinilor atribuite acestui grup sunt imputerniciti sefii de departament apartinand „Comisiei pentru Europa” sa numeasca inlocuitorii referentilor apartinand acestui departament.
Grupul C: sub conducerea ministrului Schmidt (presa)
Acest grup este insarcinat cu supravegherea si la nevoie cu conducerea propagandei referitoare la problemele europene, inainte de toate cu controlul si coordonarea presei, incheieri de acorduri etc. conform unui plan unitar. Conducatorii de departament ai acestui grup sunt indreptatiti de asemenea sa numeasca ca reprezentanti in acest departament pentru aceasta activitate speciala referenti disponibili.
4. Materialul obtinut de catre grupuri in activitatea lor este adunat in mod curent si pastrat la secretarul comisiei, consilierul de legatie von Trützschler, pentru a fi accesibil in orice moment. Consilierul de legatie von Trützschler aduna in continuare ca de obicei documente referitoare la scopurile de razboi ale inamicilor ca si alte rapoarte importante din strainatate care au ca obiect chestiunea europeana.
Cartierul General al Führerului, 5 aprilie 1943
(semnat) Ribbentrop
Instructiuni referitoare la activitatea „Comisiei pentru Europa”
1. Sarcina principala a comisiei in starea de razboi actuala cuprinde colectia de materiale si pregatirea documentelor care servesc la reglementarea viitoare a noii ordini europene dupa sfarsitul razboiului. In momentul de fata nu se intocmesc planuri anume pentru formarea unei viitoare Europe Unite. Trebuie sa se plece de la ideea ca in viitor relatiile Germaniei Mari cu tarile europene individuale sa fie ori stranse ori slabe si sa nu poata fi stabilite conform unei scheme constante. In cazul unei tari si a unui popor trebuie sa se ajunga la o decizie speciala in orice caz. Este deja clar acum ca Europa viitoare poate sa existe daca hegemonia Germaniei Mari poate fi afirmata cu succes. Garantarea acestei hegemonii este de aceea conditia de baza pentru noua ordine. De o importanta deosebita este, in plus, examinarea chestiunilor pentru care se vizeaza o solutie europeana cuprinzatoare.
2. In ceea ce priveste tratamentul propagandistic al chestiunii europene, trebuie sa ne limitam mai intai la formularile generale, imediat ce se ofera posibilitatea de a da expresie acestui fapt, cum ca scopul nostru este intemeierea unei noi ordini drepte, care va garanta existenta popoarelor europene in conlucrare stransa reciproca la nivel economic si cultural si excluderea tutelei straine. O trimitere amanuntita in privinta structurii politice a Europei viitoare nu intra acum inca in discutie. In caz ca am stabili pentru aceasta principii, aceasta ar atrage cu sine solicitarea acestor popoare de a se guverna singure si a avea independenta si, in ceea ce priveste un tratament propagandistic de succes, promisiuni in acest sens din partea noastra; este deja stabilit astazi ca siguranta Europei viitoare impotriva unei amenintari din afara necesita din contra o limitare a independentei si o sacrificare a fiecareia din aceste tari. In plus, situatia complexa si structura nationala a Europei nu permite ca in aceasta privinta sa se stabileasca prevederi unitare pentru toate tarile. Trebuie sa ne limitam mai intai la a promite diferitelor natiuni ca in Europa viitoare isi vor gasi locul lor potrivit. In general trebuie sa nu se intre foarte in amanunt in aceste chestiuni.
3. Evaluarea corecta a temerii comune tuturor tarilor ca bolsevismul ar putea sa se extinda in Europa se poate dovedi un ajutor eficient care sa convinga natiunile europene de necesitatea noii ordini viitoare. Cu cat mai evident devine ca Rusia Sovietica in cazul unei victorii aliate va tolera doar regimurile ce sunt comode pentru Moscova si de aceea bolsevice, si cu cat devine mai clar pentru toate natiunile, ca numai forta armata germana poate impiedica acest pericol, cu atat mai mult recunosc toate tarile necesitatea unei ordini noi europene, care sa fie formata in asa fel incat sa impiedice in viitor repetarea unei situatii la fel de periculoase. In plus, trebuie sa se accentueze necesitatea ca puterile occidentale – adica Anglia si Statele Unite – sa se tina in afara Europei si ca in vederea salvgardarii pacii in Europa trebuie sa se interzica interventiile viitoare. Expunerea scopurilor de razboi ale inamicilor nostri, in special scopurile belicoase ale Moscovei, este de aceea cea mai buna propaganda pe care putem sa o utilizam in prezent pentru a evidentia urgenta viitoarei ordini europene. Europa trebuie sa fie organizata de asa maniera incat nici o situatie periculoasa sa nu mai poata aparea. Nu este necesar in mod special sa accentuam in mod propagandistic concluziile care se pot trage din criza de moment pentru formarea Europei viitoare. Cu cat mai mult se poate influenta opinia publica in diversele tari pentru a trage concluziile ei proprii, cu atat mai bine.
(semnat) Ribbentrop
22 iulie 1940, Sedinta la Ministerul Economiei al Reichului
Reconstructia economiei europene
In deschidere RM. Funk s-a referit la sarcina data lui de catre maresalul Reichului Göring la data de 22 iunie 1940. Lucrarile preliminare ce trebuie efectuate sub conducerea sa cuprinzatoare se intind asupra urmatoarelor domenii:
1. Integrarea regiunilor incorporate in Reich si ocupate in economia germana globala;
2. Disputa economica cu statele inamice;
3. Reconstructia economiei continentale ce are ca lider Germania si legaturile lor cu economia mondiala…
Chestiuni monetare
Moneda nu este ceva primar, ci creste din eveniment si din necesitatile economice. In ciuda acestui lucru, teoreticienii incearca mereu sa se ocupe de idei privind moneda carora le lipseste cea mai mica urma de realitate. In special, crearea unei noi monede europene speciale va avea urmari ce nu pot fi decat daunatoare. Urmeaza sa se organizeze discutii teoretice si lipsite de urmari despre moneda – in special cu neavizati. Aceasta nu duce la nimic. Inainte sa se decida chestiunea monetara, trebuie sa fie clare metodele dupa care trebuie configurata economia dupa razboi. Este eronat sa se presupuna ca intra din nou in scena un joc liber al puterilor pentru ca apare pe fondul unei economii nedirijate o uzura prea mare a valorilor economiei nationale. In plus, trebuie sa se aplice mai intai in continuare metodele dezvoltate de Germania deja in ultimii ani in ceea ce priveste pretul si managementul. Este o fantezie, daca se vorbeste deja de un spatiu economic major european unitar. De asemenea este daunator sa se foloseasca cuvinte cheie precum uniune monetara si vamala si sa se astepte de la acestea solutia tuturor dificultatilor. O uniune monetara si vamala poate fi discutata numai in ceea ce priveste tarile care au un standard de viata oarecum asemanator cu al nostru. Acesta nu este, de exemplu, cazul in Sud-Est. Nu este deloc in interesul nostru sa introducem in Sud-Est acelasi standard de viata ca in Germania. Aceasta nu poate decat sa impiedice performanta economiei din regiune. Daca se discuta masuri pentru reconstructie dupa razboi, trebuie sa fie clar ce masuri imediate trebuie luate si cum arata mai tarziu masurile definitive.
O dificultate in planificare rezulta din aceea ca scopurile si deciziile Führerului nu sunt cunoscute inca si masurile militare impotriva Angliei nu sunt definitivate inca. Nu se poate spune inca daca Imperiul si influenta lui economica vor persista si in ce masura sau nu dupa caz. Reprezentantii ministerelor trebuie sa porneasca in cazul planificarii anterioare de la aceea ca economia englezeasca va persista intr-o forma oarecare pentru ca mai are influenta in orice caz in afara Europei. In caz ca aceasta conjunctura se modifica, trebuie sa se prelucreze dupa caz alte propuneri.
Problema principala: ordinea prioritara a necesitatilor
Problema principala trebuie sa se identifice in aceea ca dupa terminarea razboiului nu putem sa satisfacem imediat toate necesitatile popoarelor europene. Exista dupa incetarea animozitatilor o criza a materiilor prime, a alimentelor si furajelor. Trebuie sa se depaseasca aceasta criza prin masuri imediate. Daca criza este depasita repede, este posibil sa se anuleze rationalizarile actuale si sa se imblanzeasca reglementarile. Ca sarcina principala a planificarii trebuie vazuta stabilirea ordinii prioritare a necesitatilor economice in plan intern. In cazul in care aceasta ordine nu este stabilita si dorintele economice sunt lasate sa intre in coliziune unele cu altele fara control, vor aparea in scena vrand nevrand tensiunile, care s-au facut simtite in mod neplacut in 1938 si in prima parte a anului 1939. Este gresit sa presupunem ca economia de razboi nu mai are ce produce dupa razboi. Este cat se poate de sigur ca Germania trebuie sa isi mentina fortele armate la un nivel corespunzator. Aceasta presupune ca si pana acum ca fortele armate vor avea cerinte importante fata de industria de echipare. Pacea va avea ca urmare probabil in prima perioada doar o scadere a cererii de produse propriu zise de razboi. Nu se poate conta, insa, pe o slabire a ritmului in domeniu mai larg.
Germania poseda acum in Europa puterea de a impune o noua ordine a comertului in acord cu necesitatile ei. Vointa politica de a se folosi de aceasta putere este prezenta. De aici rezulta ca tarile trebuie sa se orienteze catre noi. Economia restului tarilor europene trebuie sa se ajusteze dupa necesitatile noastre. Nu se pot, insa, acoperi toate necesitatile noastre din spatiile europene. Bilantul de materii prime al Europei (fara Rusia si Italia) indica necesitati crescute de import daca se includ anumite parti ale Africii si Asiei (colonii) ca baza de acoperire. Printr-o intensificare a economiilor europene se poate diminua necesarul de importuri din zonele din afara Europei. Numai astfel putem sa ne recastigam libertatea economica. Pentru a ne recastiga nu doar libertatea economica, ci si a spori standardul de viata al muncitorilor germani ca tel special al Führerului, trebuie sa facem comert in vederea satisfacerii necesitatilor ce depasesc posibilitatile si cu tari din afara Europei. Aceasta se poate vedea in mod special in cazul uleiurilor minerale. Putem produce prin productia sintetica de uleiuri cantitati suficiente si pentru necesarul din vremurile de pace. Nu este, insa, necesar, dar e suficient ca cantitatile produse in Germania si transportate in zonele europene accesibile in vederea efortului de razboi sa fie indestulatoare. Restul cantitatilor de ulei pentru necesarul de pe timp de pace trebuie sa fie procurat pe calea comertului exterior.
VA URMA
http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xxi
>> Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler ( I, II, III-IV, V, VI-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII, XIV-XV, XVI-XVII, XVIII-XIX, XX-XXI, XXII-XXIII, XXIV-XXV, XXVI-XXVII, XXVIII-XXIX, XXX-XXXI, XXXII-XXXIII )
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu