01 septembrie 2017
"Eroare de fapt"
"Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa unei stări, situaţii ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei."
Art. 30 (1) Cod Penal, Eroarea / Cauzele de neimputabilitate
"N-aaam ştiut, că dacă ştiam... beehehe... bee-hehehe"
"De-aia n-are ursu' coadă şi maimuţa păr pe cur"
"Hoţul cu un păcat, păgubaşul cu zece"
"A trecut baba cu colacii"
Bizonu' nu vroia "moşieri", şi taman "socialiştii" pe care i-a votat au adus (primii) moşieri străini, şi nu numai pe la sate. "Dreapta anacronică şi intelectualitatea atemporală" (expresie folosită de Petre Roman la învestirea guvernului "legitim" în iunie 1990) au colaborat cu "comuniştii" şi cu neosecuriştii, cel mai vizibil la aderarea la NATO şi UE (fără referendumuri) şi prin complicitate la falsificarea referendumului constituţional din 2003, revizuire constituţională care a pus bazele "legale" ale dezastrului românesc actual.
O spun cu regret: societatea românească se manifestă în continuare disfuncţional sau cel puţin inadecvat, iar riscurile şi vulnerabilităţile devin tot mai mari.
Cotidianul:
Intelighenția noastră
Anul 1989 a surprins intelighenția noastră nepregătită pentru ceea ce urma. Nimeni nu putea ști, la noi, ce procent din societate avea înclinații conservatoare și ce procent înclina către cele mai înalte viteze ale modernizării politice. Intelighenția noastră avea datele sociale învechite: știa cum stătuseră lucrurile în perioada interbelică, dar nu existau studii competente și oneste despre schimbările de mentalitate politică induse de urbanizarea și industrializarea ce avuseseră loc, în ritmuri alerte, sub comunism.
Intuiția sociologului putea paria însă, în chip realist, pe opțiuni de tip conservator care să nu tulbure prea mult obișnuințele ce fuseseră induse tocmai de progresismul forțat al regimului comunist: siguranța locului de muncă, în primul rând. Aceste opțiuni urmau să devină obstacole majore în calea noului progresism, ce urma să fie importat din Occident: piața liberă și economia privată.
Devenea clar, pentru mințile lucide, că noul progresism nu va putea fi pus în mișcare de reînființatele partide ale dreptei istorice. Echilibrele sociale urmau să fie reglate cu mai mult succes de un partid al stângii care ar fi avut votul noilor… conservatori (aceia care s-au învățat cu câteva beneficii sociale apărute în comunism). Totul urma să depindă, așadar, de înțelepciunea social-democraților, dacă nu cumva am fi constatat că și socialiștii au un electorat semnificativ. Nu a fost cazul să facem o asemenea constatare despre socialiști.
Din păcate, intelighenția noastră nu a fost purtătoarea acestor minți lucide care să priceapă paradoxul noului tip de conservatorism: 1. un procent mic din societate dorea întoarcerea la ceea ce putea fi continuat din lumea burgheză interbelică; 2. un procent mai mare din societate dorea rămânerea în câteva obișnuințe induse în comunism.
În 1990, în România, nu existau mai mult de cinci persoane care să poată explica faptul că nici punctul 1, nici punctul 2, de mai sus, nu vor învinge la noi, ci un total necunoscut punct 3: neoliberalismul.
După război, mai mulți eroi…
Întrebarea este dacă o intelighenție românească lucidă, perfect adaptată la realitățile sociale inedite, ar fi putut combina punctele 1 și 2, astfel încât triumful punctului 3 să nu conducă la o stare semicolonială a țării (în fapt, el a condus, în cele din urmă, la o stare de-a dreptul colonială!). Întrebarea este cel puțin imorală, acum, câtă vreme am fost martori pasivi (și fără de luciditate) la marea transformare a industrialismului nostru în… fier vechi.
Mai puțin imoral ar fi dacă intelighenția noastră și-ar face un examen critic de conștiință, dacă ar învăța să accepte că are mari carențe de cultură economică și dacă acest examen (public) de conștiințe vinovate ar putea fi gândit în așa fel încât să devină un model (negativ) de cum anume n-ar mai fi bine să ne surprindă istoria, niciodată.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Adrian Papahagi, 2012: "Nu mă voi ascunde după deget: suplimentul FCD este într-adevăr un manifest, fiindcă socotim că Uniunea Europeană este un proiect neterminat și că doar desăvârșindu-l, creând adică Statele Unite ale Europei, putem să evităm perspectiva deloc încântătoare de a deveni un vulgar apendice al Asiei,
un muzeu al civilizațiilor sau o simplă piață de desfacere pentru
economiile emergente. Înainte de toate, doream să subliniez, prin
contrast cu îngustimea identităților naționale, care sunt niște constructe relativ recente,
larghețea identității europene și universalitatea celei creștine.
Creștinismul transcende națiile, cu tot tribalismul și triumfalismul lor
războinic".
Postări populare:
-
Prin Haos controlat către (Noua) Ordine. Un război pustiitor, în care se vor folosi arme nucleare. Iar când oamenii, exasperaţi şi înspăimâ...
-
(de pe la 8:27) Pâi sectorul politic e format [deocamdată doar] din argaţii Ocultei . EI SUNT PROBLEMA! Formal "puşi de noi", car...
-
"Nu ascund faptul că în după-amiaza asta am stat vreo 2 ore cu George Simion, a trecut pe la mine și i-am explicat. Nu s-a putut asta ...
-
hair trigger
-
Şi persistenţa cu care se face indică fără niciun dubiu existenţa unei directive exprese pentru implementare cu orice preţ. Din nou, prin vo...
-
"Actually, there are no grassroots revolutions, period! Any revolution is the by-product of a highly organised group of conscientiou...
-
S-E şi E, desigur raportate la harta României (s-ar putea completa, mai corect: E şi N). Planurile lor mari de resettlement care erau prev...
-
Şi mai ales, de la vinovaţii şi profitorii stării de fapt. Cei mai importanţi nici n-au acte RO. Dar... au aici interfaţa . Larvele. Pentru ...
-
Într-un articol din Gândul, scrie aşa: "Elevii vor fi vaccinaţi cu Cantgrip pentru imunizare împotriva virusului AH1N1, responsabil ...
-
Mare farsor, mari gogomani Un comediante de bravură Joacă de patruzeci de ani, Făcând enormă tevatură În faţ-a nişte gogomani. Dibaci, sub ...
3 comentarii :
De unde şi până unde idei precum aceea că există ceva numit intelighenție românească? Că ceea ce se presupune a fi intelighenția românească ar fi un monolit, iar avel monolit ar fi dotat cu conştiință?
Intrăm în jocul gunoaielor profitoare care îşi petrec timpul reflectând la "rolul intelectualului" (categorie în care se includ evident pe ei înşişi), indiferent dacă societatea este interesată de un rol special pentru intelectuali, îl doreşte sau măcar îl acceptă.
Articolul e semnat de Ion Buduca, despre care cred că este personajul care a "inventat" expresia Factorul Extern, introdusă în articole şi comentarii (din off) în clipuri YouTube. Ori el, ori "generalul" Chelaru (vocea). Ambii (ca şi Mircea Dogaru) au însă scăpări europeiste, care mie... nu-mi scapă.
Mi se pare mai degrabă critic articolul, dă în "disidenţi" şi în simpatizanţii lor.
"dacă societatea este interesată de un rol special pentru intelectuali, îl doreşte sau măcar îl acceptă"
EXACT! Se erijează EI în "Vox populi", dar au oroare de "prostime"*/mase şi de referendumuri.
* cuvântul "prostime" nu înseamnă "inculţi" sau "neştiutori", ci "de rând"/"de jos" (de la rusescul prastoi ).
Trimiteți un comentariu