"La temelie" - temelia fraudei

Ciudat lucru, "lagărul socialist" acceptase ideea de Bancă Mondială (şi de FMI, dar deja aici este ceva secundar), se integrase în schema de funcţionare dar... n-o controla, de fapt. "Lagăr", se folosea în sensul de "tabără" (лагер), "parte în dispută", dar aproape că se renunţase la el în textele oficiale datorită ambiguităţii termenului.

De-swiftizarea fie ea şi parţială, va aduce în termeni reali, "de piaţă", mecanismul transferurilor bancare. Şi se vor vedea mai clar "găurile din ţeavă".

 

 

 

Ca-n Moromeţii (faza de la moară):

Moara avea o țeavă de scurgere pentru rămășițe (irimic) și la început, pe când mai exista încă moara lui Crâșmac, acest irimic omul și-l lua acasă la păsări, dar după ce moara lui Crâșmac fusese părăsită, Aristide făcuse ca pe nesimțite irimicul acesta să fie considerat ca făcând parte din uium.

Văzând că oamenii înghit mica hoție, Năstase plănuise pe cea mare, care îi izbutise pe deplin. Furtul se făcea sub ochii lor, printr-o a doua țeavă de scurgere, nu prea ingenioasă, care pornea chiar de la coș. Oamenii care măcinau se sprijineau chiar cu mâna de ea, fără să le treacă prin cap ce fel de scurgere avea țeava aceea. Ei controlau doar irimicul, să nu fie prea mare, adică nu cumva ca proprietarii să tragă o dată cu irimicul și boabe curate. 

Țeava nu era prea ingenioasă, dar ideea era, fiindcă tragerea se făcea pe nesimțite și cu anii devenise lege că la o moară cu valțuri nu iese sută la sută făină. Furtul se stabilizase cam la un kilogram din șaptezeci și cinci și aducea într-un an de zile câteva vagoane de grâu și floarea-soarelui. Năstase nu ajunsese totuși la acest rezultat fără să lupte împotriva amenințării de a fi descoperit. Legând băierile sacului, țăranul avea nu o dată nedeslușita impresie că lipsește ceva... Nu mult, era adevărat, dar de ajuns ca să-l facă să se uite dintr-o parte la coproprietar, să întârzie bănuitor cu mâna la gura sacului... Dar Năstase, care avea grijă să fie totdeauna acolo, devenea deodată grăbit, striga „altul la rând“, îl înghesuia pe om fie cu vorba, fie împingându-l ușurel să facă loc...

Pensiile "normale" au fost sabotate premeditat

Şi ce mai "coincidenţă": începând de prin 2007-2008, de când am devenit stat membru al UE. Când a devenit obligatorie (după vârstă) "contribuţia" la Pilonul II - adică statul prin lege le-a făcut safteaua fondurilor private de pensii, scutindu-le de alergatul după clienţi şi convingerea lor. Şi care au ajuns să pretindă comisioane anuale "de administrare" de 2% sau mai mult, chiar şi peste dobânda bancară medie. Dirijarea forţată a banilor contribuabililor de către stat din sistemul public (Pilonul I) în cel privat (Pilonul II) se numeşte jaf, sabotaj antisocial şi ajutor de stat mascat pentru grupuri de interese cu "spate" extern. Am aflat de nişte "investiţii" incredibile ale fondurilor private de pensii. Achiziţii la preţ hiperevaluat de acţiuni sau obligaţiuni ale oficinelor media haştag falimentare (gen DIGI24). Desigur, cu un "randament" ridicol de mic. Subvenţionarea de acţiuni ostile, pe bani deturnaţi chiar de către stat! "Stat" care şi-a cultivat o masă de manevră: "profesii liberale", IT-işti, corporatişti, clientelă din teritoriu, funcţionărime, "cadre". Chiar dacă nu-s încă toţi pensionari, dar ei ştiu că "sunt prinşi în schemă". O masă perfect conştientă de provenienţa sursei suplimentare de venit (pe cârca "prostimii"), dar mai ales veşnic recunoscătoare Stăpânirii pentru ea! Cum să vrea ăştia "schimbare"?!

Naţional:

Cine a băgat în colaps sistemul public de pensii

”Indiferent de anul la care ies, eu ar trebui să am aceeași pensie dacă am același punctaj. Pe legea actuală și pe legea viitoare, acest lucru nu se rezolvă. Un element deosebit de important este aberația care s-a făcut în România din cauza politicilor din sistemul public de pensii, aceea că un lucrător care a muncit toată perioada de stagiu pe salariul minim pe economie, după formula de calcul existentă, ia mai puțină pensie decât pensia socială, care se dă pentru persoanele care nu au stagiul complet de cotizare. Toată lumea spune că Pilonul I de pensii este nesustenabil, deși în 2007-2008 era perfect sustenabil, se închidea pe zero sau real pozitiv.

De ce este acum nesustenabil? Din cauza decidenților politici care, prin măsuri populiste, au scăzut de la 35%, contribuție comună în 2001 angajator-angajat pentru pensie, la 25%, pe care o plătește doar salariatul. Mai mult, din acest procent de 25% i se mai ia pentru Pilonul II și la Pilonul I se varsă doar 21%, față de 35% cât era în 2001, ceea ce înseamnă că a dispărut mai mult de o treime din contribuție. Totodată, pentru că au fost scoase mai multe categorii sociale de la contribuțiile pentru Pilonul I, cum sunt avocații, notarii, lucrătorii independenți, care reprezentau circa un milion de contribuabili, automat s-au micșorat și resursele sistemului public de pensii”, ne-a declarat Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa.

PSD-ALDE "luptă" cu DNA: îi rectifică pozitiv bugetul

Mascarada continuă. Tudose şi Grindeanu au tot mărit bugetul DNA, cum să n-o facă (deşi nu la aceeaşi scară) şi DUEncilă? "S-a mărit doar puţin", ar zice unii. Pâi tocmai asta-i buba: că s-a mărit! Şi cu doar câteva zile înainte de marele miting.

Deja apar măriri "ca de Anul Nou" faţă de precedentul buget din 2017. Mici, dar vizibile.

Linkul de pe siteul DNA este intitulat "Bugetul pe anul 2018 rectificat la 04 iunie 2018". Dacă la tabel apare termenul "actualizat", asta-i probabil ca să se mai camufleze buna colaborare PSD-ALDE-DNA.

Dar Tudose s-a exprimat în clar, nu mai sunt dubii: a avizat negativ "legea anti-ONG" ("anti-Soros")

Proiectul de lege "anti-ONG" iniţiat de Liviu Pleşoianu şi Şerban Nicolae (ambii, de la PSD) a trecut prin aprobare tacită la prima cameră şi urmează votul final la cealaltă. Dar proiectul are aviz negativ din partea guvernului Tudose ("PSD-ALDE", alooo...). Mă aştept la "surprize". 

Nu se mai aude nimic cu eliminarea celor 2% din impozitul pe venit redirecţionabili către ONG-uri, aşa cum apărea în proiectul noului Cod Fiscal. Prin mai Reţeaua Soros dăduse alarma ("ne fac ăştia la bani!") şi venise o dezminţire de la guvern ("nu, rămâne tot ca mai-nainte"). Între timp Codul Fiscal s-a modificat, şi liniştea din partea ONG-urilor o percep ca pe o re-confirmare a posturii Statului, de colector-donator-poştaş al ONG-urilor: cedând pe de-a moaca 2% din ceea ce i se cuvine către unii care-l subminează. M-aş bucura să mă înşel şi să se fi scos "facilitatea". Ai simpatii oengistice? Mergi mata colo-şa la ghişeu şi completezi un cec din banii tăi (sau prin homebanking bă corporatistule).


Ion Cristoiu (blog):

Mitingurile TFListe de la București au golit de conținut un cuvânt nobil, care își merita un destin mai bun

(Text și foto: Traian Horia)

Pe 26 august 2017, publicația cristoiublog.ro transmitea prim-ministrului Mihai Tudose o solicitare de informații referitoare la un controversat anunț al Ministerului Afacerilor Externe de acceptare în România a 1942 de “refugiați” relocați din Grecia și Italia. Tudose și biroul său de presă nu au răspuns publicației cristoiublog.ro și nici nu o vor face vreodată. Aceasta fiindcă singurele răspunsuri care contează pentru Tudose sunt cele care încep cu “Mai vedem…”. Așa s-a și cunoscut prim-ministrul României, cu protestatarii TFLiști din Piața Victoriei: la o șuetă prelungită de “Mai vedem”, pe Legile Justiției.

Lupta pentru democrație este 

… ca un meniu de fast-food: dacă iei deoparte copanele și pieptul, mai rămâi cu un carton unsuros. Utilizarea în exces a celebrului hashtag “rezist” la mitingurile TFListe de la București a golit de conținut un cuvânt nobil, care își merita un destin mai bun. Nu se înțelege prea bine la ce trebuie să “reziste” azi Tefelismul- tinerii fericiți, liberi și liberali de la “proteste” nu sunt atinși nici măcar cu o amendă, iar dacă răstoarnă o scenă de Crăciun în Piața Victoriei, incidentul e privit de premierul Tudose ca spectacol banal de French Can-Can. Mai mult, când pe 27 decembrie 2017 premierul a coborât în Piață să stea de vorbă cu TFLiștii, a devenit clar pentru toată lumea că dacă o broască râioasă ar ruga organizatorii protestelor să-și pună trei dorințe secrete, măcar două dintre dorințele astea l-ar implica pe Mihai Tudose.

Căci coborând în Piață

Încă un indiciu că Trump ori e şulfă ori nu-şi face ordine-n "aparat"

Departamentul de Stat american anunţă că deschide o linie de finanţare pentru presa ungară "urgisită" (de Orbán-Fidesz, "desigur"...). Nu ştiu să se fi interzis vreo publicaţie în Ungaria, problemele care au fost au apărut din cauze economice şi din schimbarea acţionariatelor. "Cauze economice" - doar n-or avea pretenţia să-i mai ţină statul ungar în braţe cu subvenţii şi deduceri la taxe; au vrut "piaţă liberă" - acum o au! Ca şi în România (şi nu numai), presa tipărită este falimentară, nu se mai poate susţine exclusiv din vânzări, cel puţin nu à la longue. Cotidianele sunt aproape sau net pe pierdere, fiind menţinute-n viaţă doar fiindcă servesc unei propagande sau alteia. Subvenţionarea mascată poate fi şi sub acoperirea unor contracte publicitare inexplicabil de avantajoase.

Aşadar, regimul Trump atacă regimul Orbán (după ce beneficiase - prin Ungaria - de o rară susţinere din partea unui stat UE). Dacă despre al doilea mari rezerve nu pot avea în afară de menţinerea Fidesz-ului în PPE*, despre primul încep să-mi fac o imagine tot mai clară: it belongs to The Swamp, too.

* unde nu are prieteni, oricât s-ar autoamăgi


U.S. STATE DEPARTMENT COMES TO THE AID OF THE BELEAGUERED REGIONAL PRESS IN HUNGARY

Tudose PSD dă bani căcălău DNA-ului

Mi-e ciudă că nu se ţine nimeni de capu' momâilor, simulanţilor, să-i scuture până pârâie pe la cusături şi iese zegrasul afară. O demontare rapidă a "luptei PSD-ALDE cu DNA". Dăăăă... Sume în creştere puternică în 2017, după ce chiar Cioloş rectificase negativ bugetul DNA în 2016. Tabelele le-am "furat" de pe siteul DNA, şi iau ca referinţă codul 5001, care reprezintă strict sume de la buget, fără fonduri externe nerambursabile sau venituri proprii, care se adaugă în calculul indicatorului TOTAL BUGET (ar trebui interzise orice sponsorizări interne sau externe la justiţie şi siguranţă naţională, doar ştim bine ce scop au).

Rectificarea din august 2016 menţine bugetul practic identic cu cel aprobat la începutul anului...

... ba chiar apare o rectificare negativă în decembrie, chiar înainte de alegeri (or fi presimţit dezastrul şi-au încercat un damage control?).

Vine GrindeAnus, care promite o suplimentare de buget cu 39%, exact cum ceruse DNA (se aprobă "doar" 31% însă nu se finalizează aşa - nu ştiu ce procent s-a convenit în final, unul mai mic desigur).

Vine Tudose, care rectifică baban, cu +45% peste "moştenirea Cioloş" şi cu +10% peste "oferta GrindeAnus". E posibil ca acum să fie chiar acel 38%-39% cerut iniţial de DNA, dacă totuşi "s-a mai dat ceva" în forma "iniţială-finală" a bugetului 2017 (nu ştiu). Cât este oficial inflaţia pe 2017 (prognoză, sau ianuarie-septembrie când s-a publicat OUG) şi ce justificare are creşterea respectivă, de aproape 50%?

Luptă mare. Este?!

Vine-vine...

She'll be coming round the mountain when she comes

She'll be coming round the mountain when she comes

She'll be coming round the mountain

Coming round the mountain

Coming round the mountain when she comes

Singing aye aye yippee yippee aye

Singing aye aye yippee yippee aye

Singing aye aye yippee

aye aye yippee

aye aye yippee yippee aye

Mie-mi scăpase mesajul subliminal al mişcării recente a lui Soros: 666, adică...

La Conu Mişu:

Sunt două echipe paralele? Sau se încurcă în propriile minciuni, în tentativa de a se da drept ce nu sunt?

Într-un târziu am găsit o ştire sumară despre vizita "aproape secretă" efectuată de o misiune FMI în România, pe care ministrul de finanţe a minimalizat-o ca fiind doar una "de curtoazie". Dar care... durează o săptămână! Iar discutarea în guvern a proiectului de buget este planificată exact pentru ziua când se încheie vizita FMI.

Delegaţia FMI, condusă de şeful de misiune pentru România, Reza Baqir, a avut o primă întâlnire cu ministrul finanţelor, Viorel Ştefan, în cadrul căreia s-au abordat inclusiv aspecte legate de construcţia bugetarã pentru acest an.

Misiunea continuă cu discuţii tehnice la nivel de experţi atât la MFP, cât şi la Banca Naţională, luni urmând să aibă loc şi o întâlnire cu conducerea BNR.

Delegaţia FMI se află timp de o săptămână într-o vizită la Bucureşti pentru a lua un prim contact cu membrii noului executiv, conform reprezentanţilor Biroului local al Fondului.

În prezent, România nu are un acord în derulare cu FMI, însă au loc consultări anuale cu reprezentanţii FMI, conform Regulamentului instituţiei financiare internaţionale.

Coincidenţa dracu', taman pe perioada vizitei ministerul finanţelor a dat publicităţii proiectul de buget, fără respectarea deciziei politice de a se face reduceri de circa 20% la anumite instituţii (printre care SRI şi DNA), ba chiar cu plusuri exact la acestea două. Deci nu numai că există insubordonare la anumite nivele din guvern, ci şi necoordonare, ajungând public un document (proiectul de buget) în varianta "altcuiva". Iar Dragnea şi Grindeanu au reacţionat şi au anunţat că va fi rediscutat bugetul cu unii dintre miniştri. Se vorbeşte şi despre remanierea ministrului de finanţe.

Să vedem forma finală în care va ajunge la parlament proiectul de buget şi mai ales cum vor fi votate diversele capitole, şi ce majorităţi de vot vor fi, în special la DNA şi SRI.

Ce înseamnă pentru România "2% din PIB pentru Apărare"

N-aş vrea să se înţeleagă că aş avea ceva împotriva întăririi apărării naţionale *. Dar acest obiectiv nu este servit prin cele deja comise: eliminarea serviciului militar obligatoriu, renunţarea la armele chimice şi la minele antipersonal **, aducerea de trupe şi de tehnică militară străină pe teritoriul naţional sub un pretext dubios ***, trimiterea unor ofiţeri "la pregătire" în exterior (şi care vin înapoi "cu loialităţi multiple"), cedarea controlului în stat (inclusiv controlul apărării) către demnitari care sunt de fapt agenţi străini ("aliaţi"). Şi nici alocând resurse suplimentare unui sistem deturnat de la scopul său declarat (Afacerea Skoda, Afacerea Fregatele...).

* Exact acesta e "termenul propriu". Nu mă refer la ce-i acum: o definiţie sub care se ascunde apărarea intereselor şi obiectivelor oligarhiei interne şi a supraoligarhiei globaliste.
** Prin Constituţia din 2003, respectiv prin semnarea unor tratate la care nu sunt părţi marile puteri (ci numai "fraierii").
*** Suntem tâmpiţi, sau ce?! Doar nu ne imaginăm că ăia au prins drag de noi şi vin p-aci să ne apere, eventual chiar să moară "in the process". Trupele şi instalaţiile străine ("deveselurile") sunt ţinte sigure în cazul unui conflict cu Rusia, indiferent cine l-ar porni. Dar odată cu ele, şi localităţi din România.

Am văzut un grafic care traduce ce înseamnă "doar 2% din PIB" şi din care reies cel puţin două aspecte: 1) o mare parte din P.I.B o reprezintă "profitul repatriat", la care statul nu are acces (neexistând capital naţional semnificativ), şi 2) prin această alocare România s-ar situa - proporţional - pe locul trei după Rusia şi SUA (China văd că nu apare).

Un efort investiţional mai mare (proporţional) decât cel  al unor state cu resurse
mult mai mari decât ale României (raportat la venituri, nu la "cifra de afaceri")

Aşadar, România cea lipsită de resurse ar juca la nivel de mare putere, depăşind (proporţional) Marea Britanie, Franţa, Germania şi Polonia "conservatorilor" eurosceptici-soft dar paranoic aliniaţi la cerinţele Licuriciului. Un efort care tot n-ar acoperi nevoile apărării, chiar dacă ar fi depus 10-20 de ani de acum înainte. Resursele s-ar aloca unui Sistem deturnat de la scopul declarat.

Să vedem ce pretext ...

... va folosi PnL pentru a-l bloca pe deputatul care a iniţiat legea dării în plată şi care îl demască public pe Ciocloş, care a trimis aviz negativ la reexaminarea legii. Îl vor exclude, nu-l vor mai pune candidat din nou sau îl vor plasa într-un colegiu "imposibil de cucerit" ? Inutilă, perierea lui Iohannis din comunicat, ăla a fost doar mai abil şi de fapt el a returnat legea; indiferent de modul de formulare a obiecţiilor se ştiu clar potenţialii beneficiari ai modificărilor: băncile străine ! De urmărit votul partidelor pe legea trimisă la reexaminare.

Domnule prim-ministru,

Vă adresez această scrisoare deschisă pentru a vă cere, în al doisprezecelea ceas, să opriți minciuna, intoxicarea și abuzul împotriva Legii dării în plată și, pe cale de consecință, împotriva sutelor de mii de familii din România care așteaptă această lege sufocate de credite pe care nu le mai pot plăti nu din cauza lor, nu din rea-voință, ci din cauza crizei, produselor mincinoase vândute de bănci, clauzelor abuzive din contracte și lipsei de supraveghere a Băncii Naționale.

Vă scriu plin de revoltă că dumneavoastră, premierul României, ați ales să serviți interesele unor bancheri străini care în a doua cea mai săracă țară din Europa au făcut profit dublu față de media europeană, în loc să serviți demn interesele celor care cu adevărat aveau nevoie să fie reprezentați de dvs: cetățenii României! În timp ce o mână de bancheri s-au ales cu bonusuri, sute de mii de familii de români au viitorul sub spectrul ruinei.

În punctul de vedere pe care l-ați trimis Camerei Deputaților preluați, domnule prim-ministru, aproape cuvânt cu cuvânt atacurile mediului bancar la adresa acestei legi. Aici vă diferențiați major de Președintele României! Spre onoarea sa, Președintele României n-a preluat nimic din discursul apocaliptic, toxic, manipulator al băncilor atunci când a retrimis legea în Parlament, cerând doar lămurirea unor chestiuni de tehnică legislativă, așa cum chiar dumnealui s-a exprimat public. Spre deosebire de Președinte, care spune ferm și răspicat că legea este necesară și binevenită, dumneavoastră alegeți să faceți jocurile celor care doresc să o îngroape definitiv.

UE cere bani României pentru Grecia

 Nu vreţi să ne facem noi o Uniune Românească?

 Cu Muntenia, Moldova, Transilvania şi Dobrogea?

 Sunt dispus să dau bani pentru Dobrogea. 

BURSA:

MAI ÎNTÂI CĂ NU VREAU!

MAKE

     Eu, unul, nu vreau să-i dau Greciei 1,5 miliarde de euro, cum pare că a hotărât ieri Comisia Europeană să ne ceară fiecăreia dintre ţările membre ale Uniunii Europene, care nu suntem şi membre ale Zonei Euro (o garanţie totală de 13 miliarde de euro, împărţită la 9 ţări, dă o medie de 1,44 miliarde).
     Ştirea despre această solicitare a fost difuzată de Agerpres, la ora 16:21, de la Sofia (o preluare după Agenţia de ştiri bulgară BTA), relatând că vicepremierul Rumiana Bacivarova a precizat că apelul Comisiei Europene către statele membre ale Uniunii Europene de a ajuta Atena cu noul program de asistenţă nu este privit "pozitiv" de guvernul de la Sofia.
     Nu, nici eu nu îl privesc "pozitiv".
     Mai întâi că noi suntem nişte pârliţi, care abia dacă ne ţinem pantalonii pe noi, cum şi bulgarii sunt.
     Şi tot mai întâi, că pe noi ne-a ferit Dumnezeu să fim în Zona Euro, care se dovedeşte, acum, că nu este o ţintă, un exemplu, ci acolo s-au golit borcanele şi nu văd de ce ar trebui să le umplu eu.

Vocea Rusiei: "Ponta şi-a tăiat singur craca"

Poate nu vor fi consecinţe de decontat la alegerile prezidenţiale, dar eventualul preşedinte Ponta riscă să-şi piardă majoritatea parlamentară pe fondul crizei economiei româneşti, nerezolvată nici cu bani chinezeşti ("chinezii nu s-au lăsat păcăliţi de pro-americanul Ponta").

Însă la fel de bine poate fi încă o mână de ajutor de-a Rusiei dată lui Ponta, care e făcut acum "pro-occidental", după ce de curând era validată vocaţia lui "unionistă" (protestul MAE al Federaţiei Ruse). Mesaje pentru electoratul nehotărât.


Principala problemă a candidatului Ponta

[...] În termeni clari: Ponta a mers la Beijing după bani. Pentru campania prezidențială, vreo 5-15 miliarde de dolari investiții chineze ar fi devenit un atu imbatabil. Care a fost rezultatul vizitei? Rezultatul a fost zero. Desigur, liderii chinezi, care întotdeauna sunt o mostră a eleganței și a politeții, au făcut anumite promisiuni vagi, dar nu s-a materializat nimic concret și spectaculos, nimic din categoria atuurilor care puteau fi prezentate cu mare fast la lansarea candidatului Ponta. Sunt niște investiții de 5-15 miliarde de dolari o problemă pentru China? Nu, nici 50 nu era prea mult. Au știut factorii de decizie de la Beijing despre necesitățile financiare și electorale ale premierului român? Da, căci pe asemenea strategii de colaborare se bazează politica externă a Chinei. Se impune întrebarea: de ce Ponta nu a primit nimic?

Victorie deplină asupra României

Ilie Şerbănescu (la Jurnalul Naţional):

Băncile străine, pe care BNR şi alţi brokeri (guvernamentali sau nu) ai capitalului internaţional le-au adus în ţară pentru a o înstăpâni, au reuşit să ajungă a o face folosind în mod net doar bani din România şi nici un sfanţ din afară. Potrivit unei comunicări oficiale de zilele trecute, după 5 ani de dezangajare – “dezintermediere” în limbajul ipocriziei bancare – activele lor, respectiv creditele acordate, coborând vertiginos, au ajuns la nivelul pasivelor lor, adică al depozitelor. Pentru a se înţelege mai bine atât semnificaţia, cât şi eforturile de obţinere a acestei adevărate victorii, trebuie spus că băncile străine au fost aduse în România cu argumentul că România nu are bani şi că, pentru a se dezvolta, are nevoie să vină bănci străine cu bani.

Să nu trecem cumva Carpaţii !

Nu prea este deci vorba de a ajunge să reuşim a trece Carpaţii cu o autostradă, ci este vorba mai degrabă de a nu ajunge cumva să trecem Carpaţii cu o autostradă! Ca la o comandă politică: din partea cui şi cu ce scop?!

Ilie Şerbănescu (la Jurnalul Naţional):

Vă mai amintiţi când, în urmă cu vreo două luni, prim-ministrul şi ministrul transporturilor se contraziceau pe la televizor cu privire la datele de pornire a lucrărilor pentru autostrăzile din munţi? Invocând procedurile, dl Şova susţinea că autostrada Piteşti-Sibiu – care, ca tronson al coridorului IV european, beneficiază de finanţare din fonduri europene – ar urma să înceapă prin 2016. Imediat, premierul Ponta l-a corectat aproape vehement, tot pe la televizor, menţionând pentru respectivul demaraj chiar acest an! Dl Şova şi-a făcut o aspră autocritică, bineînţeles tot la televizor! Mai zilele trecute, şeful CNADNR nici n-a mai vorbit de începuturi, trecând direct la termenul de finalizare: 2020! Ştiţi însă în ce stadiu concret se află problema acum?! S-au anunţat între timp licitaţiile pentru 10 tronsoane de autostradă. Autostrada Piteşti-Sibiu nici nu figurează printre cele 10! Ca să fie clar!

Isărescu + Ponta = Iţic

   Pe timpul lui Ceauşescu circula un banc cum că Iţic a emigrat în Israel, din Uniunea Sovietică şi ca să-şi treacă averea de colo, dincolo, şi-a băgat-o pe toată în achiziţia unei rame de platină, cu care a încadrat portretul lui Lenin; când a fost întrebat de rama de platină, la graniţa sovietică, le-a răspuns că nu-i ramă, ci portretul lui Lenin şi când a fost întrebat de Lenin, la graniţa israeliană, le-a răspuns că nu-i Lenin, ci ramă de platină.

   Cam asta este şi cu "electorata" (sprijinul guvernamental prin amânarea plăţii a jumătate din cuantumul ratelor la credite, pentru cei cu venituri mici şi aflaţi în întârziere la plată) este rama de platină pentru Isărescu (sprijin pentru sistemul bancar) şi portretul lui Lenin pentru Ponta (sprijin electoral).

   Dacă-i uneşti pe Isărescu şi Ponta, îţi rezultă Iţic.

BURSA:

      Guvernatorul Mugur Isărescu nu îi răspunsese lui Traian Băsescu, ieri, până pe la orele 17.30, deşi, alaltăieri, preşedintele i-o ceruse explicit, public (la B1TV), ferm, în cursul unor acuzaţii fără precedent, că Banca Naţională ar fi fiind nu doar complice, ba chiar iniţiatoare a "şpăgii electorale" prefigurate de Guvernul Ponta - amânarea plăţii a jumătate din cuantumul ratelor la credite, pentru cei cu venituri mici şi aflaţi în întârziere la plată; Isărescu a avut ocazia să-i răspundă, la fel de public, în discursul său la conferinţa cu tema "Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România" (ţinută în incinta BNR, unde a participat şi premierul Victor Ponta), dar nu a făcut-o.
     În ocazie, Mugur Isărescu a spus: "Din punct de vedere macroeconomic, necesitatea dezvoltării Bursei este un lucru evident, mai ales în acest moment, în care băncile comerciale au reticenţe în relansarea creditării iar finanţarea unor noi proiecte prin investiţii ar putea fi preluată de piaţa de capital".
     Pe mine, unul, mă bucură opinia Guvernatorului, mai ales că mi-o confirmă pe cea lansată de mine, cu o jumătate de an în urmă, la Conferinţa BURSA dedicată strategiei de relansare a pieţei de capital (13 septembrie 2013).
     Şi îmi confirmă şi avertismentul că luna martie a acestui an ar fi trebuit să ne găsească cu pregătirile făcute, pentru preluarea, de către piaţa de capital, a rolului băncilor în finanţare (Guvernatorul o spune cam târziu, după părerea mea).

Cadou guvernamental pentru debitori? Nu, pentru bănci!

BURSA:

     De la începutul crizei financiare, fiecare lună pare să fie o lună a cadourilor pentru instituţiile financiare. Guvernele fac totul ca bonusurile să nu fie ştirbite, chiar dacă mai apar şi pierderi, uneori masive, iar bilanţurile bancare stau sub presiunea tot mai mare a creditelor neperformante.
     La noi, măsurile de susţinere ale sistemului bancar nu au fost aşa de vizibile ca în alte ţări, fapt ce a permis Băncii Naţionale să se laude, la orice ocazie, cu performanţele sale în calitate de instituţie care supraveghează şi reglementează circuitul banilor din economie.
     În ciuda acestor "performanţe", nivelul creditelor neperformante a crescut neîntrerupt în ultimii ani şi ne-a propulsat în primele locuri ale topurilor europene.
     Acestea este contextul în care, de nicăieri, a apărut proiectul de lege pentru sprijinirea debitorilor. Dincolo de caracterul său populist şi electoral, în spatele noii ordonanţe guvernamentale se află, conform declaraţiilor oficiale, Banca Naţională a României, iar motivele sunt evidente, chiar dacă presa scrie despre "propunerea venită din partea guvernului" şi caracterul ei opţional.
     Opţional? Nici pe departe. Oportunitate? Într-adevăr. Băncile vor face ore suplimentare pentru a-şi "ajuta" clienţii, deoarece au ocazia, astfel, să-şi reducă cheltuielile generate de provizionarea creditelor cu restanţe de peste 90 de zile. În plus, vom asista şi la o îmbunătăţire "miraculoasă" a indicatorilor de risc.

Statul a ajuns şi să nu mai aibă mijloacele de a-şi administra proprietatea, şi să nici nu aibă voie s-o facă

Întreprinderi de stat monopoluri naturale, precum Hidroelectrica, sau alte întreprinderi strategice, precum CFR Marfă, au fost aduse intenţionat în cvasifaliment, soluţia salvării, recapitalizării sau a investiţiilor din partea proprietarului (statul !) nemaifiind ceva de la sine înţeles, atât datorită distrugerii băncilor de stat (Bancorex, BCR, Banca Agricolă), cât şi normelor UE impuse "ajutoarelor de stat". BNR - bancă de stat - "trebuie să fie independentă politic" (deci, un fel de guvern paralel), şi nici nu mai poate - din punct de vedere legal - finanţa proprietatea statului, acolo unde acesta, prin organele sale (guvern şi parlament) ar considera necesar. A ajuns astfel statul să se milogească de băncile străine, al căror criteriu de creditare este (oficial) profitul rapid, sau chiar refuză creditarea, la presiuni politice ori în interesul viitorului cumpărător al activului scos la mezat "în lipsa altor soluţii". Iar BNR teoretizează şi justifică starea de fapt, lucrând împotriva proprietarului său - statul.

Sigur, vor veni mulţi lătrăi cu lozinci tip "Asta-i economia de piaţă, capitalismul !", ori "Şi ce te faci cu un guvern iresponsabil/populist ?". 

Da' ce te faci cu guverne responsabile către alte entităţi, şi nu către naţiune ?

Ora Nouă:

Olteanu (BNR): Meseria bancherilor este să administreze fluxuri financiare, nu companii industriale

Bancherii au rolul de a administra fluxuri financiare, nu companii industriale, și sunt reticenți în a finanța companii românești precum Oltchim, având în vedere trecutul acestora, a declarat vineri viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, în cadrul unei conferințe pe tema rolului băncilor în restructurarea companiilor organizată de ziarul Bursa.

Goana după pământ

Articolul bagă o diversiune - minimalizează pericolul accesului străinilor la achiziţia de teren agricol. 

Agrointel:

Ce semnifică achiziţia făcută de Traian Băsescu

Terenul agricol este ultimul lucru care a rămas de devalizat în masă, în ţara asta, după ce rând-pe-rând s-au dus casele, pădurile, fabricile, infrastructura şi instituţiile. De devalizat încă odată, de fapt, după ce s-a întâmplat de atâtea ori în istorie – cel mai recent sub regimul comunist.

Spus foarte simplu – interesul marelui capital este comasarea terenurilor, lucrul lor cât mai “eficient” şi încasarea subvenţiei la hectar. În schimb, interesul public într-o ţară cu 50% populaţie rurală este nu productivitatea la hectar ci producţia totală cât mai mare, care să asigure ocuparea forţei de muncă. Speranţa marelui capital că forţa de muncă pe care o disponibilizează îşi va găsi de lucru în industrie s-a dovedit mereu prea ambiţioasă. În 1907, s-a transformat într-o răscoală. În anii comunismului, au fost înghesuiţi în fabrici şi mine doar pentru ca mai târziu să afle că nu era nevoie de ei. Mai recent, au plecat cu milioanele din ţară pentru a munci tot în agricultură, dar pentru alţii.

Şi totuşi, goana după pământ continuă. Iată câteva fapte care arată un peisaj sumbru:

"Deci, asta este povestea terenului. Aş îndemna fiecare român, dacă poate." (II)

• partea I

Ioana Băsescu: "Terenul a fost plătit dintr-un credit bancar ipotecar în valoare de 1.028.507,55 euro şi din surse proprii până la concurenţa sumei de 1.306.845 euro, adică suma de 278.337,45 euro."

El problemo: 1.028.507,55 > 700.000

CEC Bank / Persoane fizice / Credite / Credite imobiliare / Credite ipotecare / Cumpărarea de terenuri:

"Deci, asta este povestea terenului. Aş îndemna fiecare român, dacă poate." (I)

• partea a II-a

PUTEREA:

Inginerie financiară copyright Băsescu. Preşedintele adastă la fondurile UE şi banii publici

Vineri seara, la o oră de maximă audienţă şi cât să-i ţină presei tot weekendul ocupat, preşedintele Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă cu mai multe teme arhicunoscute - războaiele sale cu Voiculescu, Ponta, Vîntu, SRS -, precum şi una nouă: afacerea cu terenul agricol încheiată de fiica sa cea mare, Ioana. Mai întâi am aflat de la preşedinte că arhiva Dunărea va fi desecretizată pentru ca tot românul să înţeleagă cum s-a îmbogăţit familia Voiculescu. Apoi ne-a explicat cu amănunte şi dovezi ce prost şi corupt politician a ajuns senatorul liberal Sorin Roşca Stănescu. Pe urmă am luat la cunoştinţă de la şeful statului despre faptul că premierul Ponta vrea să-i predea lui Voiculescu televiziunea publică, printr-o lege (!!!). În fine, am primit confirmarea că deja dezbătuta tranzacţie cu teren agricol a fost perfectată de Ioana Băsescu la sugestia sa. Despre toate acestea s-a vorbit pe larg timp de mai multe zile. Astăzi vă propun o abordare diferită a ultimei teme atacate de preşedintele Traian Băsescu: cum trebuie să faci o inginerie financiară cu fonduri UE, pentru un teren agricol. Şi cum, pe banii statului, pe munca altuia, trebuie să speculezi legislaţia în vigoare şi să-i prezinţi unui “italian” o ofertă de nerefuzat! De fapt, este o inginerie financiară pe care George Constantin Păunescu, inventatorul acestei expresii în anii ‘90, ar putea fi invidios. Iar dacă se va dovedi că este o inginerie financiară în interiorul altei inginerii financiare, atunci invidia lui George Păunescu va fi dublă!

Scurte comentarii

Pentru a nu fi acuzaţi că am denaturat adevărul scoţând din context declaraţiile preşedintelui, vă supun atenţiei, cu ghilimelele de rigoare, vorbele lui Traian Băsescu rostite vineri seară de la pupitrul Preşedinţiei. Cu adnotări.

“… Dacă vreţi, uite, pentru că vă suspectez că s-ar putea să mai aveţi o întrebare de pus legată de businessul agricol din familia Băsescu, vreau să vă spun că tot ce a dat Ioana, fiica mea, în comunicatul de ieri, este absolut corect. Vreau să confirm că eu am convins-o să facă acest lucru, pentru că mi-am dorit eu să cumpărăm pământ. Creditul cu care s-a cumpărat pământul este luat de Ioana pentru că am încercat să-l iau eu şi, din cauza veniturilor, banca nu mă putea finanţa la o asemenea sumă…”.

Nota autorului: Să fim serioşi. În contextul actual, oricare dintre băncile ce ar fi oferit un împrumut preşedintelui s-ar fi expus gratuit unui imens scandal. De aceea, Traian Băsescu a ţinut secret numele băncii, încercând să ofere un alibi bancherilor care i-au dat împrumutul Ioanei Băsescu: „Mie nu mi-aţi putut acorda credit că nu mă încadram în grilă, dar Ioanei da, că ea s-a «calificat»”! Între timp s-a aflat numele băncii: CEC - bancă de stat! Se miră cineva?