Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

19 septembrie 2014

Delirul entuziast (6)


"Proiectul" UDMR care defineşte "Ţinutul Secuiesc". Atac la statul naţional şi unitar, la limba oficială, şi la patrimoniul naţional. Teritoriul respectiv este denumit "regiune", deci implică revizuirea Constituţiei pentru regionalizare, periculoasă prin ea însăşi, nu doar cea în varianta UDMR. Sunt invocate diverse tratate, directive şi norme europene, care acum, evident, îşi arată nocivitatea. Greşelile gramaticale pe care le-am evidenţiat în paranteze drepte nu pot fi explicaţia grabei (se vorbeşte despre "proiect" de luni de zile), ci mai degrabă pentru a afişa ostentativ faptul că "proiectul" a fost gândit şi redactat de persoane care nu au limba română ca limbă maternă. Nu exclud posibilitatea corectării ulterioare (aici apare versiunea originală).

Proiect
Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România
Preambul

     Având în vedere principiile constituţionale ale autonomiei locale, descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;

     Recunoscând că minoritățile/comunitățile naționale istorice/autohtone din România sunt factori constitutivi al statului român;

     Ţinând cont de angajamentele asumate de reprezentanţii poporului român la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „ fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”;

     Pe baza principiului subsidiarității;

     Considerând că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic;

     Conştient că dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvare a ["la rezolvarea" !] treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi că la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct prin existenţa autorităţilor administraţiei publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective care să le permită o administraţie şi în acelaşi timp ["o"/"şi o" !] eficienţă ca urmare a apropierii de cetăţeni;


     Pe baza prevederilor din Carta Europeană a Autonomiei Locale, recomandarea 1201 a Consiliului Europei cu referire la un protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, adoptată în 1993 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, Recomandările de la Lund, cu privire la Participarea Efectivă a Minorităților Naționale la Viața Publică ale OSCE din septembrie 1999, Rezoluția 1334 (2003) al APCE privind experiențele pozitive ale regiunilor autonome ca sursă de inspirație pentru rezolvarea conflictelor în Europa, Rezoluția 1985 (2014) și Recomandarea 2040 (2014) al APCE privind situația și drepturile minorităților naționale în Europa, Charta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 și Legea nr. 86/1945 privind statutul minorităţilor naţionale; Bazându-se pe faptul că pe teritoriul denumit Ținutul Secuiesc de-a lungul istoriei a funcționat un statut special de autonomie administrativă;
Având în vedere că în majoritatea țărilor Uniunii Europene există forme de autonomii teritoriale sau personale funcționale;

     Parlamentul României adoptă prezenta lege:



Titlul I
Înfiinţarea regiunii „Ţinutul Secuiesc” 

Capitolul I
Dispoziţii generale
     Art. 1
     Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unități administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
     Art. 2
     În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată.
     Art. 3
     (1) Regiunea cuprinde comune, oraşe şi municipii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
     (2) Forma şi condiţiile particulare ale autonomiei regiunii Ţinutul Secuiesc sunt cele prevăzute de prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene.
 


Capitolul II
Atribuţiile regiunii
     Art. 4
     În acord cu prevederile Constituţiei şi a principiilor ordinii juridice ale României, precum şi respectul obligaţiilor internaţionale şi interesul naţional inclusiv protecţiei minorităţilor lingvistice locale regiunea are competenţe normative în următoarele domenii:
     a) organizarea serviciilor regionale şi a personalului acestora;
     b) organizarea colectivităţilor locale precum şi a limitelor teritoriale ale acestora;
     c) expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv ale judeţelor;
     d) organizarea şi ţinerea cărţilor funciare;
     e) organizarea Inspectoratului Regional pentru Situaţii de Urgenţă;
     f) organizarea serviciului spitalicesc regional;
     g) organizarea Camerei de Comerţ Regional;
     h) dezvoltarea şi controlul cooperativelor;
     i) asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din teritoriul regiunii;
     j) organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel regional;
     k) organizarea şi înfiinţarea creditului funciar, respectiv al creditului agricol;
     l) organizarea de structuri NUTS 4 și limitele teritoriale ale acestora.
     Art. 5
     (1) În materia asigurărilor sociale regiunea are dreptul să adopte norme pentru completarea dispoziţiei legii şi facultatea de a constitui instituţii autonome corespunzătoare.
     (2) Prin decizia Consiliului Regional se poate constitui Casa de Asigurări de Sănătate Regională fără a prejudicia reglementările patrimoniale în domeniu.
     (3) Prestaţiile acestei case în favoarea celor interesaţi nu pot fi inferioare celor existente.
     Art. 6
     (1) După consultarea populaţiei regiunea poate iniţia înfiinţarea de comune noi sau modificarea limitelor teritoriale ori numele celor existente şi solicita Guvernului înaintarea proiectului de lege spre Parlament.
     (2) Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă iniţiativa legislativă.
 


Capitolul III
Atribuţiile judeţelor
     Art. 7
     Judeţele au competenţe normative în completarea celor prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001 în următoarele materii:
     a) utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea bilingvismului pe teritoriul Ţinutului Secuiesc;
     b) protejarea şi conservarea patrimoniului material și imaterial;
     c) organizarea micilor proprietăţi agricole;
     d) artizanat;
     e) exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale, carierele de piatră şi exploatarea turbei;
     f) vânatul şi pescuitul;
     g) comunicaţiile şi transportul de interes judeţean incluzând reglementările tehnice de exploatare a instalaţiilor teleferice;
     h) turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările privind funcţionarea ghidurilor şi a instructorilor de schi;
     i) agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu zootehnic şi ihtiologic, institute fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni de cercetare agricolă, servicii antigrindină, bonificaţii;
     j) înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi judeţene pentru asistenţa muncitorilor şi în materie de angajare;
     k) comerţ;
     l) eliberare de certificate de atestare a calificărilor profesionale;
     m) constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de controlul muncii;
     n) dezvoltarea producţiei industriale;
     o) utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite pentru marele ["marile" !] hidrocentrale;
     p) organizarea şi administrarea arhivelor judeţene;
     q) delegarea de competențe la structuri de nivel NUTS 4.
     Art. 8
     (1) Judeţele au posibilitatea de a adopta, în completarea dispoziţiilor legale, acte normative în materie de angajare cu posibilitatea înfiinţării propriilor servicii în afara celor existente în cadrul ministerului muncii.
     (2) Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi pe baza normelor adoptate de organele statului, după consultarea preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului interesat.
     (3) Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc indiferent de apartenenţa lor la o comunitate naţională sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe teritoriul acestor judeţe.
     Art. 9
     (1) Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit cu caracter local, judeţean şi regional, după avizul ministerului de finanţe.
     (2) Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de sucursale bancare sau agenţii de credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul judeţului respectiv.
     (3) Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Economii şi Consemnaţii Judeţean ["... Consemnaţiuni judeţene" !] cu avizul Ministerului de Finanţe.
     Art. 10
     Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv.
     Art. 11
     Avizul judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare. Autoritatea competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună anual un plan de coordonare a lucrărilor de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare.
     Art. 12
     Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în cadrul competenţelor respective are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de reprezentanţii autorităţii naţionale şi judeţene competente.
     Art. 13
     (1) Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul acordat intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care guvernul intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv.
     (2) Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile fonduri destinate obiectivelor de asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea fiecărei comunităţi naţionale şi ţinând cont de importanţa necesităţilor acestor comunităţi cu excepţia cazurilor extraordinare care necesită intervenţii urgente.



Capitolul IV
Dispoziţii comune aplicabile regiunii şi judeţelor
     Art. 14
     (1) În limitele competenţelor normative ale regiunii sau judeţului, competenţele administrative care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului, sunt exercitate după caz de regiune sau de judeţele Ţinutului Secuiesc.
     (2) Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare rămân neschimbate dacă ele sunt compatibile cu prezentul statut.
     (3) Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii de administraţie pe care le deţine către regiune, judeţe sau autorităţile publice locale.
     (4) Delegările de competenţe administrative ale statului, chiar şi cele prevăzute în prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege organică.
     (5) Politica externă, cea monetară și apărarea națională, inclusiv organizarea şi conducerea serviciilor secrete, rămân în competența exclusivă al statului și nu pot fi modificate prin lege.
     (6) În Ţinutul Secuiesc va funcţiona cel puţin o agenţie a Băncii Naţionale Române ["...a României" !] având competenţele pe care le au celelalte agenţii ale acesteia.
     Art. 15
     Prin lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe normative regiunii sau judeţelor decât cele prevăzute în prezentul statut.
     Art. 16
     (1) Regiunea poate delega din atribuţiile administrative judeţelor sau comunelor competenţe pentru funcţionarea serviciilor publice. În materia situaţiilor de urgenţă această delegare către judeţe este obligatorie.
     (2) Judeţele pot delega din funcţiile lor administrative către municipii, oraşe şi comune competenţe pentru utilizarea serviciilor publice.
     Art. 17
     (1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua.
     (2) Limba germană respectiv romani poate fi folosit la cererea părinţilor în învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după caz.
     (3) Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limbă de predare se realizează doar prin simpla solicitare a părinților, sau, după caz, a părintelui în a cărui creștere se află copilul, ori a reprezentantului legal al copilului. Înscrierea astfel solicitată este obligatorie. Împotriva refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se poate adresa instanţei de contencios administrativ competent ["competente" !].
     (4) În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi, iar în județele unde există învățământ cu limbă de predare germană sau romani vor fi numiți câte un inspector pentru școlile respective.
     (5) Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de conducere ale inspectoratelor din alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie din trei propuse de reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor fiecărei comunităţi naţionale.
     (6) Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în limbă germană sau romani, Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o listă care cuprinde trei propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de administraţie al şcolilor comunităţii naţionale respective.
     (7) Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de învâţământ din judeţ, consiliile de administraţie a tuturor şcolilor fiecărei comunităţi naţionale vor alege un consiliu şcolar compus din 21 de persoane.
     (8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat.
     Art. 18
     (1) Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce priveşte activităţile industriale periculoase sau de material exploziv, construcţie publică, agenţii, imprimării ["imprimerii" !], în ceea ce priveşte organizarea ambulanţei, a reglementărilor de muncă, a ceea ce priveşte bolile mentale de toxicomanie, respectiv protejarea minorilor.
     (2) Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele Consiliului Judeţean poate solicita ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.
     Art. 19
Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică având influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai după avizul consiliului judeţean competent.
     Art. 20
     În interesul asigurării legii şi a reglementărilor regionale sau judeţene, preşedintele regiunii şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita ajutorul poliţiei naţionale sau celei locale.
     Art. 21
     Consiliul regional şi cele ale judeţelor pot adopta norme de sancţionare chiar penală în ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile respective.



Titlul II
Organele regiunii şi al ["ale" !] judeţelor

Capitolul I
Organele regiunii
     Art. 22
     Organele regiunii sunt: consiliul regional și executivul regional.
     Art. 23
     (1) Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc.
     (2) Alegerile se vor desfășura separat pentru reprezentanții fiecărei comunităţi naţionale, componența consiliului trebuind să corespundă proporției acestora pe baza ultimului recensământ.
     Art. 24

     Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege.
     Art. 25
     (1) Activitatea consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc.
     (2) Noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia la convocarea preşedintelui regiunii în exerciţiu.
     Art. 26
     (1) Membrii consiliului regional reprezintă întreaga regiune.
     (2) Ei nu pot fi urmăriţi pentru opiniile şi voturile exprimate în exerciţiul mandatului lor.
     (3) Calitatea de membru al consiliului regional este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celui de membru în executivul regional.
     Art. 27
     (1) Consiliul regional îşi alege preşedintele și cei trei vicepreşedinţi.
     (2) Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui.
     (3) În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau a vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă cu respectarea prevederilor alin (2).
     (4) Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va alege vicepreşedintele care îi ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a activităţii.
     Art. 28
     Activitatea consiliului regional se desfăşoară pe baza regulamentului propriu, adoptat cu majoritatea absolută a membrilor acestuia.
     Art. 29
     (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului regional pot fi revocaţi cu majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de activitate necorespunzătoare.
     (2) Consiliul regional trebuie convocat de urgenţă dacă cel puţin o treime din consilieri solicită revocarea preşedintelui.
     (3) Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului regional nu convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare şedinţa extraordinară al consiliului, acesta se convoacă de preşedintele regiunii.
     (4) Dacă nici preşedintele regiunii nu convoacă în 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa extraordinară a consiliului regional se convoacă de către prefectul regiunii.
     Art. 30
     (1) În cazul dizolvării prevăzută în alineatele (6) și (7) ale art. 33 se vor organiza în cel puţin 3 luni alegeri parţiale pentru consiliile judeţene.
     (2) Dizolvarea se realizează conform procedurilor prevăzute la alineatele (6) și (7) ale art. 33. Decretul de dizolvare va fi semnat de o comisie compus ["compusă" !] din trei membri al consiliului regional care se dizolvă în care sunt reprezentate ["reprezentaţi" !] membri ["membrii" !] comunităţilor române şi maghiare.
     Art. 31
     Consiliul regional este convocat de preşedintele acestuia în sesiuni ordinare în prima săptămână a lunilor februarie, respectiv septembrie sau în sesiuni extraordinare la solicitarea executivului regional a preşedintelui consiliului sau la solicitarea unei pătrimi a consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de prezentul statut.
     Art. 32
     În domeniile normative care nu sunt de competenţa regiunii dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii.
     Art. 33
     (1) Executivul regional își are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe.
     (2) Executivul regional este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul și dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional.
     (3) Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de consiliul regional dintre membri săi cu un scrutin secret şi majoritate absolută.
     (4) Compunerea executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia o comunităţilor naţionale reprezentate în consiliul regional.
     (5) Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.
     (6) Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive ale regiunii.
     (7) Consiliul regional poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.
     Art. 34
     (1) Membrii executivului regional rămân în funcţie până la expirarea mandatului consiliului regional exercitând doar atribuţiile administrative curente până la numirea noului executiv regional de către consiliul nou ales.
     (2) Dacă executivul regional a fost demis sau consiliul regional a fost dizolvat pe baza art. 33, atunci executivul regional exercită doar atribuțiile administrative curente până la numirea noului executiv regional de către consiliul în vigoare sau, după caz, de către consiliul nou ales.
     Art. 35
     Membrii executivului regional care nu îşi exercită corespunzător atribuţiile pot fi revocaţi de către consiliul regional.
     Art. 36
     Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al executivului regional în urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de către acesta, preşedintele consiliului regional va convoca în 15 zile şedinţa extraordinară a consiliului.
     Art. 37
     Preşedintele regiunii este președintele executivului regional și reprezintă regiunea.
     Art. 38
     El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.
     Art. 39
     Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc.
     Art. 40
     Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii.
     Art. 41
     Executivul regional este organ executiv al regiunii, având următoarele competenţe:
     a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional;
     b) activitate administrativă în problemele de interes regional;
     c) administrarea patrimoniului regional, controlul gestiunii banilor publici regionali, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;
     d) adoptarea de măsuri urgente din competenţa consiliului regional sub rezerva supunerii ratificării acestuia la prima reuniune.
     Art. 42
     Executivul regional trebuie să fie consultat despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct.
     Art. 43
     Consiliul regional poate delega executivului regional dreptul de a lua hotărâri în domeniile de competenţă ale consiliului, cu excepţia dreptului de adoptare a actelor normative generale.

Capitolul II
Organele judeţene
     Art. 44
     (1) Autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este consiliul judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct.
     (2) Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.
     (3) Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive ["," !] cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate ["sus-menţionate" !], dreptul de iniţiativă a ["al" !] populaţiei la organizarea de
["unui" !] referendum judeţean.
     (4) Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi supuse controlului constituţional în 30 de zile la solicitarea Guvernului României.
     (5) Normele juridice prevăzute la alin (3) pot fi supuse unui referendum judeţean printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3 luni de la publicarea acestuia un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o treime din membri ["membrii" !] consiliului judeţean solicită acesta ["aceasta" !].
     Art. 45
     Consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi naţionale.
     Art. 46
Membrii consiliului judeţean nu pot fi urmăriţi pentru opiniile şi voturile exprimate în exercitarea mandatului.
     Art. 47
     (1) Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al judeţului.
     (2) Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării unei majorităţi devine nefuncţional.
     Art. 48
     În funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţii române şi maghiare.
     Art. 49
     Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul.
     Art. 50
     Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute de art. 104 aL Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Titlul III
Adoptarea şi publicarea reglementărilor regionale şi judeţene
     Art. 51
     Proiectele de acte normative adoptate de consiliul regional sau consiliile judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30 de zile prefectul nu atacă norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi intră în vigoare.
     Art. 52
     (1) Dacă un proiect de act normativ poate atenta la egalitatea de drepturi dintre cetăţenii aparţinătoare ["aparţinători" !] diferitelor comunităţi naţionale sau menţinerii, protejării şi dezvoltării culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor comunităţi, majoritatea consilierilor aparţinători a [fără "a" !] unui grup etnic din consiliul regional sau ["din" !] consiliul judeţean pot solicita ca votul să aibă loc pe o [fără "o" !] comunităţi naţionale.
     (2) Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea de act normativ a fost adoptată împotriva votului a 2/3 a ["din partea" !] comunităţii naţionale care a formulat solicitarea, majoritatea acestei comunităţi poate solicita în 30 de zile Curţii Constituţionale controlul de constituţionalitate asupra normei respective.
     Art. 53
Actele normative regionale şi judeţene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.
     Art. 54
     Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.
     Art. 55
     Actele normative cu caracter general ale consiliului regional şi cele judeţene precum şi cele ale executivului regional respectiv cele judeţene vor fi publicate pentru informare într-o parte specială a Monitorului Oficial al României.

Titlul IV
Colectivităţi locale
     Art. 56
     (1) În regulamentele de organizare şi funcţionare al instituţiilor publice locale vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a comunităţilor naţionale din localitatea respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.
     (2) În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi reprezentată în consiliul comunal.
     Art. 57
     Organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice cu activitate şi în afara teritoriului Ţinutului Secuiesc este reglementată de lege şi hotărâri ale Guvernului României şi este sub controlul acestuia.
     Art. 58
Comunele îşi reglementează organizarea propriului personal, fără a prejudicia principiile generale fixate de normele regionale.

Titlu [..."Titlul" !] V
Domeniul public şi patrimoniul regiunii şi a judeţelor
     Art. 59
Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al regiunii.
     Art. 60
     (1) Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii ["exploataţiile" !] de turbă, de apă minarale ["de ape minerale" !] a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii.
     (2) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în
patrimoniul regiunii.
     (3) Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut mai sus se reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.
     Art. 61
     Judeţele, conform noilor reglementări pe teritoriul lor intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului cu excepţia celor de interes militar şi a serviciilor de interes naţional, sau de interes regional.

Titlu [..."Titlul" !] VI
Finanţele regiunii şi ale judeţelor
     Art. 62
     Veniturile bugetare ale regiunii se constituie din:
     a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
     b) sume şi cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
     c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
     d) donaţii şi sponsorizări.
     Art. 63
     Fundamentarea veniturilor bugetului regiunii se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
     Art. 64
     Se fac venit al bugetului regiunii următoarele:
     a) 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii;
     b) 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea;
     c) 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii;
     d) 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
     Art. 65
     Regiunea şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice.
     Art. 66
     (1) În vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de prezentul statut, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu următoarele cote defalcate din veniturile bugetului de stat:
     a) 50% din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului;
     b) 50% din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ;
     c) 50% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor către acestea;
     d) 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi;
     e) 50% veniturile din taxe administrative
     f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice.
     (2) Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.
     Art. 67
     (1) Colectarea impozitelor și taxelor care se generează pe teritoriul Ținutului Secuiesc se realizează de către Direcția generală regională ale ["a" !] finanțelor publice Miercurea Ciuc prin structurile subordonate acesteia.
     (2) Direcția Genereală ["Generală" !] Regională ale
["a" !] Finanțelor Publice Miercurea Ciuc se înființează prin reorganizarea Direcției Generale Regionale ale ["a" !] Finanțelor Publice Brașov. În aria de competență regională a Direcției Generale Regionale ale ["a" !] Finanțelor Publice Miercurea Ciuc intră județele Covasna, Harghita și Mureș, iar în cel a ["al" !] Direcției Generale Regionale ale ["a" !] Finanțelor Publice Brașov rămân județele Alba, Brașov și Sibiu.
     Art. 68
     (1) În vederea declarării și colectării impozitelor și taxelor care se generează pe teritoriul Ținutului Secuiesc, societățile comerciale care nu-și au sediul social în Ținutul Secuiesc au obligația de a înființa un punct de lucru, ca centru de profit.
     (2) Declarația de înregistrare se va depune la organul fiscal competent în a cărei rază teritorială se află punctul de lucru. Punctul de lucru va primi, în consecință, un cod unic de înregistrare fiscală emis de organele fiscale competente ale Ținutului Secuiesc.
     Art. 69
     Direcția Generală Regională ale
["a" !] Finanțelor Publice Miercurea Ciuc preia gestionarea contribuabililor mari din regiune.
     Art. 70
     În limitele prevăzute de prezentul Statut, judeţele au competenţe normative în materia finanţelor publice locale.
     Art. 71
     Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului, judeţele Ţinutului Secuiesc pot atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.
     Art. 72
     Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor prevăzute de lege, consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace financiare adecvate comunelor determinate de comun acord de către preşedintele consiliului judeţean şi reprezentanţii comunelor interesate.
     Art. 73
     (1) Proiectul de buget înaintat de executivul regional sau de preşedintele consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului regional sau, după caz, al celui judeţean.
     (2) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.
     (3) Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii compuse din patru consilieri aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care fiecare comunitate are câte doi membri propuşi de comunitatea respectivă.
     (4) Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea voturilor membrilor comisiei fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).
     (5) Raportul înaintat de comisie trebuie să fie adoptat cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Dacă raportul nu a fost adoptat cu majoritatea cerută el se reîntoarce la comisie.
     (6) Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor de venit, a celor care privesc cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor specifice prevăzute de lege pentru exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare funcţionării normale ale
["a" !] organelor şi birourilor instituţiei respective.
     (7) Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi atacate la Curtea Constituţională.
     (8) Pentru adoptarea bugetului şi a exercitării financiare al regiunii este nevoie de votul majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.

Titlul VII
Raporturile dintre stat, regiune şi judeţe
     Art. 74
     (1) În fiecare judeţ este numit un prefect de către Guvernul României.
     (2) Prefectul județului Covasna îndeplinește și funcția de prefect al Ținutului Secuiesc.
     Art. 75
     Atribuţiile prefectului:
     a) Coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvernul României exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării, a Băncii Naţionale şi a căilor ferate naționale care aparțin organelor centrale în domeniu, precum şi atribuţiile care revin executivului regional;
     b) Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte instituţii publice locale a funcţiilor delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile eventuale preşedintelui consiliului judeţean.
     Art. 76
     (1) Controlul de legalitate ale actelor adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc se face în 30 de zile de către prefectul judeţului Covasna.
     (2) Controlul de legalitate ale actelor administrative ale executivului Ţintului Secuiesc se exercită de prefectul judeţului Covasna.
     (3) Serviciile de pașapoarte va fi coordonat de prefecturile județelor Ținutului Secuiesc.
     Art. 77
     (1) În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul răspunde în faţa ministerului de interne.
     (2) În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului şi ale jandarmeriei şi alte forţe armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publică şi securitate naţională.
     (3) Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în vigoare nu pot fi schimbate.

Titlul VIII
Cariera funcţionarului public din Ţinutul Secuiesc
     Art. 78
     (1) În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.
     (2) Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru direcţiile administraţiei de interne a personalului de securitate publică şi nici personalului administrativ din Ministerul de Apărare.
     (3) Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de carieră sunt rezervate cetăţenilor aparţinătoare fiecărei comunităţi naţionale, ţinând cont de compoziţia etnică a judeţului rezultată din ultimul recensământ.
     (4) Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători comunităţilor naţionale din judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va face treptat odată cu vacantarea posturilor.
     (5) Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în alineatul (1) este garantat cu excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru îndeplinirea căreia este nevoie de perfecţionare continuă.
     Art. 79
Dispoziţiile articolului precedent sunt aplicabile şi personalului din judecătorii, tribunale şi a curţii de apel, respectiv a celor din parchetele de pe lângă acestea.

Titlul IX
Organele judiciare
     Art. 80
     (1) În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi Braşov.
     (2) Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov.
     Art. 81
     (1) Numărul magistraţilor aparținând comunităților române și maghiare de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita și Mureş precum şi a [fără "a" !] judecătoriilor din aceste județe trebuie să fie în acord cu ponderea acestor comunități din teritoriile arondate.
     (2) Ponderea prevăzută în alineatul precedent se va realiza treptat odată cu vacantarea posturilor de magistraţi.
     (3) Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
     Art. 82
     Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.
     Art. 83
     Preşedintele regiunii prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune.
     Art. 84
     Actele administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul în regiune care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii aparţinători diferitelor comunităţi naţionale pot fi contestate în faţa secţiei contenciosului administrativ de pe lângă curtea de apel de către consiliul regional sau cel judeţean, iar în cazul măsurilor luate de comune în faţa tribunalelor judeţene de către grupul consilierilor aparţinând comunităţii naţionale majoritatea căruia se simte lezat.

Titlul X
Controlul exercitat de Curtea Constituţională
     Art. 85
     (1) Fără a prejudicia dispoziţiile articolelor 52 şi 73 din prezentul Statut, actele normative de ordin general ale regiunii sau ale judeţelor pot fi contestate în faţa Curţii Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei sau a prezentului statut ori a principiului de egalitate între comunităţi naţionale.
     (2) Dreptul de contestare este al Guvernului României.
     (3) Actul normativ general al regiunii mai poate fi contestat de către un consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale ale judeţului pot fi contestate de consiliul regional sau de un alt consiliu judeţean din regiune.
     Art. 86
     (1) Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională.
     (2) Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă.
     (3) Solicitarea este înaintată de preşedintele regiunii sau al consiliului judeţean.

Titlul XI
Utilizarea limbii maghiare
     Art. 87
     (1) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.
     (2) Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară.
     (3) Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.
     Art. 88
     (1) Cetăţenii au dreptul de obţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia.
     (2) Toate persoanele în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără ca acesta să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate. Nici o ["nicio" !] traducere nu poate fi solicitată cetăţeanului.
     (3) Cu excepţia cazurilor prevăzută ["prevăzute" !] de normele de aplicare privind folosirea celor două limbi în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor rezidenţi din regiune, în cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separată a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială.
     (4) Pentru garantarea dreptului la obţiune lingvistică, judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posed ["posedă" !] cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor.
     (5) Pentru a garanta dreptul la obţiune lingvistică, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională.
     (6) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.
     Art. 89
     Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.

Titlul XII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
     Art. 90
     (1) Prezentul Statut poate fi modificat prin procedura prevăzută legilor constituţionale.
     (2) Iniţiativa de modificare a prezentului Statut poate reveni şi consiliului regional.
     (3) Proiectele de modificare înaintate de Guvernul României sau iniţiativele legislative depuse de parlamentari sunt transmise consiliului regional şi consiliilor judeţene pentru aviz conform care trebuie să fie dat în cel mult 2 luni.
     (4) Propunerea de aviz favorabil se supune referendumului regional.
     Art. 91
     (1) Fără a prejudicia dispoziţiile art. 89, dispozițiile din titlul VI pot fi modificate printr-o lege ordinară la solicitarea comună a Guvernului României şi a executivului regiunii sau, după caz, consiliului judeţean competent.
     (2) Dispoziţiile articolelor 27 şi 47 pot fi modificate printr-o lege organică la solicitarea comună a Guvernului României şi a executivului regiunii sau, după caz, a consiliului judeţean.
     Art. 92
     (1) Până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentului Statut şi a normelor necesare adoptate de consiliul regional respectiv consilii judeţene, competenţele statului rămân în vigoare.
     (2) Normele de aplicare a prezentului Statut vor fi aprobate prin hotărâre de Guvernul României după consultarea unei comisii compusă de 12 membri din care 6 reprezentanţi ai Guvernului României şi câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ.
     Art. 93
     Normele de aplicare prevăzute în articolul precedent vor fi adoptate în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.
     Art. 94
     (1) Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin patrimoniului de interes naţional excluse din competenţa decizională a regiunii sau a judeţului se întocmeşte de Ministerul Culturii într-un interval de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
     (2) Normele de aplicare al articolului 17 din prezentul Statut se elaborează de Ministerul Învăţământului şi se adoptă de Guvernul României în 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
     (3) Dacă normele prevăzute la alineatul precedent nu au fost adoptate, judeţele pot adopta hotărâri administrative privind funcţionarea instituţiilor prevăzute la art. 17.
     Art. 95
Traducerea în limba maghiară a textului Legii Statutului special al Ţinutului Secuiesc se publică în Monitorul Oficial al României şi în buletinul oficial al regiunii.
     Art. 96
     (1) Până la validarea consiliului regional ales conform prezentului statut, consiliul regional va fi compus din membrii consiliilor judeţene în funcţie în județele Covasna, Harghita și Mureș, delegați de către consiliile respective, menținând componența acestora după cum urmează: județul Covasna - 23 membri, județul Harghita - 25 membri, județul Mureș - 29 membri.
     (2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului statut vor fi aleşi membrii executivului regional interimar, dintre consilierii delegați conform alineatului precedent.
     (3) Executivul regional interimar va fi în funcţie până la alegerea noului executiv regional, după validarea consiliului regional rezultat din primele alegeri locale naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut.
     (4) Pe perioada îndeplinirii funcției de consilier regional interimar, membrii consiliului regional vor fi suspendați din funcția publică de autoritate pe care o dețin.
     Art. 97
     Statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfinţarea statutului de regiune autonomă.


17 comentarii :

Anonim spunea...

Asta cu tinutul si cu udmreul sa o resolve ardelenii care sint foarte civilizati, foarte toleranti, foarte cunoscatori cum stau treburile cu ungurii(in antiteza cu regatenii care, desi habar nu au, se dau nationalisti si sovini),foarte diferiti de mitici, de care le este rusine ca le sint, inca, conationali etc. etc.....
Nu mai merge sa te dai ''civilizat si multicultural'' ca sa le rizi in nas altora si sa dai fuga sa chirai ca te juguleaza ungurii, cerind ajutor miticilor, cind e de greu !!!
Daca Ardealul e al ardelenilor, atunci sa-si resolve problemele cu fratii lor unguri !!!
Hai pa !

Riddick spunea...


Pericolul mare e regionalizarea, care ar cuprinde şi "Moldo-Vlahia", nu doar Transilvania.

"Ţinutul Secuiesc" este doar pisica cu clopoţei, leopardul stă ascuns pe după gardul vopsit.

Crystal Clear spunea...

Las că vin acum şi ţiganii

http://www.evz.ro/proiectul-de-autonomie-al-udmr-incita-spiritele-romii-se-revolta-si-cer-autonomie-daca-propunerea-lui-kelemen-hunor-e-acceptata-vom-cere-autonomie-in-judetele-cu-o-mare-pondere-de-romi-cum-ar-fi-spre-exemplu-in-judetele-salaj-oradea-cluj-calarasi-iasi-olt

Riddick spunea...


Haoleo ! Păi da' n-a promis careva la ţâgani că le da Holtenia, mo ?! ;-)

'Situatia din Craiova a scapat de sub control si cred ca nu mai poate fi stapanita. Nu mai ai curaj sa iesi seara pe strada'. Afirmatia apartine presedintelui Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, si e legata de escaladarea luptelor de strada intre clanurile mafiote din Banie in ultimele luni ale anului 2007. In mod straniu, acest lucru a fost prezis de generalul Mircea Chelaru in anul 2000, pe cand era seful Marelui Stat Major al Armatei. Generalul Chelaru spunea atunci ca structuri de tip mafiot incearca sa enclavizeze sud-vestul tarii. Deci, nu Tinutul secuiesc va deveni autonom in Romania, ci Oltenia.

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/mafia-tiganilor-vrea-o-tara-numai-a-ei-in-oltenia-196684.html

Riddick spunea...

Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armata Mircea Chelaru, la vremea respectiva sef al Marelui Stat Major al Armatei, a anuntat o conferinta de presa ad-hoc, seara tarziu. El a declarat, spre uluirea asistentei, ca structuri de tip mafiot incearca sa destabilizeze Romania si sa enclavizeze sudul Olteniei. Adica sa constituie o veritabila ”Republica a Olteniei”. Generalul nu a dat alte amanunte. La cateva ore, in replica, a venit raspunsul Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Muresan, care a spus ca ”se poate vorbi de elemente de crima organizata, generate de nivelul scazut de trai, de saracie. Este vorba despre recuperatori, traficanti de droguri si cei implicati in fenomenul prostitutiei. Daca nu tinem sub control fenomenul, in timp, e posibil sa devina un pericol”. A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru si-a dat demisia din functia de sef al Marelui Stat Major al Armatei. Despre ce era vorba? In 1992, William B. Wood, geograf sef al Departamentului de Stat american (fost ambasador SUA in Afganistan), dadea publicitatii o harta cu noile granite ale statelor Europei, granite care ar fi trebuit modificate in virtutea intereselor strategice de dupa caderea blocului comunist. Adica intelegerea de la Malta.

http://www.vestic.ro/articol_5682/harta-noii-ordini-europene.html

Anonim spunea...

Oltenii sint....olteni !!!
Dar si tiganii sint ...tigani, nu unguri !!!
Oltenii o rezolva ei, daca va fi ceva de rezolvat !
Cit despre Chelaru, ma intreb daca isi mai dadea demisia in cazul ca loja de la Cluj nu-i permitea (gasiti si pe net detalii interesante, cum ar fi acela ca Abraham, avocatul tiganilor, e membru aceleiasi loje, condusa acum de un general facut la apelul de seara, dar ar fi fost fondata de unul care voia federalizarea Romaniei)?

Riddick spunea...


Mai târziu am aflat că Chelaru-i "frate". Na, că şi uitasem.

Fraierii-l mai cred şi acum "naţionalist". Într-un timp, cocheta cu PP-DD (care, ca şi PUNR şi PRM, nu-i decât o operaţiune de dezinformare de-a Sistemului).

Riddick spunea...


La fel şi Partidul Noua Republică - o altă operaţiune de dezinformare, de data asta pe culoarul conservator-eurosceptic (ce "eurosceptici", acolo-i plin de eurobăsişti...).

Crystal Clear spunea...

Planul NWO, pus în aplicare de Soros + Presedintele Băncii Mondiale.. etc etc
Vor să fărâmţeze România ca s-o jefuiască mai bine .
Noi ,cei mici ce să mai facem ? Urmăresc să ne distrugă şi bruma de afaceri mici pe care le avem...Aşa ne "apară" cei care sunt plătiţi s-o facă, din taxele noastre..

http://roncea.ro/2013/05/11/soros-in-romania-intalnire-pe-sest-cu-basescu-si-ponta-miza-rosia-montana-tigania-bancii-mondiale-stimulata-de-reteaua-deschisa-soros/


http://roncea.ro/tag/vizita-soros-in-romania/

Crystal Clear spunea...

Toti securiştii s-au transformat in "fraţi"

Riddick spunea...


Câtă vreme sunt tot partidele astea votate şi nu apar altele noi, asta ne aşteaptă.

Diagnosticul meu "clinic" este că la ora actuală suntem - ca naţiune - intraţi într-un proces de disoluţie şi demoralizare. Unii încep să conştientizeze şi tendinţa poate fi stopată şi inversată, dar inertia e foarte mare şi suportăm pagube enorme până la o eventuală "însănătoşire".

Riddick spunea...


Dintre toate naţiunile europene, avem procentul cel mai mare de pasivi şi de trădători.

Ne curăţă strainii şi uneltele lor ca pe ceapă de ce-i al nostru. Industrie, cotă de piaţă, gaze, minereuri, dobânzi bancare, taxe...

Crystal Clear spunea...

Conducătorii noştri
sunt cei mari mari duşmani ai românilor.

Riddick spunea...


Băsescu a fost cel mai talentat simulant. În 2004 facea pe naţionalistul ("au venit să-şi ia tainul"), prin 2011 spunea că e suficientă redevenţa de 6% pentru extragerea aurului. La ministerul industriilor apăruse un proiect de HG cu 8% redevenţă la aur, care nu s-a mai concretizat. Ponta vorbeşte tot de 6%. În Africa minimul e de 10-12%.

Riddick spunea...

Băsea, agentul comercial al RMCG

Să fiu echidistant din start, să nu se supere băsiştii: Băsea-i cu desfacerea, Ponta se ocupă aparent cu aprovizionarea. Aproape toţi politicienii care contează şi-au suflecat mânecuţele şi par a fi puşi pe treabă pentru RMCG, Crin e pe tuşă şi oricum cred că refuzul său avea în vedere alegerile prezidenţiale (pe vremea aia era candidat).
Dar articolul ăsta-i despre Băsescu.
Cea mai mare ţeapă pe care ne-o pregăteşte Băsea este ideea, împachetată în fraze bombastic-patriotice: ” în ţară să rămână aurul până la ultimul gram (…) Nu ne opreşte nimeni ca în loc de euro şi dolari să ne mărim rezerva în aur, dar nu ne opreşte absolut nimeni. Şi într-un mod extrem de convenabil, adică momentul în care BNR ar achiziţiona aur ar face emisiune de lei.”
S-a sculat fibra patriotică în el şi nu vrea să puie mâna străinii pe un gram din aurul “nostru” (doar pe contravaloarea lui :) )
Adică Băsea este responsabil cu desfacerea la RMCG.
Vă daţi seama ce client minunat vrea preşu’ să asigure pentru RMCG?
Afacerea s-ar desfăşura în totalitate pe banii noştri, inclusiv “beneficiile” bugetului şi economiei româneşti, din moment ce veniturile RMCG din care s-ar plăti aceste impozite şi alte proiecte colaterale la care se angajeaza RMCG ar proveni în totalitate de la BNR.
Că statul n-ar plăti niciun ban, intrucat banii ar proveni din emisiune monetara este o dezinformare marca Băsea.
Un om de dreapta ca el, sa sustina ca BNR ar putea primi “pe nimic” aur şi argint în valoare de 7,5 mld. euro! Este clar pentru oricine că cineva, într-o formă sau alta, va plăti acel aur şi argint, iar plătitorii vor fi cetăţenii României în cazul achiziţiei BNR. Mai exact deţinătorii de lei.
Trebuie să înţelegem – nu aşa ne învăţa Băsea? – că totul se plăteşte pe lumea asta. Şi asta nu-i valabil doar pentru pensii şi salariile bugetarilor, ci şi pentru aurul care ar urma să intre în rezerva BNR.
Emisiunea monetară pentru achiziţia aurului de la Roşia Montană va provoca inflaţie, dacă se păstrează acelaşi nivel al rezervei valutare a BNR. Adică vom plăti cu toţii acel aur cu o parte a venitului nostru real.
Banii sunt un simplu mijloc de schimb.
Lucrurile sunt simple.
Dacă masa bunurilor existente în România în momentul x are un corespondent în masa monetară, atunci amplificarea masei monetare echivalează cu un nou “invitat la masă” (RMCG) care va primi o porţie din masa asta de bunuri, prin redistribuire din porţiile fiecărui “comesean”. Asta este inflaţia.
În schimbul porţiei primite, ei ne oferă aurul. Dar dacă îl tezaurizăm la BNR, înseamnă că vom fi în scripte mai bogaţi, dar vom “mânca” mai puţin.
Altminteri, nu ar putea BNR să ne rezolve toate problemele prin emisiune monetară? N-are bani bugetul pentru grădiniţe, şcoli, spitale, şosele?
Păi atunci tipăriţi-i fraţilor! Dacă puteţi să-i tipăriţi pentru aurul RMCG, de ce nu pentru celelalte?
Aurul din rezerva BNR nu este un bun in circulatie, aşa încât “injecţia” de lichiditate ar duce la creşterea preţurilor. Repatrierea profitului (cumparare $ prin vânzarea leilor proaspăt “emişi” de BNR) şi achiziţiile de peste hotare ale RMCG ar pune presiune pe cursul de schimb.
Aurul rămânând în România, ţara nu ar realiza exporturi, însă “furnizorii externi” de 1,7 mld USD prevăzuţi în planul de afaceri RMCG ( http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/economie/planul-de-afaceri-rosia-montana.html ) ar dezechilibra balanţa comercială şi de plăţi.


http://iconoclastdebunker.wordpress.com/2014/09/11/basea-agentul-comercial-al-rmcg/

Anonim spunea...

Eu cred ca udmereul ar fi mai cistigat daca ar sta cuminte, lasind guvernul de la Bucuresti si pe romanii ardeleni sa le faca treaba.
Daca stirea asta nu e edificatoare inseamna ca mi-am pierdut uzul ratiunii:
http://activenews.ro/revoltatorinvatamantul-limba-romana-dispare-din-mures-clasele-cu-predare-romana-sunt-minoritare_1861720.html

Riddick spunea...


Se poate să nu fie destui profesori, dar aici trebuie intervenţia ministerului învăţământului, care trebuie să asigure decontul chiriilor pentru profesori care n-au catedră şi şomează.

Ungurii au loc de-ntors pe mâna guvernului (a PSD-ului).


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):