Te pomeneşti că Dragnea o fi comentator politic, nu lider al coaliţiei de guvernare şi lider al PSD. Cea mai recentă zicală de-a sa este despre vaccinare: „Eu am foarte mari rezerve pentru a obliga, pentru a fi o măsură obligatorie. Vă spun sincer, am foarte mari rezerve aici”. Da, teleormane, nu trebuia să repeţi. Matale ai rezerve, da' ministrul sănătăţii merge-nainte cu legea care obligă (!) părinţii să vaccineze copiii, şi GrindeAnus o susţine. Nu mai înşir lista "dezacordurilor" care între timp au trecut de legiferare...

© my angry ants

10 ianuarie 2014

România rămâne ciuca, în UE



Este foarte probabilă lipsa unui partid eurosceptic românesc în parlamentul european şi după alegerile europarlamentare din luna mai a.c., după cum s-ar putea ca partidul eurofederalist ALDE, prin PnL, să fie suprareprezentat în România, la fel ca în 2009 (50% peste media ALDE la nivelul UE), dintr-un tembelism cu originile în anii '90. PP-DD ar putea fi excepţia, dar dacă va adera la vreun grup al eurocartelului (până acum au fost zvonuri cu PPE şi cu ALDE), iese din discuţie. România ar rămâne astfel "singurul elev cretin din clasa de 28", neavând reprezentanţi ai intereselor naţionale în parlamentul european.

Vocea Rusiei:

În România euroscepticismul rămâne periferic

Încă din primăvara anului trecut devenise limpede pentru întreaga planetă că euroscepticismul nu mai era doar un curent subteran, ci un fenomen popular la scara întregului vechi continent. Un raport al Consiliului European pentru Relaţii Externe releva în mai, 2013, că încrederea cetăţenilor europeni în megastructura de la Bruxelles se prăbuşise catastrofic.

Miturile Europei unite, prospere şi liniştite, lăsau locul imaginii unui împărat gol. Românii, perfect conştienţi de acest adevăr, au continuat să-şi privească soarta cu resemnare.

Era de aşteptat ca şi românii să îşi dea seama că proiectele îmbrăcate în drapelul albastru înstelat erau destinate preponderent celor „mai egali între egali”, adică marilor puteri care au dovedit că Uniunea era, de fapt, un grup de interese în care statele membre erau tratate după criterii străine de principiile fondatoare, egalitariste. Spre cinstea lor, românii au dovedit, printr-un sondaj efectuat între 16-25 aprilie 2013 sub genericul „Român în Europa", că înţeleseseră ce era, de fapt, Uniunea Europeană. Aproape 60 la sută dintre ei considerau că aceasta le-a schimbat vieţile, dar nu în bine. Peste jumătate dintre cei ce au răspuns sondajului au recunoscut că nu ştiau care sunt instituţiile europene şi ce rol au ele. Dar aproape toţi au arătat cu claritate că ştiu care sunt problemele create de aderare, începând cu pierderea locurilor de muncă.

România a intrat în UE pe baza unei ofensive duse cu obstinaţie de forţe politice care au considerat şi încă mai cred că aceasta, împreună cu NATO, reprezintă justificarea şi dovada supremă a integrării ţării în lumea civilizată, democratică. În scopul aderării s-au depăşit adesea limitele firescului, atât în cursul procesului de negociere, apoi în 2003, la o ratificare discutabilă, cât şi ulterior, când Bucureştiul a acceptat mustrări demne de un elev incapabil, mereu cu temele nefăcute într-o clasă în care a fost aşezat de la început în ultima bancă. României i s-a impus un umilitor Mecanism de Verificare şi Control, ca o dovadă supremă că nu era întrutotul pregătită de aderare în momentul semnării acesteia. Admonestările de tot felul, ba chiar şi ameninţările directe, amestecul brutal în afacerile interne ale ţării au curs mereu de la Bruxelles spre o ţară considerată de mâna a doua. Şi, cu toate acestea, nu s-a cristalizat niciodată în România un partid eurosceptic, o formulă politică aptă să exprime coerent şi organizat resentimentele populaţiei faţă de ceea ce aceasta vede ca pe un nou imperiu ale cărui directive îi distrug economia naţională, îi impun un nivel de trai scăzut prin măsuri de austeritate dure, îi dictează până şi eliminarea unor tradiţii naţionale cum ar fi maniera de sacrificare a porcilor în pragul sărbătorilor de iarnă.

Două sunt motivele principale pentru care în România nu există şi nici nu va exista vreun partid eurosceptic. Mai întâi, un popor care se ghidează adesea după proverbul „capul ce se pleacă, sabia nu-l taie” va refuza să-şi pericliteze libertatea de a călători şi lucra în spaţiul UE, acolo unde se află deja milioane de imigranţi români. Politicienii de la Bucureşti ştiu foarte bine că românii sunt capabili să îndure mari umilinţe pentru a supravieţui, fie şi în condiţii vitrege. Au făcut-o sub Ceauşescu, o vor face în continuare. Nu există acum şi nu va exista în viitorul previzibil masa critică de cetăţeni necesară cristalizării unei formaţiuni politice cu o platformă eurosceptică, deşi în România partidele apar cu uşurinţă, atunci când anumite interese o cer. În România, un stat minat profund de corupţie, politica înseamnă mai ales alibiul pentru îmbogăţire, platforma de putere de pe care o elită filtrată de evenimentele dubioase ale ultimelor două decenii dirijează cu cinism destinele unei ţări cantonate în criză şi în ideea că salvarea trebuie să vină din exterior, adică tocmai dinspre structuri gen UE. Tocmai felul în care se face politică în România, unde ideologiile sunt doar mesaje de tip electoral, apartenenţa partinică se schimbă cu o uluitoare uşurinţă, legea e întotdeauna interpretabilă şi aplicabilă conjunctural, iar liderii politici evoluează invariabil la marginea codului penal, e al doilea motiv pentru care euroscepticismul, altfel o reacţie normală la o stare de fapt indiscutabil negativă, nu va depăşi aici pragul unor dezbateri mai mult sau mai puţin academice, ori al unor răbufniri naţionaliste benigne. Eurosceptică la nivelul percepţiei publice, România va continua mereu să sprijine oficial Uniunea Europeană, noul imperiu în faţa căruia capul ei plecat va îndura orice umilinţă, pentru a supravieţui la nivelul unei clase politice de cea mai slabă calitate şi al cetăţenilor ei aflaţi încă în căutarea unei vieţi mai bune.

19 comentarii :

Riddick spunea...

N-am mai menţionat Partidul Noua Republică printre alternative, fiindcă se pare că nu va trece de pragul minim de 5%, poate nici de cel în jur de 3%, cât ar fi (matematic) procentajul unui loc dintre cele 32 ale europarlamentarilor alocaţi României.

Riddick spunea...

Un alt partid eurosceptic, cu potenţial spre 10% ("Jobbik-ul de România"), Partidul Naţionalist pornit de Noua Dreaptă, a fost sabotat de agentul acoperit Mihai Rapcea, care a retras listele de adeziuni pentru înfinţarea partidului (cele aduse de el), iar Kovesi a tras sforile să nu poată fi înscris în registrul partidelor politice de la TMB.

Da' nici c-ar relua ei tentativa de creare a unui nou partid...

Riddick spunea...

De ce s-a sabotat înscrierea ? Fiindcă până acum "naţionaliştii" votau cu USL, de-aia. USL, care mima euroscepticismul, cu ajutorul tembelismului ARD/PDL, care şi-a asumat "SUE".

Crystal Clear spunea...

Cine face şi desface partidele în Romania?!

Crystal Clear spunea...

http://informatiinecesare-crystal.blogspot.ro/2014/01/unde-suntem-noi-intre-evrei-si-nemti.html

Riddick spunea...

"Cine face şi desface
Toată vara are ce face !" :)

Acum, vorbind serios - toate partidele sunt infiltrate din mai multe direcţii.

PP-DD este în plan de a fi destructurat (după PDL, prin FC şi PMP), PNR este boicotat, marginalizat.

Riddick spunea...

Ne lipseşte simţul solidarităţii, cum îl au evreii.

Crystal Clear spunea...

Concurăm deci cu evreii şi germanii..

Clarificând lucrurile astea, vom înţelege şi ce avem de făcut .
Altfel nu rezistăm.

Sistemul comunist al lui Ceauşescu ne-a pus să muncim ca sclavii, am plătit toate datoriile ,eram un POPOR LIBER IN 1989.
Ceuşescu a murit pentru ca n-a înţeles ca libertatea nu poate fi apărată de comunism. Vin evrei si germanii si ne jefuiesc.


Lucrurile astea le simte fiecare pe pielea lui.
Nu este suficient să obţii ceva .Trebuie , în primul rand să te gândeşti şi să te organizezi ca să păstrezi ceea ce ai obţinut.

Asta-i arta supravieţuirii


Riddick spunea...

Eram liberi doar de datorii, că-ncolo...

Ca naţie, am pierdut toate examenele politice la care ne-am prezentat, în ultimii 24 de ani. Poate doar aderarea la NATO să fie excepţia.

Crystal Clear spunea...

Independenţa materială este premisa de la care pleci ca să fii liber spiritual.
Exact ce-am spus mai sus. Comunismul nu poate asigura libertatea spirituală şi te aduce înapoi la sclavie.
Asta trebuie clarificat in primul rând
"Vom muri si vom fi liberi"
-asta era deviza in 89 când nu mai aveam datorii.
Au venit evreii si nemţii şi ne-au "salvat de la moarte"- cum pretinde ILD aici
http://inliniedreapta.net/insemnare/mircea-dogaru-imi-pare-rau-ca-n-au-murit-mai-multi-oameni-la-revolutie/

https://www.facebook.com/costin.andries/posts/236446339866861

Pentru cine este dispus să înteleagă.

Cine nu, blamează românii în continuare şi asta le justifică propria laşitate.

Riddick spunea...

Mă tem că Examinatorii Istoriei nu ne vor întreba mereu "cum suntem trataţi în familie", ca să ajusteze nota de la examen "pentru cei cu probleme familiale".

Riddick spunea...

Adică, ce vreau să spun; "nu poţi resuscita un corp fără viaţă".

Crystal Clear spunea...

Păi asta-i arta : să desfiinţezi "familia"
Ce ,nu se vede ?

Mai are cineva curajul să spună sau să facă ceva când nu are familia în prejmă, sau când îi este ameninţată familia ?
Nu, tac toţi.
Ce fac la ei acasă , ascunşi ca să nu-i vadă nimeni, nici nu mai contează.
Conteaza doar cei care mor pentru libertate.
Ei sau famiile lor.

Riddick spunea...

Pâi "ăia" ştiu ei ce au de făcut, să ne ţină în mizerie şi dezorganizaţi. Pe mine mă exasperează că nici măcar nu observăm tactica asta, ce să mai zic de a o contracara...

"Pe vremea ailaltă" exista dublul limbaj, dar copiilor li se deschideau ochii în majoritatea familiilor. Acum sunt ca puii care merg la tăiere, de bunăvoie, fără să ştie nimic. Lipsesc reflexele vitale.

Crystal Clear spunea...

Propaganda se face în scoală,universităţi,mass media, instituţii contracarează şi pune la pămqnt familia ( şi ea afectată deja )

Tot Everac o spune în Pidosnica deconstrucţie

Atunci, în focul de a deveni globalist prin inaderenţă, te lepezi uşurel de ţărişoara ta, arunci patriotismul la coş, te ruşinezi că ţi-ai iubit cu oarecare patos naţiunea, n-o mai scoţi bine la capăt nici cu familia, nici cu şcoala, nici cu istoria, poate nici cu religia. Te demantelezi, îţi creşte o piele nouă cosmopolită, suficientă, dacă nu chiar arogantă, şi umbli de aici înainte ca o carie, ca un gândac de băligar, să deconstruieşti totul. Devii steril, te auto-amputezi din spirit revoluţionar. Iar nenorocita ta de patrie devine o brânză fermentată cu viermi în ea.
http://www.riddickro.blogspot.ro/2014/01/pidosnica-deconstructie.html

Riddick spunea...

Prinde, fiindcă acum se foloseşte o tactică mai complexă.

Crystal Clear spunea...

Singura solutie este s-o aratăm cu degetul şi să explicăm românilor că nu au decât de pierdut,mult, foarte mult : propria libertate şi prosperitate a familiilor .
Comunismul nu este soluţia pentru globalism .
Libertatea individuală, capitalismul natural ( nu cel corporatist) este soluţia.

Riddick spunea...

Am pornit prost încă din '90, cu "înlocuitori", şi nici până acum n-avem un partid conservator. Deşi electorat conservator ar exista (cică...).

Dacă stau şi mă gândesc bine, zarurile erau deja aruncate (prost !) încă de prin 1987, când "PnŢ-clandestin" aderase în secret la Internaţionala Creştin-Democrată, la iniţiativa lui Coposu. În primele zile din ianuarie 1990, "PnŢ-reapărut" şi-a schimbat denumirea în PNŢ-cd, spre a se oficializa afilierea la PPE/ICD. Creştin-democraţii (PPEiştii) erau prezentaţi până de curând (acum, mai rar) drept "conservatori", ei fiind de fapt eurofederalişti (ca şi socialiştii de la PES/S&D şi liberalii de la ALDE) şi adepţi ai "economiei sociale de piaţă" (= socialism-soft): "PNŢCD este adeptul instituirii unei Constituţii Europene inspirate de principiile subsidiarităţii şi democraţiei". "Constituţia Europeană" a căzut la referendumurile din 2005 (în Franţa şi Olanda), apoi a apărut (2009) Tratatul de la Lisabona (care reia aproape toate temele din 2005) dar PnŢCD (ramura Ciuhandu-Ciorbea, la link) încă menţine ideea în programul său. Nu pot consulta acum spre comparaţie siteul PnŢCD-Pavelescu, este... "suspendat pentru neplată": http://www.pntcd.ro/cgi-sys/suspendedpage.cgi. Apare acelaşi text, însă, la filiala PnŢCD Gorj (ramura Pavelescu, evident).

Iulian Capsali pe Facebook:

Caz de calamitate

Îmi pare foarte rău pentru prietenii mei care au pus suflet si energie in PNL in ultimele doua decenii si jumatate, insa acest partid va urma drumul PNTCD. Nici nu ar fi putut sa fie altfel. Doua, cred eu, sunt cauzele acestui esec politic.

Prima este aceea ca PNL (ca si PNTCD pana la marasmul actual), nu a dat semnale in chestiuni naționale (desi poarta aceasta particula in titlu) arzătoare: invatamant, Biserica, sănătate, suveranitatea economica si statala, familie, independenta alimentara si vanzarea terenurilor agricole, lipsa unei armate nationale etc.

Absolut NIMIC; toate liniile de forță pe care putea sa le dea in politica si sa genereze emulatie nu au existat. Discursul lor nu a iesit decat extrem de rar si nesemnificativ din zona mainstream. [...]

Riddick spunea...


continuare:

A doua cauza a acestei dizolvari - despre cele doua partide cred ca se poate vorbi deja la trecut - a fost contraselectia interna, faptul ca s-a lasat totul pe lideri sau pe invocarea trecutului, fara sa se creeze un nucleu de oameni valorosi care sa poata mentine corabia indiferent de intensitatea furtunii. Sigur ca era nevoie si de oameni de caracter, ceea ce este dificil de gasit astazi, insa ei exista, trebuiau atrasi cumva. Chiar si liderii, inclusiv Crin Antonescu, s-au inconjurat de lichele obediente, care trădează fără scrupule la prima ocazie.

Un PNL cu lideri actuali ca Iohannis, Blaga, MRU, R. Weber samd, este un esec axiologic. Acest partid ESTE deja acaparat de sistem. Nu a fost niciodata chiar in afara lui, dar acum este complet captiv. Nu cred, in pofida strigatelor celor care s-au identificat cu acest partid, ca se mai poate face ceva. Este aproape imposibil sa dizloci o coalitie a mediocrilor turpizi. Ei sunt, pentru Centru, absolut necesari si vor fi sprijiniti.

Singura solutie, cred eu, este aceea ca elementele valide si care mai pastreaza ca nota distinctiva iubirea dezinteresata fata de acest neam si aceasta tara, din partidele istorice si din TOATA SOCIETATEA ROMANEASCA, sa gandeasca o solutie politica pentru alegerile parlamentare care vor fi peste aproape doi ani - deci un timp extrem de scurt. Luptele intestine, incercarea de a recuceri istoria si pozitia partidului in societatea actuala, vor fi pierdere de timp. Trebuie născută o miscare antisistem si identitara, extrem de limpede ca directii si care sa aiba conținut, si uman, și ideatic. Pentru ca Romania este o țară mare, extrem de bogata in resurse, care poate fi scoasa din orbita ei minora, de colonie si vasalitate ajunsa pana la desfiintarea de sine, la care a fost adusa de o clasa politica antinationala, iresponsabila, care a descompus țesutul social al tarii pana la prăpăd urmarind strict propriile interese sau interese straine, ale mișcării bancaro-corporatiste transnationale.

Cred ca sunt ultimele momente in care se mai poate face ceva.

Doamne ajuta!

http://riddickro.blogspot.ro/2014/10/am-pornit-prost-inca-din-90-cu.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Dan Tăpălagă, 2011: "La fel ca pe vremea altui imperiu, patria este acolo unde îți este bine. Până la urma va trebui să întelegem asta cu toții. Mai avem apoi de făcut trecerea la al treilea nivel. Mai trebuie să reușim un salt mental, de la patriotismul local și cel național la un fel de patriotism european, dacă-i putem spune așa".


Postări populare (nu P.P.E. !):