13 martie 2012

Europlasticii


Diplomaţia înseamnă serviciu. Aceasta înseamnă un serviciu pentru cetăţenii ţării noastre şi pentru nimeni altcineva. Nu serveşte o instituţie supranaţională. Ştiu că vorbesc în faţa unui corp profesionist de diplomaţi şi nu a unor politicieni, dar politicienii, precum şi ambasadorii cehi, trebuie să simtă cea mai mare responsabilitate faţă de ţara lor şi faţă de cetăţenii săi.
Europlasticii sunt de fapt europeiști "de dreapta" cărora nu le convine să recunoască faptul că sunt europeiști, și pentru asta recurg la diverse artificii retorice. Este valabil prin alte părți, unde electoratul e mai sofisticat, mai responsabil. La noi a început să se practice recent acest tip de discurs, probabil s-a conștientizat necesitatea unei propagande mai aplicate, al cărei destinatar este acel electorat mai instruit, ori mai puțin credul, care începe să își pună întrebări privind evoluțiile recente și scopurile reale ale proiectului european.

Mai grav este faptul că se ocupă de asemenea chestiuni persoane cu funcții publice, oficiale, care ar trebui să apere interesele statului român, nu să facă propagandă pentru alte structuri transnaționale, precum UE. De exemplu, Radu Carp, directorul general al Institutului Diplomatic Român din subordinea MAE și membru al Fundației Creștin-Democrate are un articol apărut ieri cu titlul "Naţiune, federalism, creştinism, Europa. Patru faţete ale aceluiaşi chip":

Introducerea

Surprinzător nu este faptul că asistăm la această dispută, ci că ea a apărut de abia acum. O integrare europeană fără europenizare, accelerată din raţiuni arbitrare, neacompaniată de dezbateri publice, a dus la necunoaşterea profundă a ceea ce este azi proiectul politic european. Avem de-a face cu un paradox remarcabil: pe măsură ce ne îndepărtăm de data la care am bifat începutul apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, cunoaştem şi mai puţin din acest proiect şi dorim să punem pe plan secund chestiunea identităţii naţionale. Nu avem un răspuns la întrebarea dacă această identitate s-a modificat sau nu ca urmare a europenizării şi nici măcar dacă europenizarea are loc cu adevărat. Sondajele de opinie nu surprind şi această întrebare. Ne simţim mai puţin români şi mai mult europeni sau invers? Nu putem decât specula pe marginea acestei interogaţii cu adevărat importante.
"EuroBăse - clasic în viață - este promotorul principal al conceptului":
Tema Statelor Unite Europene apare în dezbaterea publică de la noi ca urmare a unui discurs ţinut de Traian Băsescu la o şcoală de vară, anul trecut, la Sulina. Mai înainte, sintagma nu a fost nici măcar menţionată. Discursul nu s-a dorit a fi ceva profund inovator, dovada cea mai bună fiind că forma sa iniţială nu poate fi găsită integral, în format tipărit sau în spaţiul virtual. Însuşi Traian Băsescu nu a considerat necesar să explice prea mult această sintagmă, iar cei care au făcut o temă din aceasta au procedat astfel deoarece li s­-a părut a fi ceva interesant care ţine de mult aşteptata şi eterna reformă a statului. Cei care s-au exprimat împotrivă nu au venit cu argumente, ci pur şi simplu au afirmat că înainte de a trata chestiuni europene ar fi bine să le rezolvăm pe cele de acasă.
"Nu puneți corect problema, așa că vă trimitem la bibliotecă":
Cine se exprimă azi împotriva ideii de federaţie europeană din perspectivă naţională şi/sau creştină ar trebui să nu uite că federalismul este puternic influenţat de varianta sa personalistă, reprezentată de Emmanuel Mounier[1] sau Denis de Rougemont[2]. Autorii reuniţi în jurul Esprit se înrudeau spiritual cu personalismul teoretizat de Berdiaev. Concepţia despre persoană a părintelui Stăniloae[3], personalismul energetic al lui Rădulescu – Motru[4] fac parte din acelaşi curent de gândire mai larg. Autorii români nu au ajuns atât de departe încât să teoretizeze relaţia dintre o formă de organizare statală şi teologia persoanei dar federaliştii francezi au mers în această direcţie. Potrivit viziunii lor, cea mai bună formă de organizare este cea care se apropie cel mai mult de nevoile persoanei: familia, comunitatea locală, iar la nivel de stat federaţia. Ce ar alege un creştin autentic, un stat unitar care are întotdeauna tendinţa de a se extinde în detrimentul libertăţii individuale sau o federaţie în care influenţa statului de la nivel central este inevitabil mai redusă? Cum garantăm mai bine libertatea religioasă, într-un stat care are tendinţa naturală să normativizeze totul sau într-o federaţie în care reglementările apar subsidiar, abia atunci când celelalte opţiuni au fost consumate? Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? În urmă cu mai bine de un secol Aurel C. Popovici găsise deja răspunsul prin conceptul de “Statele Unite ale Austriei Mari” având din acest motiv un loc asigurat în Pantheon-ul naţional, alături de aceiaşi autori care sunt astăzi invocaţi pentru a contracara efectele dezastruoase ale Statelor Unite Europene[5]. Sunt federalist din convingere intimă, pentru că sunt creştin şi mai sunt federalist pentru că doresc cea mai bună reprezentare a intereselor naţionale, interese definite în spiritul autenticei Tradiţii pe care înţeleg să o respect. 
"Suveranitatea este un concept reacționar, învechit, ce dacă se vorbește despre așa ceva în Constituția României ? Noi vă spunem care este de fapt calea Tradiției (mergem până la Evul Mediu, ba chiar până la vremea triburilor), iar suveranitatea o delocalizăm până nu se mai știe pe unde este" :
Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne. Dacă dorim cu adevărat să luăm drept model Tradiţia în conceperea proiectului politic european, trebuie să aducem la suprafaţă dreptul medieval care permitea coexistenţa mai multor comunităţi, politice sau private, reglementate de un “drept comun”, menit doar să stabilească o reţea, fără a opera ierarhii, un model perfect compatibil în viziunea lui André – Jean Arnaud[8] cu modul actual de organizare al Uniunii Europene. Nu întâmplător, se foloseşte astăzi conceptul de “reţele de politici” (policy networks) pentru a descrie adecvat cum acţionează actorii politicilor comune europene, arătându-se că aceste reţele pot fi chiar şi mai puţin consolidate, sub forma unor “reţele de problematici” (issue networks)[9]. Suveranitatea nu dispare dar este delocalizată, nu mai are un centru unic cu care să poată fi identificată.
"Numai birocrația poate avea aversiune față de federalism": 
Centralizarea puterilor naţionale într-o autoritate supranaţională reprezintă doar un aspect, foarte slab dezvoltat, al construcţiei europene. Nici suveranitatea, nici exerciţiul ei nu sunt delegate. Modelul ales este cel al suveranităţii divizate. Calea spre Statele Unite Europene este foarte anevoioasă şi atipică pentru felul în care funcţionează azi Uniunea Europeană. De altfel, ideea de State Unite ale Europei, în forma sa cea mai bine elaborată şi care aparţine fostului prim – ministru belgian Guy Verhofstadt, expusă într-o carte cu acelaşi nume[11], nu presupune crearea unei federaţii la care să participe toate statele membre, ci doar cele care doresc, fiind vorba de un proiect centrat mai degrabă pe latura compatibilizării politicilor fiscale. Eşecul politicii de integrare monetară sau mai exact dificultăţile neaşteptate prin care acest proiect trece în prezent au resuscitat gândirea federalistă, de aici vehicularea sintagmei de State Unite ale Europei. Cum există o aprehensiune bine întemeiată a birocraţiei faţă de cuvântul “federal”, reacţia la noul Tratat fiscal a fost pe măsură. Irlandezii vor fi chemaţi să se pronunţe prin referendum cu privire la acest Tratat, în timp ce noi ne mulţumim să reaprindem, într-un cerc restrâns, o discuţie despre naţiune şi Europa în care oricine vrea să-şi dea cu părerea şi mai puţin să îl asculte pe celălalt.
"Poți fi europlastic. Dacă vrei, poți ! Nu ?!"
Discuţia pe marginea identităţii naţionale, recent începută, trebuie să continue. Este singura şansă de a înţelege unde suntem şi ce este de făcut. Poţi fi deopotrivă creştin şi federalist, naţionalist şi european. În cele din urmă, toate cele patru atribute sunt semnul Dreptei autentice şi trebuie privite complementar. Dacă vrem o Dreaptă unită, trebuie să acceptăm nu numai subsidiaritatea conceptelor, ci şi complementaritatea persoanelor care le reprezintă.

9 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Radu Carp a participat la toate Conferintele KAS-IPS din ultimii ani...

Crystal Clear spunea...

La fiecare conferinta KAS se fac liste ( Florin Sari) cu participantii: de unde sunt, tel contact, mail etc...
Asa ca Radu Carp poate fi gasit pe acele liste...

Riddick spunea...

Înaintea lui (2005-2010) era director la IDR unul numit la sugestia lui Zoe Petre, care e și decan la Facultatea de Istorie de la Universitate și care a pus la cale șusta Ocupați Universitatea, prin organizarea unei dezbateri spre seară la Facultatea de istorie (omu' era apropiat de PnL).

Carp:

"Întotdeauna statele aflate la periferie sunt avantajate de un model federal fiindcă ele capătă o putere de decizie pe care altfel nu o au. Nu este o surpriză. Germania a vrut mereu să capteze interesul periferiei şi o poate face printr-o construcţie de tip federal. În general, ideile care vin din partea Germaniei nu sunt idei nedemocratice sau care nu pot fi puse în aplicare. Sunt idei care merg în direcţia unei guvernanţe fiscale şi nu uneia politice".

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/radu-carp-un-model-federal-al-ue-ar-avantaja-statele-de-la-periferie-247105.html

Crystal Clear spunea...

re: Carp
Iti vine sa vomiti cand citesti asa ceva...Ce dovada mai mare de tradare pote fi ? Iar cand asisti la conferintele KAS si auzi asa ceva - te ingrozesti si te gandesti ca suntem pur si simplu predati pe tava Germaniei ..
re:Ocupati PU- da mi-aduc aminte ca a inceput la facultatea de istorie .Ieri seara am fost prin zona si i-am auzit urland aceleasi lozinci cu "Demisia" din anii 1990.Normal ca m-am gandit ca si atunci am fost manipulati...( mor de necaz ca m-am lasat pacalita atatia ani)..

Riddick spunea...

Fundaţia Creştin-Democrată a lui Baconschi este o oficină antinaţională.

Crystal Clear spunea...

E dezastru ...
Iar EuroBase zice ca se simte jignit si umilit pentru ca cineva-i spune in fata ca este un tradator..Ne cearta ca nu-l respectam, auzi..

Riddick spunea...

Încă nu a fost contestat dinspre dreapta, cel puţin nu destul de tare. Cei care-l contestă vor doar să îi ia locul, nu să inverseze politicile.

Crystal Clear spunea...

Da, ai dreptate.

Riddick spunea...


EU Referendum:

Europlastics

At least we have a name for the enemy – the "licensed dissidents" within the Tory Party who believe they are eurosceptics. As we have seen in history says Autonomous Mind, from time to time words are hijacked by people with an agenda who change the meanings and understandings associated with them.

The term eurosceptic, he adds, is currently being hijacked in this way by people who wish the UK to remain firmly inside the EU while giving voters the impression they support the majority's wish to leave.

Actually, it is all of that but also more subtle than that. The Tories have a vision of a political Europe which has not changed in over seventy years when it was articulated to the War Cabinet on 20 July 1940 by Duff Cooper, the then information minister.

The bones of this was a "united Europe", a Europe "united by goodwill and in friendship, not by force and in terrors, a Europe based upon some federal system ... a Europe in which armaments will be pooled and trade barriers will be broken down, and in which each nation will be allowed to conduct its own affairs in its own way with the same kind of freedom as each state in the American Union possesses".

If you listen to the rhetoric of the likes of Helmer, Hannan, Redwood and George Eustace – and the outpourings of Open Europe - this is what they are still saying. None of these plastic people have come to terms with the fact that the Europeans had different ideas and have developed the European Union into something that is completely different, something foreign and altogether alien.

The europlastics are locked in a time warp, wishing for something that never was and is never going to be, but is something with which they feel comfortable and secure.

They can also be comfortable within the Tory party because their vision is the mainstream Tory view. There is no a fag-paper between Helmer and his pals, and Cameron. They all share that "vision", and that is what they mean by euroscepticism.

Nevertheless, they are not eurosceptics in any accepted meaning of the word, and AM has it in one, describing them as europlastics: cheap and nasty imitations of the genuine product. They are neither genuine supporters of European integration, nor genuine "outers" who would leave the continentals to their own fate. Instead, they occupy this fantasy no man's land, which exists only in their deluded minds.

The only thing we can give them is that their delusions are genuinely held, but never in a million years does that make them eurosceptics. They are genuine europlastics.

http://www.eureferendum.com/blogview.aspx?blogno=73488


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Radu Bălănescu (Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România, la gala MLNR), 2019: "Vin încărcat de optimism, în sfârșit societatea românească promovează dialogul, promovează prin factori decidenți extremi de importanți un pact pentru o cale europeană, pentru că România face parte din Europa și noi trebuie să promovăm cu toții acest lucru".

Postări populare (nu P.P.E. !):