În “Breakdown of nations” Lepold Khor prezintă o hartă Europei cu 45 de stătuleţe, fiecare ţară fiind fragmentată teritorial în funcţie de specificul populaţiei şi din care nu putea lipsi România, regăsită sub forma Transilvaniei şi Valahiei. Acelaşi model l-a folosit şi Freddy Heineken, nimeni altul decât fondatorul brandului de bere cu acelaşi nume, un eurofil notoriu. În Eurotopia lui Heineken, publicată în 2002, chiar în anul morţii sale, apar zeci de state cu o populaţie între cinci şi zece milioane de locuitori, iar România se regăseşte sub forma a trei state, pe lângă Transilvania şi Valahia făcându-şi apariţia şi Moldova. Teoria din spatele ideii lui Heineken este aceea că un număr mai mare de state mici este mai uşor de guvernat într-un cadru unic European, decât un număr redus de ţări mici aflate în competiţie pentru dominare. Se vehiculează ideea că Leopold Khor, adept al anarhismului la fel ca Proudhon, şi Freddy Heineken, un capitalist autentic în rolul lui Karl Marx, s-au influenţat reciproc în elaborarea teoriilor, ceea ce nu este exclus. Aşadar, putem considera anarhismul ca fiind punctul de origine al teoriei Statelor Unite ale Europei, iar comunismul, nazismul şi capitalismul doar inginerii sociale pentru care această utopie reprezintă scopul final. Dincolo de toate aceste modele, probabil, visul unei Europe Unite este adânc ancorat în memoria colectivă, ca o reminiscenţă a unei rădăcini comune ancestrale. Probabil, viitorul ne va oferi răspunsul la întrebările legate de forma unei viitoare structuri, dar cu siguranţă mai este nevoie şi de altceva decât de raţiune pură pentru o astfel de alegere.
04 septembrie 2011
Statele Unite ale Europei între utopia extremelor şi echilibrul pieţelor (II)
Partea a doua a articolului pe care l-am preluat de pe SOCIOPOLITOLOGICA:
De la măreţia unei superputeri, la eficienţa unei ministructuri
de Răzvan Papasima
Întrebările
complicate necesită răspunsuri complicate. Pe unele le-am putea
cataloga ca fiind lacunare, evazive, superficiale, cele mai multe însă
vor atinge un nivel ridicat al satisfacţiei abia atunci când experienţa
va lua locul imaginaţiei. Până atunci, pe post de paliativ, rămân
scenariile. Dacă visul Statelor Unite ale Europei a balansat ideologic
între stânga şi dreapta, se poate spune că acelaşi lucru s-a întâmplat
şi din punct de vedere cantitativ. În timp ce ideologiile extreme şi-au
propus ca scop final integrarea totală în superstat, în zonele moderate
Statul European a îmbrăcat mai degrabă forma dezintegrării şi a
subsidiarităţii extreme. Unul din adepţii acestui mod de organizare
statală a fost Leopold Kohr.
Duşman declarat al “cultului măreţiei” şi un avocat fervent al
organizării în state cât mai mici, Khor nu s-a sfiit să argumenteze
sociobiologic dihotomia stat mare-stat mic folosind în critica societală
elemente de sorginte neomarxistă pe care şi le-a asumat fără ezitare în
explicarea conceptului de “mizerie socială”. “Dacă o societate este
prea mare aceasta va da naştere, aşa cum am văzut, mizeriilor sociale
precum agresivitatea, crima, tirania, ca rezultat al mărimii sale. De
aceea numai un sistem de state mici este capabil să asigure atât în plan
intern cât şi extern idealuri precum libertatea democratică şi
iluminarea culturală”, spunea gânditorul austriac. Potrivit lui Khor
statele mici sunt prin natura lor democraţii interne, iar statele mari
prin natura lor antidemocratice, pentru că ritmul lor de viaţă nu mai
poate depinde de libertatea şi interacţiunea oamenilor, ci de propria
organizare. Ori, potrivit acestuia, organizarea duce în final la
uniformizare totalitară şi nu la diversitate democratică.
În “Breakdown of nations” Lepold Khor prezintă o hartă Europei cu 45 de stătuleţe, fiecare ţară fiind fragmentată teritorial în funcţie de specificul populaţiei şi din care nu putea lipsi România, regăsită sub forma Transilvaniei şi Valahiei. Acelaşi model l-a folosit şi Freddy Heineken, nimeni altul decât fondatorul brandului de bere cu acelaşi nume, un eurofil notoriu. În Eurotopia lui Heineken, publicată în 2002, chiar în anul morţii sale, apar zeci de state cu o populaţie între cinci şi zece milioane de locuitori, iar România se regăseşte sub forma a trei state, pe lângă Transilvania şi Valahia făcându-şi apariţia şi Moldova. Teoria din spatele ideii lui Heineken este aceea că un număr mai mare de state mici este mai uşor de guvernat într-un cadru unic European, decât un număr redus de ţări mici aflate în competiţie pentru dominare. Se vehiculează ideea că Leopold Khor, adept al anarhismului la fel ca Proudhon, şi Freddy Heineken, un capitalist autentic în rolul lui Karl Marx, s-au influenţat reciproc în elaborarea teoriilor, ceea ce nu este exclus. Aşadar, putem considera anarhismul ca fiind punctul de origine al teoriei Statelor Unite ale Europei, iar comunismul, nazismul şi capitalismul doar inginerii sociale pentru care această utopie reprezintă scopul final. Dincolo de toate aceste modele, probabil, visul unei Europe Unite este adânc ancorat în memoria colectivă, ca o reminiscenţă a unei rădăcini comune ancestrale. Probabil, viitorul ne va oferi răspunsul la întrebările legate de forma unei viitoare structuri, dar cu siguranţă mai este nevoie şi de altceva decât de raţiune pură pentru o astfel de alegere.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Andrei Marga, 1995 ("Filosofia Unificării Europene"): "Identificările etnice ale românilor sunt în mare parte tradiţionale. Acestea caută să abată atenţia de la problemele concrete ale prezentului şi de la nevoia modernizării instituţionale spre abstracţiunile trecutului. Pentru mulţi intelectuali este limpede că naţionalismul, prin demagogia sa, generează stagnarea şi degradarea ce favorizează doar grupuri sociale incapabile să se adapteze lumii moderne. Intrarea în noua Europă, nu doar geografic, ci şi instituţional şi cultural presupune mai mult decât o alegere, presupune o schimbare a modului de gândire, de asumare, pe lângă devizele paneuropene, a unei abordări europene, o abordare disponibilă la compararea performanţelor, orientată spre modernizare şi având ca perspectivă unitatea europeană".
Postări populare:
-
- S-a ivit holera-n ţară şi Busuioc nu vrea să ştie de ea! Stăpânirea opreşte oamenii să mai vină la lucru. Au dat de ştire cu toba prin sat...
-
Într-un articol din Gândul, scrie aşa: "Elevii vor fi vaccinaţi cu Cantgrip pentru imunizare împotriva virusului AH1N1, responsabil ...
-
Nu că n-ar putea fi mâna organizaţiei Illuminati ("Les Illuminés") ; dar în limba franceză - care are multe subtilităţi -, "...
-
"Pentru ca unii au spus ca sunt dictator, pot sa imi dictez memoriile, dar nu sa mi le scriu. Recunosc ca am spus ca dupa ce imi ter...
-
Frontul este ceva mai extins * . Semnale de "maidan" (şi nu numai) în Ungaria, un altul incipient în Georgia dar ţinut sub con...
-
Traducerea articolului "The Communist-Capitalist Alliance", apărut la Radio Liberty. partea a doua partea a treia Parte...
-
Polémia : Les funérailles de Charb et de Stéphane Charbonnier Frédéric Malaval, philosophe, écologiste, essayiste… ♦ Le vendred...
-
M-aş duce ceva mai departe de scenariul descris de Ion Cristoiu , şi care ar conţine o suspendare a lui Băsescu, de data asta urmată de o...
-
Nu-i clar dacă şi "operatorii" sunt complici, ori dacă îşi dau seama despre implicaţii. Atenţie de ce instituţii aparţin ei, poate...
-
Nu este greu a sesiza ca, prin aceasta liberalizare impusa din afara, romanului in calitate de consumator i se interzice de fapt sa benefi...
3 comentarii :
Foarte bune ambele postari ! Felicitari !
Ce nu-mi place este ca la sfarsit autorul face o varza anarhista punand in aceeasi oala capitalismul cu comunismul si nazismul .
Este manipulatoriu....
"Aşadar, putem considera anarhismul ca fiind punctul de origine al teoriei Statelor Unite ale Europei, iar comunismul, nazismul şi capitalismul doar inginerii sociale pentru care această utopie reprezintă scopul final"
Eh, omul e dintre cei din gruparea "
A Treia Forţă", care predică un autarhism distributist cu nuanţe ortodoxiste, adică un ceauşism soft adaptat la capitalism. Rezistă, totuşi, cealaltă parte a analizei.
Mulţi vor să fie a treia forţă, lumea va conştientiza necesitatea ei, dar cea reală încă nu a apărut.
Da, restul analizei este OK
Trimiteți un comentariu