Se afișează postările cu eticheta Olanda. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Olanda. Afișați toate postările

29 mai 2017

Miză mare


Incendiul de la Dărăşti, unde a ars o arhivă "modernă" cu clienţi importanţi, îşi găseşte explicaţia: acolo era toată arhiva Astra Asigurări. Care dispare oportun tocmai când urmaşul escrocului Adamescu (care fusese lucrat de alţi escroci) depunea probele într-un un proces de arbitraj.

Afacerile cu asigurări nu pot falimenta decât dacă eşti prost, nebun, lacom ori trebuie să decartezi substanţial către cei care te-au introdus în joc şi te ţin. Ceea ce au şi făcut Adameştii. Au sponsorizat băsismul şi ţin falimentara Românie liberă şi pe "ziariştii" care servesc Sistemul pe care tot ei (Adameştii) îl acuză că s-a pus pe capul lor (asta cu presa e generalizată: demult ziarele nu mai trăiesc din încasările din vânzări, sunt goarne politice stipendiate).

Ca şi Astra, firma care deţine depozitul "modern" este cu capital olandez.

Aştept "veşti" de la arhivele OMV/Petrom, Electrica/ENEL, Romgaz, SIPA, CNSAS...

UPDATE

Adameştii dezmint atât existenţa la Dărăşti a arhivei Astra, cât şi dispariţia acesteia, şi califică subiectul drept "fake news". Şi totuşi, dezinformarea a plecat de la România liberăziarul/siteul lor, sub semnătura unui ziarist obscur dar controversat. Dezminţirea este adăugată şi la acel articol, deasupra textului iniţial.

11 aprilie 2016

Eurodemocraţia originală


(Nu numai Ilici e cu "democraţia originală"...)

Conform unui scrib europeist (purtător de cuvânt al Uniunii Federaliştilor Europeni), votul de la referendumul olandez privind acordul de asociere UE-Ucraina "n-ar fi fost democratic":
Unii au proclamat rezultatul votului ca fiind un succes în numele democrației. Însă s-a întâmplat exact contrariul, pentru că mai puțin de 1% dintre europeni au decis în numele întregii Uniuni Europene.
Desigur, dacă olandezii votau cum trebuie şi nu respingeau acordul - cu peste 60%, la o participare de peste 32% -, atunci (n'aşa ?) era democratic. Cvorumul de validare este (ca şi în România) de 30% - acesta nu este atacat ca nedemocratic. Un referendum normal ar trebui să aibă drept condiţie de validare o participare de minim 50% din electorat, iar invalidarea să însemne respingerea propunerii supusă referendumului ("referendum pozitiv").

Singularitatea Olandei, care a organizat referendum pe o temă de interes european, este privită ca o bizarerie - şi nu faptul că alte state din UE n-au organizat şi ele referendumuri similare:

03 aprilie 2016

Chiar nu se găseşte NIMENI să le dea peste bot şi să-i trimită la coteţ ?

În România un occidental poate să fure cît îi dorește inima. Nu pentru că România ar fi o țară coruptă, cum se tot străduie să-i convingă pe străini alde Monica Macovei, ci pentru că în România presa, ONG-urile, instituțiile care luptă împotriva corupției nu-și permit să se atingă de vreun om de afaceri occidental, de vreun ambasador, de vreo companie străină. SRI, un Serviciu secret care de mult nu mai e în slujba românilor și DNA îi distrug pe oamenii de afaceri români pentru a lăsa loc corupților veniți din afară.
Ion Cristoiu (blog):

Cum a strigat la noi fostul ambasador al Olandei ca să-i dăm portofelul pe care voia să ni-l șterpelească!

Într-o țară în care președintele Camerei Deputaților, al treilea om al țării și mare ștab în principalul partid politic, reacționează la Operațiunea declanșată de DNA sub numele de cod Arestați-i pe toți primarii PSD pentru a face loc Partidului Meu! al lui Klaus Iohannis, declarînd că PSD trebuie să întărească DNA, nu e decît de salutat căpoșenia lui Gelu Diaconu, fostul șef al ANAF, cel care continuă să denunțe răfuielile politico-mafiote în curs sub numele de Luptă împotriva corupției, fără să se teamă că Poliția Politică Prezidențială îl va vîrî la zdup pe motiv că-și face capital de simpatie populară.

Joi, 31 martie 2016, Gelu Diaconu a făcut pe rețele de socializare o dezvăluire cutremurătoare, trecută cu vederea de Presa noastră, șantajată, cînd nu e alcătuită din ofițeri acoperiți.
Citez din textul lui Gelu Diaconu:
„De exemplu, un ambasador «periat» și lăudat de presa progresistă a venit la mine în birou, însoțit de un om de afaceri din țara pe care o reprezenta, un evazionist notoriu, presîndu-mă să dispun deblocarea rambursării TVA într-un caz de evaziune (cca 20 milioane euro), pe care îl aveam în instrumentare. La cîteva minute după ce a ieșit din biroul meu am anunțat instituțiile abilitate. În zilele următoare, citeam iarăși prin presă o serie de elogii aduse aceluiași ambasador, cunoscut în spațiul public drept un adversar al intrării României în Schengen, exact de jurnaliștii care promovează valorile occidentale și care îl dădeau ca exemplu de bune practici și onestitate pe acest «amic» al concetățenilor evazioniști.
Ani de zile a fost o practică constantă intervenția ambasadelor, în principal din spațiul UE, pentru susținerea intereselor marilor companii cu capital străin în relația cu Fiscul, în timp ce o eventuală intervenție a vreunui reprezentant ales al poporului român în Parlament este considerată trafic de influență.”


29 martie 2016

România sub diktatul ambasadelor străine. Eliberați-vă, români!

Ambasadele marilor puteri occidentale au dovedit în 26 de ani că nu vorbesc pentru interesele românilor, ci doar ca și căpușe ale multinaționalelor pe care le reprezintă ca să le dăm pe tavă petrolul, pădurile, resursele minerale, pământul agricol sau apa de izvor. Românii trebuie să-și recupereze țara și să nu mai asculte de ambasadele occidentale care urmăresc strict interesele economice ale țărilor pe care le reprezintă și să ne exploateze din toate punctele de vedere. Primul semn al independenței și suveranității noastre ar fi ca românii să voteze partide care refuză să fie megafoane ale intereselor ambasadelor străine de la București. Când o personalitate română politică sau culturală e criticată de o ambasadă străină, atunci pe aceasta s-o votăm sau promovăm, sigur apără interesele românilor și deranjează operațiunile de spoliere ale ambasadorilor și consulilor străini la București. Din 2007 România a devenit fidela ascultătoare a indicațiilor ambasadelor occidentale și românii o duc tot mai rău de la an la an, iar țara se golește de resurse și oameni.

 NapocaNews

În România nu e democrație. Țara e condusă de marionete mecanice finanțate și postate în fruntea țării de către marile capitale occidentale. Adevăratele forțe politice care conduc România, ca o subcolonie supusă doar intereselor străine, sunt ambasadele marilor puteri occidentale de la București. În România nu mai poate fi numit cineva într-o funcție publică fără avizul unei ambasade străine care se amestecă brutal și ilegal în treburile interne ale României. Până și o funcție fără prea mare importanță, cum e cea de membru al Consiliului de Administrație în TVR trebuie să aibă acceptul unei ambasade străine. E strigător la cer cât de slugarnici am devenit. E penibil cum politicienii noștri ling clanțele ambasadelor străine și pun în practică directivele acestora ca pe vremuri negrii din coloniile africane numai și numai pentru metropolă. România nu e stat independent, ci o sucursală a ambasadelor marilor puteri occidentale. S-a ajuns la o culme a penibilului, ca Oana Stănciulescu să fie respinsă într-o funcție minoră că nu vrea Ambasada Israelului. Dar noi îi întrebăm pe politicienii israelieni pe cine numesc ei în funcții publice interne? Niciodată. Cum își permite o ambasadă să se amestece brutal în treburile interne ale unei televiziuni naționale ?

26 iulie 2014

Altă ipoteză în cazul zborului MH17


Puncte de vedere dintr-un talk-show politic la televiziunea rusă Pervâi Kanal (Первый канал / Canal Unu), cu Piotr Tolstoi (poate aici apare înregistrarea), reţinute de un blogger din SUA care cunoaşte limba rusă:

Ucrainenii au folosit un avion SU-25 (de asalt/sprijin aerian) care nu are cabină presurizată, şi are plafonul de zbor de circa 5000 m. Dar "tehnic", poate zbura mai sus, dacă pilotul foloseşte o mască de oxigen (vârful Himalaya are peste 8800 de metri, şi au putut ajunge acolo alpinişti). Avionul Malaysia Airlines a primit instrucţiuni de la turnul de control să zboare mai jos cu 1000 de metri - nesemnificativ în cazul unei rachete sol-aer tip Buk, dar semnificativ în cazul atacului cu SU-25.


S-a folosit acest tip de avion pentru lovirea Boeingului 777, ca să se poată spune ulterior "dar un SU-25 nu poate zbura la acea altitudine (de 10.000 de metri)". Multiple relatări indică unul sau două avioane (SU-25) în apropierea "ţintei", la câteva minute înainte ca aceasta să dispară de pe radare. Timpul de cădere al resturilor de la 10.000 de metri este de circa trei minute (după care nu se mai văd pe radar, evident). 

S-a tras o rachetă aer-aer tip R-60M (care are distanţa optimă de tragere între 3 şi 5 km şi duce 3 kg de explozibil). Dovezile indirecte ar fi că pe radar nu apare o distrugere masivă a avionului, şi nici la sol nu se constată aşa ceva - contrar daunelor care ar fi fost produse de o rachetă tip Buk (care duce 40-50 de kilograme de explozibil). În plus, R-60M având autoghidare în infraroşu, nu necesită semnal radar specific, ca în cazul rachetei Buk.

27 august 2013

Dispare singura propagandă euro(tu)peistă viabilă a PDUSL - "da, dar [măcar] puteţi munci ACOLO"


Adevărul:
E mai grav decât credem! După Olanda, Austria...

Atrăgeam atenţia într-o postare anterioară - „Atenţie, Olanda ne pregăteşte ceva (rău)!” - asupra mesajului transmis către Bruxelles de vicepremierul şi ministrul pentru afaceri sociale din Olanda, Lodewijk Asscher. Acesta cerea instituirea, la nivel european, a unui „cod portocaliu” privind migraţia forţei de muncă, motivând că asaltul lucrătorilor ieftini din estul Europei ar ameninţa chiar bazele Europei sociale.

Postarea anterioară - „Atenţie, Olanda ne pregăteşte ceva (rău)!”.

Iată că un mesaj asemănător vine şi dinspre Viena. Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene şi Internaţionale, Reinhold Lopatka, a cerut public săptămâna trecută Bruxelles-ului să predea statelor naţionale anumite puteri, în domenii cum ar fi politica socială şi ocuparea forţei de muncă. Cum era e aşteptat, ştirea a trecut neobservată într-o Românie ocupată cu teme bulevardiere.

18 iunie 2013

Broscoiul se-nşeală


Ioan Oltean (ştiţi... "broscoiul"):
"Dacă Parlamentul, în speţă Puterea, şi mai exact USL, care astăzi guvernează, ar fi ţinut cont de modul în care poporul s-a pronunţat în 22 noiembrie 2009, acest referendum nu se mai justifica. Preşedintele Traian Băsescu nu ar mai fi avut niciun argument să facă o nouă consultare. Este pentru prima dată când în Europa democrată un Parlament nu ţine cont de voinţa poporului liber exprimată printr-un referendum. Îmi vine în minte o sintagmă extrem de interesantă, şi anume: sluga sfidează stăpânul."
Doar două exemple - Franţa şi Olanda.

Deşi, în 2005, electoratul francez şi cel olandez au respins la referendumuri aşa-zisa "Constituţie a Uniunii Europene" (Tratatul Constituţional al Uniunii Europene), în 2008 parlamentul francez şi cel olandez au ratificat-o, sub forma Tratatului de la Lisabona, pentru care nu au mai ţinut referendumuri. "Curat democratic" !

Ciudat, cum Băsescu-PDL au vrut referendumul din 2009, dar vroiau (2011) regionalizarea făcută fără referendum, comasând judeţele şi numind regiunile rezultate, tot "judeţe" (ca să nu se umble la Constituţie, că trebuia... referendum).

La revizuirea din 2003, "democraţia originală" din România a falsificat referendumul, iar opoziţia a mimat 2-3 zile că protestează. Era ordin "de sus", să treacă oricum. 

08 mai 2012

A catadicsit



Pe 12 mai se fac cinci luni de când noul ambasador al Olandei a fost primit la MAE, în aceeaşi zi cu noul ambasador chinez. Cel chinez a fost acreditat după doar şapte zile, cel olandez a mai aşteptat. În locul guvernului olandez, dacă s-ar fi împlinit şase luni şi nu aş fi observat o reacţie (acreditare sau respingerea acesteia), aş fi retras ambasadorul şi aş fi numit un chargé d'affaires până la finalul actualului mandat prezidenţial. Aceeaşi situaţie a fost şi în cazul acreditării noului ambasador român în Olanda, care s-a produs după luni de aşteptare.

26 aprilie 2012

Ilie Şerbănescu pune punctul pe i


"Domnul preşedinte al Consiliului European nu are putere de decizie. Deciziile sunt luate de Germania şi de Franţa. Decizia în problema Schengen aparţine în principal Germaniei şi altor ţări mai importante din vestul Europei.

Olanda este pusă de formă, un paravan pentru Germania care nu a vrut să se bage în faţă. Toata această tevatură are ca scop introducerea acestui mecanism de vameşi vest-europeni în est, în Romania, în Bulgaria şi în Grecia".


Business24

03 martie 2012

Hopaaaa... maimuțoiul Soros începe să presteze


"Mrrr ! grrrrr ! bow-wow !"

Pedeleule, ți-ai pus piatra de gât. Adio, și n-am cuvinte.

Mihai Razvan Ungureanu: Partidele de extrema dreapta incep sa ia prizoniere guvernele statelor membre UE

 "Ce se intampla in cazul Schengen trebuie privit si intr-o alta cheie. E o buna tema si pentru Consiliul European de a discuta despre modul in care partide de extrema dreapta incep incetul cu incetul sa ia prizoniere guvernele statelor membre. O fac pentru calcule politice care nu servesc solidaritatii europene, care nu fac bine Uniunii in ansamblu si care, in opinia mea, sunt profund lipsite de etica pe care UE s-a construit", a declarat Mihai Razvan Ungureanu.

"Ar trebui sa fim ingrijorati. Ceea ce s-a intamplat in spatiul Schengen este un moment de cotitura pentru care Uniunea Europeana trebuie sa dea un raspuns. Raspunsul il vom avea in septembrie, insa adevarul e ca asteptarea a fost mult prea lunga. Nu vorbesc aici de Olanda, care inseamna o natiune de oameni industriosi, pusi pe munca, ci vorbesc de politicile care trec pe deasupra intereselor esentiale ale cetatenilor europeni", a adaugat premierul Mihai Razvan Ungureanu.

Presedintele Traian Basescu a declarat vineri, dupa Consiliul European de primavara, ca liderii UE au stabilit ca decizia privind momentul aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen va fi luata la Consiliul JAI (Justitie si Afaceri Interne) din septembrie, pe fondul blocajului exercitat de Olanda. Seful statului a mai precizat ca singura conditionare care s-a mai pastrat din partea Olandei a fost legata de raportul MCV (Mecanismul de Cooperare si Verificare) din vara.

HotNews

02 martie 2012

Eurosmardoi




Cu cine aţi pregătit această lo­­­vi­­­­tură de teatru, cu şeful statu­­­lui?
În mod natural, ministrul de Externe are un mandat atât din partea şefului statului, cât şi din partea primului-ministru şi deci a guvernului.
Faptul că România nu s-a con­sul­­tat cu nimeni înainte de a-i pune piciorul în prag Serbiei ar putea muta din nou Bucureştiul într-o zonă impredictibilă.
Nu. Mi-aş dori ca partenerii României să ne considere în continuare serioşi şi consecvenţi.  Avem însă o politică externă mai activă, poate că ceva mai contondentă fiind vorba despre o chestiune atât de sensibilă. Dar niciodată nu vom depăşi limitele şi mandatul general al oricărui stat care-şi promovează un interes general în interiorul UE.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbe­ly, a lăudat această „tactică" a României de a bloca Serbia şi a cere în schimb admiterea ţării în Schengen.
Chiar am avut un interes cât se poate de natural şi de onest. Ar fi fost naiv ca împreună cu ceilalţi 26 de  parteneri să avem un astfel de joc. Având în vedere rezultatele obţinute după acest Consiliu European, aceste efecte nu s-ar fi produs dacă am fi încercat să facem un joc dublu.
Vreţi să spuneţi că miniştrii de Ex­terne europeni nu ar fi acceptat să includă monitorizarea ches­tiunii minorităţii româneşti din Serbia în cazul în care Bucu­reştiul ar fi cerut admiterea în Schengen în schimbul începerii negocierilor de aderare la UE cu Belgradul?
Nu. Dacă s-ar fi făcut o astfel de legătură, am fi fost desconsideraţi.

Cristian Diaconescu: România vrea o politică externă mai contondentă (România liberă)

26 februarie 2012

Se pregătește Schengen-ul deșeurilor



Un europarlamentar olandez din grupul liberal ALDE, Gerben-Jan Gerbrandy, explică într-un interviu pentru EurActiv "avantajele" pieței libere a deșeurilor în cadrul UE.

Folosește chiar termenul "Schengen al deșeurilor":
You mentioned during the conference today the problem that there is within the European Union itself to exchange waste between countries. How do you think this problem should be addressed?

Yes, it's too hard to transport waste across borders. If you want to recycle certain elements then you need economies of scale.

That's why I will be proposing a sort of 'Schengen Area for waste' to make it much easier to get your old lightbulbs to one or two places in Europe and to recycle everything that is in these lightbulbs.

Of course under the normal restrictions of safety for chemicals and dangerous waste, we have to be very careful. But now there are so many national, regional and even local laws and rules that it's impossible for companies to transport their very valuable waste.

Should that be done through a new directive at European level or should that be done through amendments to existing legislation?

It's not even European legislation we're talking about. This is much more local regulations.

I think we need some sort of action programme within Europe, together with the member states because they have to strongly believe in it as well, and regional and local authorities, to tackle this problem.

The same way we have done with the internal market we have for capital, services, and people.
Ghici care va fi sensul principal al deplasării în UE - invers față de cel al persoanelor.  Se utilizează pretextul reciclării materialelor, dar de fapt se deschide calea transferului de gunoi.

Propunerea de rezoluție (avându-l ca raportor pe Gerbrandy), care va fi înaintată Parlamentului European pentru prima lectură:

DOCUMENT DE LUCRU referitor la Foaia de parcurs pentru O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor 

30 septembrie 2011

Vai, cât de neconvenabil; ce anormalitate !



O "anormalitate", după mintea vuvuzelei de Bruxelles, Ovidiu Nahoi: "deciziile statelor-membre le răstoarnă pe cele ale instituţiilor europene".
Dacă aceia care militează pentru „Europa naţiunilor“ şi pentru sistemul interguvernamental, împotriva Europei integrate, îşi vor vedea visul cu ochii, atunci ziua de 22 septembrie 2011 va fi trecută cu litere de aur în istoria pe care sigur ei o vor (re)scrie cîndva. 

În plină confuzie, una dintre televiziunile de ştiri de la Bucureşti titra, în seara Consiliului JAI de la Bruxelles, în care Olanda şi Finlanda blocau aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen: „Europa nu ne vrea“. Este o uriaşă exagerare, dacă nu cumva un fals de la un capăt la altul. Nu „Europa unită“ ne-a respins, ci tocmai „cealaltă Europă“, în care deciziile statelor-membre le răstoarnă pe cele ale instituţiilor europene. Raportul care atesta pregătirea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen fusese însuşit de Comisia Europeană şi avizat de Parlament, cu o majoritate confortabilă. Cum s-ar spune, reprezentantul legitim al cetăţenilor europeni spusese „da“ României şi Bulgariei. Doar că această decizie trebuia să primească girul unanim al Consiliului, unde sînt reprezentate statele membre. Şi aici, două opinii contra, de la Haga şi Helsinki, au răsturnat totul. Dar ce au în comun Olanda şi Finlanda? Guvernele lor fragile sînt supuse presiunii constante din partea unor formaţiuni naţionalist-populiste, eurosceptice, de „tip nou“: Partidul pentru Libertate din Olanda şi Partidul Adevăraţilor Finlandezi. Acestea reuşesc să-şi impună o parte din promisiunile electorale, fără însă a suporta şi erodarea inerentă participării la guvernare. De teama pierderii sprijinului parlamentar, fragilele guverne de la Haga şi Helsinki acceptă jocul. Cuvîntul de ordine al acestor partide populiste este: „Nici o concesie Uniunii Europene!“. [...]

Folosind abuziv, dar inteligent, regula unanimităţii, două guverne, sub presiunea a două partide minoritare, populiste şi antieuropene, nu doar că au spus „stop“ României şi Bulgariei. Dar au aruncat în aer reforma Spaţiului Schengen. O reformă care ar urma să împiedice state precum Danemarca, Franţa ori Italia să reia controalele la frontiere, fără acordul prealabil al Comisiei.
Atac la principii: suveranitate ("controalele la frontiere, fără acordul prealabil al Comisiei"), democraţie (naţională), egalitate ("regula unanimităţii"), şi, nu în ultimul rând, statalitate. Ce altceva poate însemna "Europa unită" ? (se utilizează, cu abilitate, "u" mic, dar ştim toţi ce înseamnă, de fapt).

23 septembrie 2011

Ministrul olandez al imigraţiei le dă peste nas vuvuzelelor europeiste



Aţi adoptat această poziţie pentru a mulţumi Partidul pentru Libertate din Olanda (populist antieuropean)?

S-a discutat acest lucru şi în Consiliu, a fost menţionat de colegii mei. Dar vreau să vă spun că nu este adevărat. Este părerea întregului guvern şi aproape a întregului Parlament. Mai mult decât orice, este o idee sprijinită de oamenii noştri, de popor. Eu cred că este mult prea simplu să dai vina pe aşa ceva. Mai degrabă ne-am concentra pe ce avem de îmbunătăţit în acest moment.

Adevărul

22 septembrie 2011

Ministerul Agriculturii dezumflă gogoaşa ANAF



O eventuală remaniere a lui Valeriu Tabără devine mai suspectă acum, după ce Ministerul Agriculturii demontează "seria de informaţii" în urma căreia ANAF a blocat transporturi rutiere agricole provenite din Olanda.

Tabără e în răspăr cu clica aşa-zis "reformistă" care conduce acum PDL.

"Avem la această oră rezultatele pentru şase probe, dar deocamdată acestea sunt incomplete. Acestea arată că, sub aspectul carantinei, nu au fost găsiţi agenţi dăunători. Analizele se vor efectua în continuare, dar sub aspectul agenţilor fito-patologici", a precizat Tabără.

Potrivit sursei citate, până joi seară vor fi fi analizate toate determinările analizelor, în prezent fiind în lucru 17 analize.

Garda Financiară a reţinut în ultimele zile 12 transporturi cu flori şi produse horticole din Olanda, iar alte trei TIR-uri au fost returnate furnizorului olandez. Garda a declanşat o acţiune de control a achiziţiilor intracomunitare de flori, bulbi, seminţe şi alte produse horticole, după ce au apărut o serie de informaţii conform cărora acestea ar conţine o bacterie periculoasă pentru sănătatea omului.

Agenţia Naţională Fitosanitară din subordinea Ministerului Agriculturii a prelevat probe din mărfurile transportate pentru ca acestea să fie analizate în laboratoarele de specialitate. 
AGERPRES


"Străinii pot cumpăra teren agricol în România cu restricţii (adică doar organizaţi prin societăţi comerciale, nu ca persoane fizice n. red.). Acestea nu vor fi ridicate cât voi fi eu ministru. Securitatea agricolă a României nu va fi afectată", spune Valeriu Tabără, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
Declaraţia survine în contextul în care Comisia Europeană a cerut recent Bulgariei şi României să reducă perioada în care cetăţenii străini nu pot cumpăra direct pământ în România şi în condiţiile în care discuţiile privind o nouă taxă pe terenurile agricole nelucrate, posibil de 400 de lei pe hectar, ar putea determina vânzarea în masă a terenurilor de către fermierii de subzistenţă. Deja, companiile străine, dintre care cele mai agresive sunt daneze, au cumpărat sute de mii de hectare de teren arabil şi de pădure în România. Discuţia este cu atât mai importantă cu cât în lume sunt tot mai multe discuţii privind eventualitatea apariţiei unei crize a alimentelor, cerealele scumpindu-se cu 40-50% în ultimul an.

Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: