Václav Klaus: "Autorităţile europene sunt încă foarte departe de recunoaşterea eşecului actualului sistem şi necesitatea unei schimbări"

BURSA:

    Uniunea Europeană, un "obstacol insurmontabil" pentru dezvoltarea Europei

 

Fostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Klaus, nu a renunţat la promovarea valorilor europene după terminarea mandatului său prezidenţial. Bineînţeles că acestea sunt, în viziunea sa, diametral opuse celor prezentate de propaganda oficială a UE.

     Într-o vizită recentă la Copenhaga, pentru prezentarea versiunii daneze a noii sale cărţi, "Integrarea europeană fără iluzii", Vaclav Klaus a declarat că "analiza proprie a situaţiei curente din Europa îmi spune că stagnarea cu care ne confruntăm nu este o fatalitate istorică, ci este o problemă artificială", rezultată în urma "deceniilor de implementare a unui sistem economic şi social construit pe fondul unui cadru instituţional tot mai centralizat şi nedemocratic al Uniunii Europene".

     Tocmai această structură centralizată şi nedemocratică reprezintă acum "un obstacol insurmontabil pentru orice evoluţie pozitivă". În cadrul discursului de la sediul Saxo Bank, preşedintele Klaus a mai precizat că cetăţenii Europei trebuie să înţeleagă faptul că "sutele de mici schimbări, la prima vedere inocente, s-au metamorfozat într-o problemă sistemică", rezultatul fiind actuala stare deosebit de gravă.

Dezintegrare lentă (Cronica Română )

Dezintegrarea Uniunii Europene are o serie de asemanari cu dezintegrarea Uniunii Sovietice. Chiar si cu putin timp inainte de destramarea propriu-zisa, majoritatea observatorilor ne­a­vi­zati nu credeau ca URSS poate sa-si inceteze existenta in timpul apropiat. Observatorii avizati atrageau atentia asupra unor chestiuni aparent minore, dar care aratau intr-un mod cat se poate de clar ca imperiul de odinioara a devenit un colos de lut pe cale sa se prabuseasca. Daca analizam din aceasta perspectiva o serie de evenimente relativ recente, viitorul Uniunii Europene incepe sa para din ce in ce mai sumbru. Ieri, in interiorul Uniunii Europene si al spatiului Schengen a reaparut o frontiera. Parlamentul danez a aprobat reintroducerea controalelor de frontiera si a decis sa finanteze amenajarea unor puncte permanente de trecere a frontierei germano-daneze. Mo­tivele formale invocate de autoritatile de la Co­pen­haga sunt multiple si tin de faptul ca politica unionala in privinta migratiei ilegale si a traficului de droguri si persoane provoaca un pronuntat sentiment de insatisfactie atat in randul politicienilor, cat si in randul alegatorilor danezi. Din punct de vedere practic este putin probabil ca noul sistem de control sa devina imediat un factor important in lupta contra migratiei ilegale sau a traficului de droguri, insa nu trebuie subestimat efectul psihologic al deciziei parlamentului danez. Incet, dar sigur, tarile-membre ale Uniunii Europene incep sa redescopere partile pozitive ale abilitatii de a avea o politica proprie si de a lua deciziile fara a depinde de bunavointa birocratilor de la Bruxelles si fara a intreprinde operatiuni diplomatice in vederea obtinerii sprijinului din partea marilor pu­teri europene. Cu cat mai grea va deveni situatia economica cu atat mai dulce va deveni aerul libertatii eurosceptice.

Tratatul de la Lisabona trimis în judecată (Presseurop)

12 ianuarie 2011 Berlingske Tidende Copenhaga

Curtea supremă de justiţie din Danemarca a permis de curând unui grup de 35 de danezi să depună o plângere în faţa curţii, împotriva primului ministru Lars Lokke Rasmussen (Partidul liberal), relatează cotidianul Berlingske Tidende. Potrivit petiţionarilor, printre care se numără mai multe personalităţi politice şi artistice, primul ministru ar fi violat Constituţia daneză ratificând tratatul de la Lisabona printr-un vot parlamentar, în loc să fi organizat un referendum. În editorialul său, Berlingske consideră că procedura de ratificare ar fi fost susţinută de majoritatea danezilor şi speră că justiţia va da dreptate primului ministru, "altfel ne vom întoarce la epoca Maastricht, cu discuţii eterne asupra posibilităţii de a trăi izolaţi de UE". Danezii refuzaseră tratatul de la Maastricht prin referendum în 1992, înainte de a-l ratifica ulterior în 1993, şi după ce au obţinut clauze de exempţiune.

Presseurop

Curtea Supremă din Danemarca va judeca valabilitatea ratificării Tratatului de la Lisabona

Curtea Supremă din Danemarca a recunoscut dreptul a 35 de reclamanţi de a îl chema în judecată pe prim-ministrul danez. Plângerea celor 35 îl acuză pe premier că nu a supus ratificarea Tratatului de la Lisabona unui referendum naţional.

În octombrie 2009, Înalta Curte din Estul Danemarcei  (Østre Landsret) a respins toate cererile reclamanţilor, pe motiv că nu au niciun interes legal în materie. În 1996, unui grup de reclamanţi i s-a permis să îl dea în judecată pe primul-ministru de la acea vreme, Poul Nyrup Rasmussen, pentru încălcarea Constituţiei, în contextul adoptării Tratatului de la Maastricht. Apoi au pierdut. Este acest precedent juridic cel de la care Curtea Supremă a decis că nu există niciun motiv de acţiune pentru reclamanţi. Curtea Supremă de Justiţie a recunoscut însă în unanimitate că reclamanţii au un interes legal în materie. Acestora li se va permite să susţină acţiunea în faţa unui judecător al Înaltei Curţi.

În decembrie 2007, prim-ministrul de atunci, Anders Fogh Rasmussen, a justificat ratificarea Tratatului de la Lisabona de către parlament, după cum urmează: "Atunci când există o pierdere a suveranităţii, un referendum este necesar. Dacă nu este cazul, parlamentul ratifică textul".

Judecătorii vor examina acum dacă Tratatul de la Lisabona a fost ratificat în conformitate cu Constituţia Danemarcei.

În Marea Britanie se discută votarea aşa-numitului Referendum Lock, o lege care dispune supunerea la referendumuri a oricărei reglementări UE care slăbeşte suveranitatea naţională.

Toute l'Europe: Traité de Lisbonne: la validité de la ratification va passer devant les juges au Danemark