21 februarie 2014

Václav Klaus: "Autorităţile europene sunt încă foarte departe de recunoaşterea eşecului actualului sistem şi necesitatea unei schimbări"


    Uniunea Europeană, un "obstacol insurmontabil" pentru dezvoltarea EuropeFostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Klaus, nu a renunţat la promovarea valorilor europene după terminarea mandatului său prezidenţial. Bineînţeles că acestea sunt, în viziunea sa, diametral opuse celor prezentate de propaganda oficială a UE.
     Într-o vizită recentă la Copenhaga, pentru prezentarea versiunii daneze a noii sale cărţi, "Integrarea europeană fără iluzii", Vaclav Klaus a declarat că "analiza proprie a situaţiei curente din Europa îmi spune că stagnarea cu care ne confruntăm nu este o fatalitate istorică, ci este o problemă artificială", rezultată în urma "deceniilor de implementare a unui sistem economic şi social construit pe fondul unui cadru instituţional tot mai centralizat şi nedemocratic al Uniunii Europene".
     Tocmai această structură centralizată şi nedemocratică reprezintă acum "un obstacol insurmontabil pentru orice evoluţie pozitivă". În cadrul discursului de la sediul Saxo Bank, preşedintele Klaus a mai precizat că cetăţenii Europei trebuie să înţeleagă faptul că "sutele de mici schimbări, la prima vedere inocente, s-au metamorfozat într-o problemă sistemică", rezultatul fiind actuala stare deosebit de gravă.
     În opinia lui Vaclav Klaus, introducerea monedei unice a determinat "slăbirea autodisciplinei ţărilor europene", iar "încrederea în capacitatea euro de a omogeniza Europa într-o perioadă scurtă nu a fost decât o iluzie".
     Toată neputinţa manifestată de autorităţile europene în rezolvarea crizei din ultimii ani şi extinderea suferinţei la nivel continental nu sunt, însă, suficiente pentru a-l determina pe Vaclav Klaus să fie optimist în ceea ce priveşte rezultatul alegerilor europene din luna mai a acestui an.
     "Frica manifestată în faţa unei prăbuşiri sistemice nu este suficient de adâncă în Europa", a mai declarat preşedintele Klaus, acesta fiind rezultatul "blocării sale eficiente de către propaganda UE".
     Oare până unde doresc să meargă autorităţile de la Bruxelles în ceea ce reprezintă o "fundătură către dezastru", conform declaraţiilor lui Vaclav Klaus? Trebuie ca frica să treacă şi pragul tocmai depăşit în Ucraina?
     Dar mai poate fi evitat acest marş către violenţă, în condiţiile în care autorităţile europene sunt încă foarte departe de "recunoaşterea eşecului actualului sistem şi necesitatea unei schimbări"? Din păcate, probabilitatea ca răspunsul negativ la această întrebare să fie şi cel corect este foarte mare.
     De ce? Pentru că "dezbaterile trebuie să pornească de la oameni, nu de la cei cu interese în menţinerea UE", după cum a mai declarat fostul preşedinte ceh, dar acest punct de vedere a devenit astăzi o erezie.
     Este greu de crezut, astfel, că vom vedea curând dezbateri privind recomandarea preşedintelui Klaus: "avem nevoie de o transformare fundamentală a modului nostru de gândire şi comportament - de o schimbare de paradigmă".
     În opinia sa, problemele actuale ale Europei nu sunt determinate de criza datoriilor publice din anumite ţări, ci sunt sistemice, iar ţările respective sunt victime ale sistemului monedei unice.
     Departe de a acuza ţările cu probleme din zona euro că au beneficiat doar de avantajele monedei unice fără a se concentra deloc asupra responsabilităţilor, Vaclav Klaus consideră că sistemul euro le-a obligat să "trăiască într-o lume nepotrivită pentru ele, sub povara unor parametri economici nepotriviţi". Soluţia ar fi, bineînţeles, acordarea permisiunii, pentru aceste ţări, de a părăsi zona euro într-o manieră organizată.
     Fostul preşedinte ale Cehiei estimează că dezamăgirea faţă de ceea ce a ajuns să reprezinte Uniunea Europeană este mult mai mare în rândul cetăţenilor din fostele ţări comuniste. Speranţele din urmă cu un sfert de secol se îndreptau către "dorinţa de a trăi, din nou, într-o ţară europeană normală, nu către trecerea la un alt experiment", după cum a mai declarat Klaus.
     Dar cum şi când va fi posibil ca normalitatea să revină în Europa? Şi prin ce mijloace se poate trece de "obstacolul insurmontabil" reprezentat de Uniunea Europeană, "demolare" sau "demontare"? 

CĂLIN RECHEA


     "După căderea comunismului, am dorit să trăim, din nou, într-o ţară europeană normală, nu să trecem la un alt experiment." (Vaclav Klaus, fost preşedinte al Cehiei)
     
     "Analiza proprie a situaţiei curente din Europa îmi spune că stagnarea cu care ne confruntăm nu este o fatalitate istorică, ci este o problemă artificială." (Vaclav Klaus, fost preşedinte al Cehiei)


*   *   *

De văzut şi:

4 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Se pare că ne-adunăm ! :)

Crystal Clear spunea...

Vorbesc de opoziţia adevărată, bineînţeles !
Felicitari ziarului Bursa !

Riddick spunea...

Mai e mult până departe...

Da'-i bine c-a-nceput.

Crystal Clear spunea...

Nu putem decât să sperăm !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Mirel Axinte ("Bleen"), 2016: "A vorbi despre o Uniune a națiunilor e absurd atâta timp cât Uniunea în sine e o reacție împotriva națiunilor. Est-europenii au văzut aderarea la UE ca o ocazie pentru afirmarea națională, după 50 de ani de bocanc rus. Sunt națiuni tinere și întârziate, nedezvoltate, care nu și-au dus copilăria național-acneică până la capăt. De națiuni nu mai poate fi vorba în UE. Națiunea e un onanism sinucigaș și păgubos. Fuse și se duse. Da, noi, esticii, suntem neterminați național dar asta e, timpul nu stă în loc pentru noi. Nu ne-am exersat suficient statalitatea și națiunea dar nu ne mai putem întoarce în secolul XIX.
Singura șansă a UE e transformarea în federaţie.
E nevoie de federație din două motive:
1) Guvernările statelor, indiferent de ce grupări s-ar afla la putere, nu pot influența sau bloca politicile federale. Indiferent ce țăcăniți ajung la putere în unele state componente, UE și politicile federale nu sunt afectate.
2) Statele membre nu pot părăsi uniunea și nu se pot juca de-a șantajul.
Cum se vor împăca etniile, națiunile, într-o astfel de construcție federativă?
Cum se vor aglutina?
Imigrația din afara Europei și migrația în interiorul Europei. Ăsta e răspunsul. Marile centre urbane nu mai au identitate națională și acest trend se va extinde. Dinamica socială și economicătransformă identitatea națională în identitate europeană."


Mirel Axinte ("Bleen"), 2017: "Orice acțiune de subminare a suveranității naționale pentru occidentalizarea României e o acțiune benefică. Obiectivul final și idealul nostru ar trebui să fie topirea statalității românești într-un stat (federal/confederal) european-occidental. De fapt, nu ar trebui să fie, chiar ăsta e."

Postări populare (nu P.P.E. !):