15 octombrie 2016

Doreşte oare "foarte probabila viitoare majoritate PSD-ALDE" să guverneze?

 
Tăriceanu dezvăluie o strategie foarte naivă de contracarare a centrului de putere de la Cotroceni - de fapt, inexistenţa vreuneia. În loc ca majoritatea să lase nevotată prima propunere de premier (care ar fi contrară voinţei sale), ca apoi să-l suspende pe Iohannis, după care să respingă la vot prima propunere iar preşedintele interimar (dat de majoritate) să desemneze premierul dorit de aceasta, se vorbeşte despre al doilea vot de respingere al altei propuneri-provocare şi nimic despre impunerea voinţei majorităţii rezultate la urnele de vot. Ba chiar se consideră că o reacţie (tip suspendare) "ar provoca o criză". După două respingeri Iohannis poate dizolva parlamentul (prealabilele "consultări cu preşedinţii Camerelor" pot fi bifate-convocate, chiar dacă aceştia le-ar boicota). De aici, necesitatea "îngheţării" votului pe propunerile-provocări şi deci blocarea procedurală a posibilităţii de dizolvare a parlamentului (da, "trebuie minim 60 de zile", dar Iohannis poate face a doua propunere, de exemplu, în Ziua 58).
"Într-o astfel de situaţie există prevederi constituţionale, dar asta înseamnă şi provocarea unei crize. Sunt o serie de prevederi constituţionale şi legale pe care sigur, dacă se ajunge într-o astfel de situaţie, primul lucru este votul în Parlament, care îl va pune pe preşedinte într-o situaţie dificilă. Dacă face şi a doua oară atunci este clar o încălcare a Constituţiei."
Dragnea se declarase şi el împotriva suspendării (şi nu doar o dată), vorbea despre alegeri anticipate "după două respingeri". "Pâi, şi?!" După aia, nu tot Iohannis face iar desemnarea premierului?! În tabăra Iohannis se vorbeşte despre "frica de anticipate a parlamentarilor tocmai-aleşi", ca factor favorizator al instalării Guvernului Meu.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: