22 decembrie 2014

Confiscarea "revoluţiei" - acum, prin diluarea internaţionalistă "de dreapta"



Suntem un popor de oameni harnici, harnici şi buni
Şi-aşteptăm de undeva, de la cineva, de la oricine să facă minuni
Am vrea, foarte mult ne-ar plăcea să fie şi la noi ca-n SUA

Şi ne mai tot gândim ce bine e şi în UE.
Şi ca-n SUA, şi ca-n UE, asta e cea mai buna soluţie
Dar până când se va rezolva ceva
Să cântăm cu toţii ca-n Africa...

SUA, UE...

Taxi - Suaue

Indiferent ce reprezintă pentru unii sau pentru alţii UE sau SUA (fie şi-n varianta obamo-socialistă), steagurile acestora n-au ce căuta la o comemorare a unui eveniment istoric naţional.

Trei remarci: 1) contestatarii (eurocomunişti !) sunt scandalizaţi doar în privinţa steagului american, trec sub tăcere etalarea cârpei albastru-galbene, care nici măcar nu-i un steag; 2) politicienii vin cu lumânări doar la aniversarea loviturii de stat din 22 decembrie, nu la comemorarea "revoluţiei" (bucureştene) din 21 decembrie; 3) arboratorii steagurilor non-RO (gen În Linie Strâmbă) nu au în vedere interesele naţionale româneşti.

 după 25 de ani: de la Kaghebé la Suaue

4 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Întreabă unul , mai jos :

Istrate Andrei : si cu steagul UE cum ramane?


https://www.facebook.com/rezistenta/photos/a.451543261586610.1073741826.451541878253415/760505730690360/?type=1&comment_id=760774827330117&offset=0&total_comments=5

Crystal Clear spunea...

cea mai buna etichetă este : TRĂDARE !

Crystal Clear spunea...

Mi-e că ăştia de la ILD pregătesc vreun "maidan american " pe-aici... Se simte că se coace ceva...

Riddick spunea...

... şi nu i se răspunde.

Cred că se coc alegeri anticipate (sau o atmosferă agitată care să le provoace), ca oligarhia să nu mai aibă reţineri de a continua cu austeritatea "necesară trecerii la moneda euro".


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):