22 decembrie 2014

Confiscarea "revoluţiei" - acum, prin diluarea internaţionalistă "de dreapta"

Suntem un popor de oameni harnici, harnici şi buni 
Şi-aşteptăm de undeva, de la cineva, de la oricine să facă minuni 
Am vrea, foarte mult ne-ar plăcea să fie şi la noi ca-n SUA 
Şi ne mai tot gândim ce bine e şi în UE. 
Şi ca-n SUA, şi ca-n UE, asta e cea mai buna soluţie 
Dar până când se va rezolva ceva 
Să cântăm cu toţii ca-n Africa... 
SUA, UE... 
 
Taxi - Suaue
Indiferent ce reprezintă pentru unii sau pentru alţii UE sau SUA (fie şi-n varianta obamo-socialistă), steagurile acestora n-au ce căuta la o comemorare a unui eveniment istoric naţional.

Trei remarci: 1) contestatarii (eurocomunişti !) sunt scandalizaţi doar în privinţa steagului american, trec sub tăcere etalarea cârpei albastru-galbene, care nici măcar nu-i un steag; 2) politicienii vin cu lumânări doar la aniversarea loviturii de stat din 22 decembrie, nu la comemorarea "revoluţiei" (bucureştene) din 21 decembrie; 3) arboratorii steagurilor non-RO (gen În Linie Strâmbă) nu au în vedere interesele naţionale româneşti.

 după 25 de ani: de la Kaghebé la Suaue

4 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Întreabă unul , mai jos :

Istrate Andrei : si cu steagul UE cum ramane?


https://www.facebook.com/rezistenta/photos/a.451543261586610.1073741826.451541878253415/760505730690360/?type=1&comment_id=760774827330117&offset=0&total_comments=5

Crystal Clear spunea...

cea mai buna etichetă este : TRĂDARE !

Crystal Clear spunea...

Mi-e că ăştia de la ILD pregătesc vreun "maidan american " pe-aici... Se simte că se coace ceva...

Riddick spunea...

... şi nu i se răspunde.

Cred că se coc alegeri anticipate (sau o atmosferă agitată care să le provoace), ca oligarhia să nu mai aibă reţineri de a continua cu austeritatea "necesară trecerii la moneda euro".


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: