06 februarie 2014

Referendumul tot nu va trece dacă nu va fi falsificat, precum cel din 2003


Mă refer la referendumul de regionalizare (de "revizuire a Constituţiei"), dacă ar fi organizat aşa cum se intenţionează, pentru luna mai, în ziua alegerilor europarlamentare. Şi cu prag de validare de 50%. La prag de 30% n-aş fi prea sigur că n-ar trece, mai ales dacă ar fi "ajutat".

În 2003, referendumul "Constituţiei europene" a fost declarat în mod fraudulos ca îndeplinind condiţiile de validare (participarea "reală" - circa 40-42%, cu tot cu furtul "primar", iar validarea - cu "55,7%"). Frauda a avut loc cu complicitatea întregii clase politice, care primise ordin clar să elimine din Constituţie elemente ale suveranităţii naţionale, aducându-i modificări precum: accesul la funcţii publice al celor cu multiplă cetăţenie, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu, accesul străinilor la achiziţia de terenuri, trecerea la "moneda unică a Uniunii Europene", prioritatea dreptului comunitar ("european") înaintea celui intern...

Mi s-a părut stranie decizia USL de a suprapune referendumul cu alegerile europarlamentare, ştiind că la acea dată (25 mai) este încă obligatoriu un prag de validare normal, de 50%, iar prezenţa la alegerile europarlamentare nu a depăşit 30%. Şi iată că au venit cu o şmecherie: dacă nu pot avea încă un prag convenabil, atunci să încerce să ajusteze cifrele de referinţă la care se raportează acesta. Nu va funcţiona, doar cu atât. Ar trebui complicităţi mai extinse, dintre care cea mai importantă ar fi cea a unuia sau mai multora dintre băsiştii de la CCR (referendumul trebuie validat la CCR cu minim şase voturi din nouă, iar Băsescu dispune de patru din nouă). De asemenea, trebuie văzut "conflictul" pe STS în aceeaşi cheie.  


De Ce News :

Lege bombă care validează referendumul și lovește PMP la europarlamentare. Începe adevăratul război cu regimul Băsescu 

Guvernul a adoptat miercuri, prin Ordonanță de Urgență, o măsură care va reduce considerabil numărul celor înscriși pe listele electorale. Automat și cvorumul necesar validării unui referendum va fi mai mic, iar acest aspect se poate dovedi decisiv în tentativa USL de a trece Noua Constituție de consultarea populației odată cu alegerile europarlamentare. De asemenea, decizia Executivului s-ar putea dovedi catastrofală pentru președintele Traian Băsescu și Partidul Mișcarea Populară, în perspectiva scrutinului din luna mai.

Amendamentul adoptat de Executiv prevede ca românii plecați în străinătate să nu mai fie înscriși automat pe listele electorale de la alegeri. Pentru a apărea pe listele electorale și implicit pentru a avea dreptul să voteze, românii din diaspora vor fi nevoiți să depună cereri în acest sens la ambasade sau consulate, cu 30 cel puțin de zile înainte de turul electoral. În caz contrar, nu vor putea să își exercite dreptul de a vota.

Referendum 2012 vs Recensământ 2011

Mult-contestatul și dezbătutul referendum de demitere a președintelui din 2012 a fost invalidat de CCR, pe motiv de neatingere a cvorumului. Din 18.292.464 de înscriși pe listele electorale, 8.459.053 (46,24%) s-au prezentat la urne.

Rezultatele Recensământului din 2011 – apărute după referendum – au arătat că populația României numără 20.121.641, dintre care 16.269.839 de majori. Rezultă un cvorum necesar de 8.134.920 de votanți. Fără să includem diaspora.

 
Potrivit acelorași rezultate, 385.729 de români sunt plecați din țară temporar, iar alți 727.540 stau în diaspora pentru o perioadă îndelungată. Deci aproximativ 1 milion de români cu drept de vot în afara granițelor contorizați de INS, scăzându-i pe minori. Aici vorbim doar ce a înregistrat INS, pentru că este cunoscut faptul că mulți dintre cei plecați în străinătate la muncă “la negru” apar în acte ca trăind în România.

De asemenea, președintele Traian Băsescu spunea în 2009 că aproape 800.000 de basarabeni așteaptă cetățenia română și a promis în mod repetat că procesul birocratic în acest sens va fi redus.

Este greu de crezut că un procent prea mare dintre cele aproape două milioane de cetățeni cu drept de vot menționați anterior se va prezenta la ambasade și consulate cu cel puțin 30 de zile înainte de alegeri pentru a-și putea exercita ulterior votul. Iar motivele sunt nenumărate: comoditate, dezinteresul față de alegeri, frica unora de a da ochii cu autoritățile etc.

În aceste condiții, un aspect vital pentru deznodământul alegerilor va fi modul în care va reuși USL să gestioneze situația celor plecați în străinătate, neincluși pe listele electorale din țara în care locuiesc, dar care apar pe listele din România.

Lovitură grea pentru Băsescu și PMP

În urma deciziei adoptate miercuri de Guvern va scădea considerabil numărul celor înscriși pe listele electorale, iar marii perdanți ai acestei măsuri par să fie Traian Băsescu și Partidul Mișcarea Populară, în perspectiva alegerilor europarlamentarelor. Șeful statului a beneficiat în numeroase rânduri de pe urma diasporei în scrutinele electorale la care a luat parte, cel mai cunoscut episod de acest fel fiind Paris 2009.

Fără diaspora și fără moldovenii cu pașapoarte românești, Partidul Mișcarea Populară – susținut de Traian Băsescu – va avea o sarcină mult mai dificilă la europarlamentarele din mai.

2 comentarii :

Anonim spunea...

Care e situaţia sutelor de mii de români care figurează în acte cu domiciliul în România, dar stau de fapt în străinătate? Vor putea să voteze la ambasade fără înscriere prealabilă, după cum un român cu domiciliul în Timiş poate vota la Bucureşti în caz de referendum ori europarlamentare, la care nu contează circumscripţia electorală?

Riddick spunea...

Cred că depinde, dacă mai are sau nu valabilă cartea de identitate.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: