20 februarie 2011

Germanizarea Europei (german-foreign-policy.com)



http://www.german-foreign-policy.com/img/GFP_Titel_en.jpg


The Germanization of Europe

2011/02/14 BERLIN - "Pactul UE pentru Competitivitate" propus de către Germania şi Franţa se confruntă cu o rezistenţă foarte puternică în întreaga Europă. Proiectul, despre care se spune că ar forma nucleul viitorului organism de guvernare economică al UE, ar trebui să oblige toate ţările din zona euro să introducă aşa-numite limitări ale datoriilor, să crească vârsta de pensionare şi să reducă veniturile reale. Acest lucru, în numele creării unui organism de guvernanţă economică, ar impune un concept economic german tuturor ţărilor din zona euro, un obiectiv pe care Franţa l-a căutat întotdeauna. Obiectivul ar fi de a transforma UE, după model german, într-o putere exportatoare de nivel mondial - în detrimentul prosperităţii popoarelor Europei, care sunt obligate să suporte standarde de trai tot mai precare. Chiar şi presa de afaceri germană a început să avertizeze că punerea în aplicare a acestui pact ar putea duce la "conflicte violente - în special în ţările UE din sud". De fapt, proteste masive sunt deja în curs de desfăşurare. Mass-media din sudul Europei caracterizează acest dictat economic germano-francez asupra UE drept o "lovitură de stat" şi avertizează împotriva unei "germanizări a Europei".

Dictat economic
Puternicele disensiuni privind viitorul parcurs al politicii economice a UE au escaladat deja în timpul summitului UE de la Bruxelles din 4 februarie. A fost cu adevărat un summit "suprarealist", la care Germania, cu sprijin francez, a încercat să impună conceptele sale de politică economică, conform prim-ministrului belgian Yves Leterme. "Au fost 18,19 ţări care au exprimat puncte de vedere critice privind modul în care a fost prezentat şi, deasemenea, privind conţinutul sau", a spus Leterme [1]. Fără consultări anterioare, Berlinul şi Parisul au prezentat un pachet complet de măsuri de ajustare pentru fiecare politică naţională economică, socială şi fiscală şi care prevede că fiecare naţiune din zona euro acceptă caracterul său obligatoriu.

Caracteristică germană
Caracteristica politicii economice germane, care vizează reduceri salariale masive, insecuritate economică generală şi orientarea spre un export agresiv, este recunoscută inconfundabil în prevederile individuale ale "Pactului de Competitivitate al UE". Pactul, care este descris drept nucleul viitorului organism de guvernare economică al UE, prevede pentru naţiunile zonei euro introducerea de "limitări ale datoriei", conform modelului german. În plus, viitoarea vârstă de pensionare ar trebui să fie adaptată la evoluţia demografică, ceea ce, pentru majoritatea naţiunilor UE, înseamnă că ar trebui să fie ridicată. "Pactul" prevede deasemenea eliminarea creşterii salariilor, pentru adaptare la evoluţia inflaţiei, care este norma în fiecare naţiune din zona euro. În cele din urmă, ratele impozitului pe profit ar trebui să fie standardizate în întreaga zonă euro. Cererea Berlinului şi a Parisului ca "pactul" să fie adoptat rapid în afara instituţiilor UE, în cadrul unor tratate multilaterale, a provocat chiar mai multă nemulţumire.

Excese sociale nejustificate
În mod deosebit au protestat prim-ministrul Belgiei Yves Leterme şi Jean-Claude Juncker, prim-ministrul Luxemburgului şi preşedintele Eurogrupului, împotriva eliminării creşterii salariilor, pentru a se ţine pasul cu nivelul inflaţiei, şi a creşterii vârstei de pensionare. Aceste propuneri ar însemna "excese sociale nejustificate", au protestat participanţii la summit. [2] Chiar şi Austria, care de obicei este considerată aliatul de încredere al Berlinului, a criticat pactul. Italianul Franco Frattini a fost unul dintre cei care au criticat public standardizarea fiscală şi "limitările datoriei". Frattini, care consideră că Italia a fost dezavantajată în această luptă internă europeană pentru putere, a cerut ca discuţia privind viitoarea politică economică şi bugetară a UE să includă toate naţiunile UE. Nu ar trebui să existe niciun "grup care să conducă celelalte naţiuni." Prim-ministrul irlandez Brian Cowen a avut un schimb dur de replici cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy. [3]

Nucleu şi periferie
Ofensiva germano-franceză a provocat indignare, deasemenea, printre reprezentanţii naţiunilor estice ale UE, acestea temându-se că o divizare Europei ar putea avea ca rezultat un nucleu al UE şi ţări periferice. "De ce trebuie să provocaţi o divizare", s-a plâns prim-ministrul polonez Donald Tusk, "stăm noi, restul, în drumul vostru?". Varşovia are "îndoieli de fond în privinţa acestor metode", care vizează realizarea unui "organism de conducere economică în zona euro". Primul-ministru ungar, Victor Orban, chiar a etichetat iniţiativa germană-franceză drept un "act neprietenos". Prim-ministrul slovac, Iveta Radicová, de asemenea, a respins planurile Berlinului: "Dacă există o propunere de a avea o vârstă de pensionare uniformă în toate ţările UE, atunci eu regret, dar am să am să spun nu." [4]

În totalitate după modelul german
Mulţi editorialşti au criticat această ofensivă germană, chiar mai răspicat. Revista de afaceri italiană, Il Sole 24 Ore, de exemplu, a avertizat fără echivoc împotriva unui "Codex pentru germanizarea treptată a Europei." De exemplu, nu există "un singur cuvânt" în acest pact germano-francez cu privire la cererile din partea a numeroase ţări din zona euro pentru o rectificare a excedentelor balanţei comerciale germane, care fac ţările din sudul Europei să acumuleze datorii. [5] În schimb, documentul lor propune "să se ridice vârsta de pensionare" şi "oprirea ajustărilor salariale" pe linia modelului german şi ameninţă cu sancţiuni împotriva ţărilor care refuză să parcurgă aceşti paşi. Iminentul "organism european de conducere economică" va fi implementat "în totalitate conform modelului german." [6]

Lovitură de stat
Ziarul grecesc, To Ethnos, a fost indignat, deasemenea, în privinţa modului de abordare pucist al Berlinului. "Angajaţii din Europa sunt ce în ce mai săraci!" a avertizat ziarul de stânga. "Modul accelerat în care sunt luate deciziile în zona euro şi UE, seamănă cu o lovitură de stat." "Metodele utilizate pentru a impune aceste măsuri" sunt "total inacceptabile", mai ales fiindcă acestea "vor transforma radical viaţa tuturor cetăţenilor europeni." [7]

Prea germană

Chiar şi în mass-media poloneză, care în cea mai mare parte a evitat tonuri critice faţă de Germania, din momentul în care Donald Tusk a introdus o politică de apropiere faţă de Berlin, au apărut avertismente puternice împotriva - în cuvintele săptămânalului Tygodnik Powszechny - unei "Uniuni prea germane". [8] Ziarul liberal pro-german Gazeta Wyborcza a profeţit "divizarea Europei", impusă de "Pactul de Competitivitate". Cotidianul Gazeta Prawna a calculat că aderarea Poloniei la acest "Pact de Competitivitate" ar duce la o pierdere de 160 de mii de locuri de muncă. În ciuda acestor avertismente, la summit-ul trilateral ("Triunghiul de la Weimar"), cu participarea preşedintelui Poloniei, Bronislaw Komorowski, Merkel şi Sarkozy au insistat ca Polonia să adere în curând la zona euro şi la "Pactul de Competitivitate".

Criza ca pârghie
Cel mai important mijloc de acţiune aflat la dispoziţia Germaniei în această luptă de putere pentru "germanizarea UE" derivă din criza europeană a datoriilor. Berlinul a arătat clar deja că ar fi de acord cu sporirea măsurilor de salvare din zona euro, pentru a salva de la faliment naţional ţările din zona euro puternic îndatorate, doar dacă UE adoptă "Pactul de Competitivitate". Acest lucru plasează, deasemenea, ţările UE sub o puternică presiune a timpului. Deja la viitorul summit UE din 24-25 martie, un pachet complet de criză, care va include, deasemenea, pactul aspru criticat, se presupune că va fi adoptat. [9] Liniile planurilor germane pentru economia europeană sunt clar definite. Berlinul caută  o Uniune Europeană după propria sa imagine, care va continua o politică economică la fel de agresivă şi orientată spre export la nivel mondial precum Germania. Această UE va fi creată în detrimentul angajaţilor, care vor fi duşi mai adânc în sărăcie. În cazul în care această germanizare economică a UE nu reuşeşte, Berlinul pare pregătit să rişte un colaps total al zonei euro zdruncinate de criză, care, ca urmare a dinamicii crizei, este din ce în ce mai puţin utilă ca piaţă de export pentru industria germană. [10]


[1] European Leaders Clash at Summit; Wall Street Journal 05.02.2011
[2] Merkels Europa-Pläne ernten heftige Kritik; www.spiegel.de 05.02.2011
[3] Ireland's corporate tax regime comes under EU pressure; Irish Times 05.02.2011
[4] Slowakische Ministerpräsidentin übt Kritik an geplantem Pakt für EU-Wettbewerbsfähigkeit; www.ad-hoc-news.de 09.02.2011
[5] see also Die deutsche Transferunion and An Immoral Proposition
[6] Il Sole 24 Ore 04.02.2011
[7] To Ethnos 03.02.2011
[8] Czy Unia będzie zbyt niemiecka? Tygodnik Powszechny 08.02.2011
[9] Pakt für Wettbewerbsfähigkeit - Berlin rudert zurück; www.euractiv.de 09.02.2011
[10] see also Die deutsche Transferunion 

http://www.german-foreign-policy.com/en/fulltext/57913


8 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Cred ca cea mai buna caracterizare este : "LOVITURA DE STAT GERMANA"
data restului de tari din europa

"Modul accelerat în care sunt luate deciziile în zona euro şi UE, seamănă cu o lovitură de stat."

Eu m-am ingrozit inca de cand mergem pe la conferintele ISP-KAS si auzeam diversi "specialisti economisti" germani explicand filozofia si principiul aplicat in ultimii ani in Germania ,care a dat rezultate excelente si care trebuie generalizat in restul tarilor din Europa.
Este un autor german al acestui tip de economie sociala de piata -nu mi-l aduc aminte acum,dar pot sa-l caut

Foarte bine ca ai tradus articolul !

Riddick spunea...

Sa vedem ce va fi la summit-ul din martie.

Polşevicii joacă teatru fiindcă vin la toamna alegerile, altfel sunt "pe linie".

PDL trebuie să rupă total relaţiile cu KAS, dar nu-i văd în stare. Cu adevărat trebuie un UKIP românesc, m-am săturat de impostori.

Crystal Clear spunea...

Obligatoriu trebuie un partid tip UKIP la noi, in Romania.
Sunt o multime care inca joaca teatru, care zic ca in R nu va apare decat preste 10-15 ani asa ceva.
Aiurea !
Astia sunt pusi ca sa descurajeze formarea unui astfel de partid.
La fel ziceau si V Stoica si Liiceanu la Targul de carte cand s-a lansat Rec Dreptei:
Ca in Ro mai dureaza, ca noi nu suntem in stare, ca suntem mai inceti ( "retarzi") dar ca ei au rabdare, ca nu se lasa, etc, ect.
Adica, la Sfatu' Astepta

Nu fac decat sa descurajeze astfel de initiative sau sa le canalizeze pe piste false.

Riddick spunea...

Cei doi sunt yesmani mainstream, cântă după partitura care li se pune-n faţă, niciodată nu vor crea ceva pozitiv.

Crystal Clear spunea...

Foarte bine zis !
Ei doar rod ceea ce li se da sa roada.
Rozatoare....

Crystal Clear spunea...

Mai e ceva care ma enerveaza:
sunt o multime de "elite" ce apartin bineinteles societatii civile care produc tot felul de eseuri politice ,isi folosesc formatia lor de oameni de cultura ca sa formuleze tot felul de analize folosind limbaj hipersofisticat care nu-si are locul in acest domeniu.
Oare vor intelege vreodata ca politica nu inseamna literatura ?

Ca politica este ceva extrem de concret si rational , ca necesita un puternic simt al realitatii ,un talent de a face strategii si tactici , de a mobiliza oameni pentru a le decide viata de zi cu zi ?
Politica impune o responsabilitate enorma !

Riddick spunea...

Caracteristica comună (kkofonie intenţionată): sunt toţi (oficial) bugetari. Că vin "onorariile" după recitaluri, e başca.

Crystal Clear spunea...

Bugetari si mercenari !
Ce poate fi mai rau ?


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: