11 decembrie 2013

95 de ani de la prima tentativă de puci bolşevic în România


Au mai fost apoi: bomba de la Senat (1920), Tatarbunar 1924, ultimatumul sovietic din 1940, (oarecum) 23 august 1944, guvernul Groza (6 martie 1945), alegerile falsificate din 1946 şi proclamarea RPR (30 decembrie 1947).

Istoriografia comunistă pretindea că pe 13 decembrie 1918 ar fi avut loc "o manifestaţie a tipografilor din Bucureşti împotriva regimului burghezo-moşieresc".

Câteva întrebări. Ce "tipografi" erau în Bucureştiul ocupat de Puterile Centrale (Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Bulgaria şi Imperiul Otoman), şi ce tipăreau ei ? Evident, presa ocupantului, Bukarester Tageblatt, unde publicau colaboraţionişti precum Arghezi şi Slavici, condamnaţi pentru faptele lor (şi apoi amnistiaţi). Şi afişele de propagandă şi de ameninţare ale Komandaturii Bucureştiului. Şi cum de şi-au amintit ei că trebuie să lupte tocmai contra regimului burghezo-moşieresc... românesc ? Şi de ce tocmai după ce autorităţile române se întorseseră la Bucureşti după refugiul de peste doi ani din Moldova, de la Iaşi ?

A fost o tentativă de puci care urmărea împiedicarea Unirii:

Monitorul Oficial, 13 decembrie 1918
1.  D.-L. nr.3.631/11-12-1918
DECRET-LEGE Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu Vechiul Regat al României
2.  D.-L. nr.3.646/12-12-1918
DECRET-LEGE privitor la împărţirea teritoriului ţării în zona interioară şi în zona de operaţii

4 comentarii :

Riddick spunea...

13/26 decembrie 1918, deci 13 decembrie "pe stil vechi" (România va trece la noul calendar abia din 1923). Datele oficiale sunt, deci, încă "pe stil vechi".

Anonim spunea...

http://m.bursa.ro/s=international&articol=224520.html

Riddick spunea...

Foarte bun articolul din Bursa.

Riddick spunea...

De fapt, pe 13 decembrie a fost puciul Nr.2, a mai existat un eveniment mult mai grav la Iaşi, la sfârşitul anului 1917 - o rebeliune în rândul trupelor ruseşti (ţariste), cu complici români, care urmărea arestarea guvernului şi a regelui şi scoaterea României din alianţa cu Antanta:

http://istoriacomunismului.blogspot.ro/2004/10/strigat-revolutionar-impotriva-romaniei.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Alina Inayeh, 2021 ("Ce cred românii despre Est şi Vest" - sondaj): "[...] toți acei 30%, care mie îmi dau foarte multă bătaie de cap, cred că țările occidentale, deci nu numai UE, ci țările occidentale luate așa, ca pachet, au adus mai mult rău decât bine României. Și există un număr îngrijorător de mare, 67% dintre români, deci două treimi dintre ei, care cred că interesul național trebuie păstrat, trebuie salvat, trebuie luptat pentru el chiar dacă asta înseamnă pierderea calității de membru UE. [...] deci dacă interesul național o cere, să se ducă UE unde o vrea, pentru că interesul național este mult mai important. Ne apărăm cu dinții ceva ce nu înțelegem ce. Nu știm exact ce înțeleg românii prin interesul general.

 

Postări populare: