Au mai fost apoi: bomba de la Senat (1920), Tatarbunar 1924, ultimatumul sovietic din 1940, (oarecum) 23 august 1944, guvernul Groza (6 martie 1945), alegerile falsificate din 1946 şi proclamarea RPR (30 decembrie 1947).
Istoriografia comunistă pretindea că pe 13 decembrie 1918 ar fi avut loc "o manifestaţie a tipografilor din Bucureşti împotriva regimului burghezo-moşieresc".
Câteva întrebări. Ce "tipografi" erau în Bucureştiul ocupat de Puterile Centrale (Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Bulgaria şi Imperiul Otoman), şi ce tipăreau ei ? Evident, presa ocupantului, Bukarester Tageblatt, unde publicau colaboraţionişti precum Arghezi şi Slavici, condamnaţi pentru faptele lor (şi apoi amnistiaţi). Şi afişele de propagandă şi de ameninţare ale Komandaturii Bucureştiului. Şi cum de şi-au amintit ei că trebuie să lupte tocmai contra regimului burghezo-moşieresc... românesc ? Şi de ce tocmai după ce autorităţile române se întorseseră la Bucureşti după refugiul de peste doi ani din Moldova, de la Iaşi ?
A fost o tentativă de puci care urmărea împiedicarea Unirii:
Monitorul Oficial, 13 decembrie 1918
1. D.-L. nr.3.631/11-12-1918
DECRET-LEGE Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu Vechiul Regat al României
2. D.-L. nr.3.646/12-12-1918
DECRET-LEGE privitor la împărţirea teritoriului ţării în zona interioară şi în zona de operaţii
4 comentarii :
13/26 decembrie 1918, deci 13 decembrie "pe stil vechi" (România va trece la noul calendar abia din 1923). Datele oficiale sunt, deci, încă "pe stil vechi".
http://m.bursa.ro/s=international&articol=224520.html
Foarte bun articolul din Bursa.
De fapt, pe 13 decembrie a fost puciul Nr.2, a mai existat un eveniment mult mai grav la Iaşi, la sfârşitul anului 1917 - o rebeliune în rândul trupelor ruseşti (ţariste), cu complici români, care urmărea arestarea guvernului şi a regelui şi scoaterea României din alianţa cu Antanta:
http://istoriacomunismului.blogspot.ro/2004/10/strigat-revolutionar-impotriva-romaniei.html
Trimiteți un comentariu