11 decembrie 2013

95 de ani de la prima tentativă de puci bolşevic în România


Au mai fost apoi: bomba de la Senat (1920), Tatarbunar 1924, ultimatumul sovietic din 1940, (oarecum) 23 august 1944, guvernul Groza (6 martie 1945), alegerile falsificate din 1946 şi proclamarea RPR (30 decembrie 1947).

Istoriografia comunistă pretindea că pe 13 decembrie 1918 ar fi avut loc "o manifestaţie a tipografilor din Bucureşti împotriva regimului burghezo-moşieresc".

Câteva întrebări. Ce "tipografi" erau în Bucureştiul ocupat de Puterile Centrale (Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Bulgaria şi Imperiul Otoman), şi ce tipăreau ei ? Evident, presa ocupantului, Bukarester Tageblatt, unde publicau colaboraţionişti precum Arghezi şi Slavici, condamnaţi pentru faptele lor (şi apoi amnistiaţi). Şi afişele de propagandă şi de ameninţare ale Komandaturii Bucureştiului. Şi cum de şi-au amintit ei că trebuie să lupte tocmai contra regimului burghezo-moşieresc... românesc ? Şi de ce tocmai după ce autorităţile române se întorseseră la Bucureşti după refugiul de peste doi ani din Moldova, de la Iaşi ?

A fost o tentativă de puci care urmărea împiedicarea Unirii:

Monitorul Oficial, 13 decembrie 1918
1.  D.-L. nr.3.631/11-12-1918
DECRET-LEGE Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu Vechiul Regat al României
2.  D.-L. nr.3.646/12-12-1918
DECRET-LEGE privitor la împărţirea teritoriului ţării în zona interioară şi în zona de operaţii

4 comentarii :

Riddick spunea...

13/26 decembrie 1918, deci 13 decembrie "pe stil vechi" (România va trece la noul calendar abia din 1923). Datele oficiale sunt, deci, încă "pe stil vechi".

Anonim spunea...

http://m.bursa.ro/s=international&articol=224520.html

Riddick spunea...

Foarte bun articolul din Bursa.

Riddick spunea...

De fapt, pe 13 decembrie a fost puciul Nr.2, a mai existat un eveniment mult mai grav la Iaşi, la sfârşitul anului 1917 - o rebeliune în rândul trupelor ruseşti (ţariste), cu complici români, care urmărea arestarea guvernului şi a regelui şi scoaterea României din alianţa cu Antanta:

http://istoriacomunismului.blogspot.ro/2004/10/strigat-revolutionar-impotriva-romaniei.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: