12 septembrie 2013

Turma de europarlamentari din România a votat o rezoluție favorabilă "armatei UE"


Fără niciun vot "contra". Voturile "pentru" s-au dat conform directivelor de vot ale grupurilor (PPE, S&D, ALDE). 
  • Lista de vot (click pe "All Member States", apoi pe "Romania")
Apar că n-au votat: Elena Băsescu (PPE/PDL), Ramona Nicole Mănescu (ALDE/PnL), Theodor Dumitru Stolojan (PPE/PDL), Renate Weber (ALDE/PnL) și Silvia-Adriana Țicău (S&D/PSD). Probabil că sunt două greșeli, Ramona Mănescu și-a dat demisia din Parlamentul European (Silaghi și Hellvig încă n-au fost validați ca înlocuitori), iar Elena Băsescu am îndoieli că a ajuns la Strasbourg atât de repede după naștere.
Raportul a trecut în comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European cu 33 de voturi "pentru" și 11 voturi "contra".

Votul pe grupuri ("pentru"/"contra"/"abțineri" - 403/178/37): 

ALDE (liberali): 55 - 4 - 11
ECR (conservatori): 2 - 39 - 0
EFD (eurosceptici):  3 - 17 - 5
EPP (populari):  214 - 1 - 0
Greens/EFA (ecologiști+stânga iredentistă): 0 - 26 - 1
GUE-NGL (eurocomuniști):  1 - 47 - 1
NI (independenți, neafiliați):  7 - 14 - 3
S&D (eurosocialiști):  121 - 28 - 16

Am mai scris
(#1,#2) pe tema "armatei UE", nu mai reiau acum ce ar însemna așa ceva. O diferență importantă față de NATO ar fi că dacă în cazul NATO statele membre au drept de veto sau se pot abține, în cazul "armatei UE" trupele alocate acestei structuri sunt sub comandă supranațională.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: