22 mai 2013

Homo europeicus



Cu momentul "candidatura EBA" mi-au apărut mie primele dubii mai serioase privind agenda reală a lui EuroBăse. Mă dezmeticisem "final" în vara 2011, cu "SUE", dar în 2009 - şi după - mai eram încă sub influenţa drogului "au venit să-şi ia tainul".


La conu Mişu : Ba e EBA

Nu madam Weber sau Gigi (cînd era ue”parlamentar”, nu deținut), nici activistul fără țară nici ciobanul cu gargară, nu macoveii sau teocheșii, că prea se văd sforile, ci EBA.

EBA poate figura drept prototip al lui homo europeicus, fiul lui lui homo sovieticus și tatăl lui homo iremediabilcretinus. O ființă aproape fericită în monotonia poticnită. O rotiță auto-învîrtită dintr-un mecanism inutil. Imaginați-vă un continent de EBA, la ghișeu, la tarabă, la catedră, în uniformă, la bară, în bucătărie, la oficiul stării civile, judecător, da, da, judecător, mamă și tată (sau mamă și mamă, că se va da drumul și la noi, acuși), toate/toți zîmbind sau încruntați, nu știu care ar fi diferența, conversînd(!?), rezolvînd probleme, legiferînd, educînd. Citind sau… scriind. Privesc tastatura, mă uit la mîini… îmi trebuie o oglindă. Mă liniștesc cînd simt cum mă ia durerea de cap. E bine, e tot acolo, las’ să doară, însemnă că are ce.

9 comentarii :

Riddick spunea...

"europaeicus" ? :)

Gogu spunea...

http://www.badpolitics.ro/doua-rapoarte-despre-implicatiile-exploatarii-aurului-de-la-rosia-montana-de-catre-rmcg-al-academiei-romane-si-al-academiei-de-studii-economice-din-romaniaase/

Riddick spunea...

Academia Română este împănată cu membri USL, mi se pare o ipocrizie această poziţie. În mod real, ce ar trebui să ne îngrijoreze este participaţiunea minusculă a statului la această afacere.

Gogu spunea...

Iata un set de intrebari ! Indiferent ce schepsis au acestea, ce urmaresc si in cine vor sa loveasca, ELE ASTEAPTA UN RASPUNS, FIINDCA SINT PREA CONCRETE SI BINE TINTITE !
Asta inseamna ca mai sint meseriasi pe Lumea , fiindca prostii nu stiu sa intrebe !
Eu astept un astfel de set si pe teme ca regionalizarea(mor de curiozitate sa stiu DE CE, ce argumentatie ni se arunca), vinzarea ultimelor companii ale Statului, cum e cu gazele alea , cum e cu Rosia Montana etc.

http://www.corectnews.com/politics/torpila-sorin-rosca-stanescu

Riddick spunea...

PnL poate denunţa public regionalizarea şi prăduiala privatizărilor ticăloase, dar n-o va face. "Ghici de ce" ;-) . Ar da lovitura, de-ar face-o.

Gogu spunea...

Cine stie ! Poate ca va fi asa ! Stiu niste capusoare tare destepte care gindesc pe partea asta.
A propos de gindire ! Haideti sa-i dam buzatei o tema de gindire(daca e capabila) si sa ne dea solutia !
Tema este: http://www.ftr.ro/hotie-legalizata-pe-facturile-de-electricitate-platim-ceea-ce-nu-consumam-66622.php

Gogu spunea...

Argumente ''ardelenesti'' !
Ca sa vedeti de ce sint in stare unii !
Paul Joseph Goebbels era mic copil la propaganda !
http://www.ftr.ro/miza-regionalizarii-peste-15-miliarde-de-euro--regiune-66616.php

Riddick spunea...

1,5 mld euro e nimic, pentru cine ştie.

Gogu spunea...

Daca e autentica ar fi timpul sa ne pregatim de parastas !
http://www.ziartricolorul.ro/mesaj-primit-de-vadim-la-biroul-sau-din-strasbourg-de-la-directorul-pentru-europa-al-celebrului-consiliu-pentru-relatii-externe/


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Cioroianu, 2009 ("Şi totuşi, Europa unită există – deşi nu toţi europenii votează"): Într-o Uniune Europeană ce întârzie să-şi legifereze unitatea (din moment ce Tratatul de la Lisabona nu este ratificat de toate statele membre), într-o Uniune care nu are încă o politică externă comună şi nici o politică de securitate energetică (vezi diferenţele mari dintre state comunitare precum Italia, Germania, România sau Lituania în privinţa relaţiilor lor cu Rusia, de exemplu), într-o Uniune al cărui „euro-parlament” de la Bruxelles & Strasbourg nu prea se ştie cu ce se ocupă, lipsa unui entuziasm comunitar nu poate surprinde. În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect. Poate o să-l înţelegem mai bine în următorii ani, în care e foarte posibil să apară şi la noi curente (politice sau intelectuale) care să pună problema în termeni mai tranşanţi: ce aduce Uniunea Europeană unui stat ca România? Beneficiile sunt mai mari decât constrângerile? Avantajele sunt superioare concesiilor? Personal, cred că răspunsul la astfel de întrebări este cert pozitiv. Dar nu exclud eventualitatea ca unii români să nu vadă lucrurile astfel – şi, mă tem, numărul lor va fi, în următorul deceniu, în creştere".

Postări populare (nu P.P.E. !):