13 iunie 2011

UDMR supralicitează pe regionalizare, este de acord (pâi cum să nu ?!) cu propunerea USL, ca Senatul să fie o cameră a regiunilor



Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Mate András-Levente, a afirmat, duminică, pentru cursdeguvernare.ro, că actuala coaliţie de guvernare cu PDL nu mai poate funcţiona, dacă în viitoarea organizare administrativ-teritorială nu se va introduce un regim de autonomie teritorială pentru o regiune constituită de judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

El ar accepta planul PDL de reîmpărţire administrativă pe 8 superjudeţe, însă cu condiţia conferirii de autonomie teritorială judeţelor care corespund Ţinutului Secuiesc din Evul Mediu, după modelul regiunii Tirolul de Sud, din nordul Italiei, regiune care a aparţinut Austriei înainte de Primul Război Mondial.
Aş accepta (proiectul PDL cu cele 8 regiuni, n.r.) cu o singură condiţie – dacă pentru zona Covasna –Harghita -Mureş este un regim aşa cum există în alte state europene, de exemplu, Tirolul de Sud, de autonomie teritorială”, a spus liderul deputaţilor UDMR.

Întrebat dacă va vota pentru căderea Guvernului, dacă acesta îşi va angaja răspunderea pentru actualul proiect PDL de regionalizare, fără autonomia cerută de el, Mate a răspuns: ”Atunci, cred că această coaliţie nu mai poate continua. Tot ce e posibil, încă nu mă pot pronunţa”.

În context, el a lăsat loc de discuţii şi cu Opoziţia privind regionalizarea.

”Cred că ar trebui ca fiecare partid să stea la masă şi să facă o variantă care să fie acceptată şi acceptabilă de fiecare formaţiune politică. Noi am militat pentru 16 şi nu 8 judeţe şi sunt ferm convins că şi colegii mei din Covasna, Harghita şi Mureş doresc să fie o singură unitate administrativă, cu care eu pot fi solidar şi pot să-i susţin”, a mai afirmat deputatul de Cluj.

Liderul Grupului UDMR din Senat, Fekete-Szabo András-Levente, a afirmat, pentru cursdeguvernare.ro, că agreează propunerea USL de regionalizare, privind conferirea către Senat a unor atribuţii de legiferare şi reprezentare regională, în condiţiile în care încă de acum doi ani UDMR propusese acelaşi lucru.

”Legat de chestiunea cu Senatul, nu au ghicit ei, pentru că noi, UDMR, am spus de 2 ani de zile, că da, într-adevăr, trebuie separate chestiunile. Să fie Camera superioară care se ocupă de dezvoltarea regională, de politica externă, de apărare şi siguranţă naţională”, a spus Fekete-Szabo.

Referitor la viziunea USL de a păstra actualele judeţe şi de a adăuga regiuni de dezvoltare cu personalitate juridică, senatorul de Sălaj a arătat că pentru această prevedere este necesară modificarea Constituţiei, ca şi pentru cea privind atribuţiile Senatului, fapt care necesită un consens larg în Parlament.

Aceasta ar fi valabilă, dacă ar fi un consens cât de cât larg în Parlament, pentru a modifica Constituţia”, a spus senatorul UDMR, lăsând uşa deschisă negocierilor inclusiv cu Opoziţia.

cursdeguvernare.ro

2 comentarii :

Anonim spunea...

a durat 20 de ani pana sa recunoasca ceea ce negau ca fetele mari ,vor autonomie teritoriala! vadim avea dreptate,nu trebuie facuta nici o intelegere cu ei,le dai un deget si in cativa ani ti se urca in carca si te strang de gat.

Riddick spunea...

Ce bine-mi pare mie că se pun problemele astea înainte de alegeri...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: