03 septembrie 2011

PDL chiar a uitat sau a premeditat?



Interesantă, această analiză Mediafax:

PDL şi-a modificat Statutul în baza căruia funcţionează ca partid politic, la mijlocul lunii mai, însă a uitat să informeze şi Tribunalul Bucureşti despre schimbările făcute, astfel că acum se cere radierea Partidului Democrat-Liberal din Registrul partidelor politice.

Ioan Oltean, uns secretar general al partidului cu aceeaşi ocazie, recunoaşte chiar că el trebuia să se ocupe de înregistrarea modificărilor operate în mai la Statut, dar pur şi simplu nu a făcut-o la timp.

Preşedintele PDL, Emil Boc, absolvent al Facultăţii de Drept, susţine că termenul de 30 de zile pentru depunerea la Tribunal a actelor este doar "o recomandare" şi, prin urmare, partidul său nu e în niciun pericol.

Legea partidelor politice spune însă, la articolul 25 alineatul 2, că orice modificare a Statutului partidului "se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării". "În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice", prevede articolul 26 al aceleiaşi legi.

Pare incredibil ca un partid care a trecut de-a lungul timpului prin alianţe, fuziuni şi schimbarea denumirii - toate aceste acţiuni obligatoriu de notificat la Tribunal - să fi uitat acum de această obligaţie. Dar dacă a premeditat?

De ceva vreme se vorbeşte în PDL şi în mediul politic despre "schimbarea la faţă" a partidului portocaliu, în vederea alegerilor de anul viitor. Culoarea portocalie nu mai este un atuu în alegeri, iar PDL a testat în ultimii ani verdele în cele câteva alegeri parţiale care au avut loc, cel mai recent în Neamţ, iar în Maramureş a mers pe alb. În plus, chiar în aceste zile Şcoala de vară a tineretului PDL se desfăşoară sub culorile verde, albastru şi alb, de la manifestare lipsind portocaliul. 

Este apoi discuţia despre semnul PDL, trandafirul, de care vechii PD-işti sunt ataşaţi, dar care a rămas din perioada în care formaţiunea era în Internaţionala Socialistă şi nu rezonează cu Partidul Popularilor Europeni, din care face acum parte şi care are ca simbol inima.

Şi despre schimbarea denumirii partidului s-a discutat, mai ales în preajma Convenţiei Naţionale din mai. Speculaţii au apărut şi în legătură cu cererea fiicei celei mari a şefului statului, Ioana Băsescu, de înregistrare la OSIM a denumirii "Mişcarea Populară".

Dezbaterea privind oportunitatea "rebranduirii" PDL există, partidul testează tot mai frecvent diverse formule, în special în privinţa cromaticii, însă o decizie încă nu a fost luată, având în vedere şi că în partid există o opoziţie la eventuale schimbări. În aceste condiţii, radierea PDL din cauză că, ce să-i faci, domnul Oltean a uitat, nu ar putea fi tocmai pretextul pentru "renaşterea" partidului sub o altă denumire, culoare şi simbol?

(Material realizat de Ioana Câmpean, ioana@mediafax.ro)

2 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Neprofesionist si ridicol !
Eu cred ca au premedidat

Riddick spunea...

Vedem pe 8 septembrie ce şi cum. Oricum, e ciudat.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: