Postări
DA, uitasem partea cea mai importantă: nici "B.O.R" nu a participat! Mă aştept ca popicu' ăla tânăr de la parastas, să aibă probleme...
"Suntem singura ţară europeană care am intrat în UE fără aprobarea parlamentului, toate celelalte ţări au cerut aprobare sau au făcut un referendum, au cerut aprobarea parlamentului şi [abia apoi] au intrat în Uniune."
Oops. "Au cerut, şi nu li-s-au dat, tunuri care să bată 7 km". Este vorba despre linia feroviară de aprovizionare (SUA către URSS) via Caucaz/Iran, cunoscută dar "ignorată" de Axă, atunci. Şapte km sunt la limita joasă a artileriei, deci e clar sabotajul. "Nu mai intrăm în detalii".
"De la bun început am fost trădaţi [...] trădarea Securităţii, în primul rând - Securitatea a fost întotdeauna antiromânească" [...]
„Modificarea unei suprafețe de teren se poate dispune doar atunci când solicitantul este intabulat în cartea funciară asupra terenului.” (O. Puie, Regimul juridic al terenurilor, Ed. Universul Juridic, București, 2014, p. 737.)
Primăria Municipiului București afirmă că nu deține informații cu privire la situația juridică a Cimitirului „4 Aprilie”, deși terenul a fost declarat de utilitate publică la data de 21 octombrie 1944, conform Deciziunii Primarului General al Capitalei, general de divizie Victor Dombrovschi (documentele pot fi găsite la adresa https://4aprilie1944.ro/april-4-cemetry/ sau în arhiva Bisericii Reformate din București - Calvineum).
În tot acest răstimp, de la an la an, într-un ritm accelerat, deasupra gropilor comune din Cimitirul „4 Aprilie” apar morminte noi, urmând ca orice urmă a victimelor îngropate în acest loc să dispară într-un mod insidios.
- - - - -
Să fie doar "întâmplător" faptul că Cimitirul Calvin nu are cadastrul făcut? Cam singurul cimitir bucureştean în această situaţie. Incredibilă. "Ah, da, dar este 'doar'... cimitir confesional" - însă Bellu Catolic, îl are. Alte cimitire "etnice", precum şi ale ACCU - de asemenea.
"Lotul fără nume" (acum) din Cimitirul Calvin din Bucureşti: locul viran cu gropi comune... clandestine. Te poţi aştepta şi la replici gen "pâi dacă n-a/u plătit ani de zile taxa de concesiune...". Acolo (în gropile comune) sunt înhumate şi familli întregi, 2-3 generaţii, deci fără "succesiune".
SCANDALOS!
12 comentarii :
https://4aprilie1944.ro/
Dacă o făceau rușii, se zvârcoleau cu toții în chinuri furioase și cred că făceau slujbă de pomenire măcar cu vreun episcop,dacă nu cu patriarhul în frunte. Și culmea că rușilor totuși le făcusem ceva.
Așa ... au ăia monument. Călăii ...nu victimele!
A bombardat şi URSS, la Ploieşti şi Braşov (fabrica I.A.R.), dar prin 1941 şi 1944, când era frontul mai aporoape. Şi nu atât de des.
Când a dispărut denumirea de "Cimitirul 4 aprilie (1944)"?
De-o fi existat vreodată (personal, nu ştiu).
Fiindcă ea ar fi putut exista: ori măcar până-n august 1944, ori (re)introdusă odată cu "Războiul Rece". Sau... oricând. Ca denumire oficială, nu că "aşa-l ştie/ştia lumea".
Acel cimitir lăsat, ruşinos, în paragină. Ajuns un LOC VIRAN, cu gropi comune rămase fără însemne. Dar cum de a ajuns aşa? Să fi putrezit toate crucile de lemn puse la început, şi să nu fi fost adăugate apoi construcţii funerare? Cruci, plăci, monumente...
Peste 5500 de înhumaţi, din mai multe bombardamente "aliate" (de la cel din patru aprilie, "doar" 2942).
CINE "a autorizat" - în anii din urmă - noi înhumări peste cele vechi? S-a pornit "dinspre spatele curţii" înspre stradă, la rând. Şi nu sunt semne că s-ar fi sesizat cineva şi că s-ar fi luat măsuri.
Este aproape ireparabil, "renovarea" se apropie de 50% din "curte". Dacă nu cumva şi clădirile vecine din spate, mai noi, s-ar putea adăuga "operei".
Altfel, statul ungar îngrijeşte mormintele de război (austro-)ungare din primul război mondial, şi ungare din cel de-al doilea război mondial, aflate tot pe-acolo.
Cel român... punctepuncte.
Iniţial, un lot liber din terenul Cimitirului Calvin (din Bucureşti), deja existent în 1944. Aceeaşi denumire acoperă acum oficial şi "lotul fără nume"...
La 80 de ani de la bombardamentele americane ("aliate") de la 4 aprilie 1944 asupra Bucureştiului, niciun demers comemorativ decent din partea Primăriei Generale, a Consiliului General, a Guvernului ori a altor organe de partid şi de stat. Sunt anunţate comemorări şi parastase însă numai din iniţiative private, pe 4 şi 6 aprilie a.c.
La 40 de ani de la cutremurul de la 4 martie 1977, a fost o comemorare discretă, aproape anonimă, la Palatul Şuţu (Muzeul Municipiului Bucureşti, care ţine de PGMB), organizată însă de Uniunea Arhitecţilor din România.
Evenimente similare, atitudini similare din partea autorităţilor "de stat". La cel din 1944 numărul de morţi a fost dublu faţă de cel din 1977 (la Bucureşti).https://riddickro.blogspot.com/2024/03/pastila-r-39.html
Evenimentul este strecurat în filmul "La porţile albastre ale oraşului", din 1975. Dar acolo acţiunea avea loc în august 1944. Protagonist - Ion Caramitru:
"Hehehe. Ăsta nu e tata !"
https://www.youtube.com/embed/lkwh0wHwVAY?si=yg2eGKAroaBOmoLx&start=2878
"Mi-a fost lovită casa de o bombă. Au murit toţi ai mei". Avea să moară şi el, în acţiune (personajul).
https://www.youtube.com/embed/lkwh0wHwVAY?si=yg2eGKAroaBOmoLx&start=4632
Bombardamentele germane au început abia pe 24 august 1944, şi au vizat centrul oraşului. A dispărut clădirea veche a Teatrului Naţional, ţinta ratată fiind Palatul Telefoanelor, clădirea alăturată.
Esti nebun ??? Pai daca ne lasa americanii din bratze ... suntem in pom si pomu-n aer !Cum dracu` sa-ndrazneasca cineva sa aminteasca de ... 4 Aprilie mai ales ca... eram in razboi cu toate civilizatile lumii dupa aliantza lui Antonescu cu Hitler uitand acele " civilizatii " ca Hitler si Germania , ajunsesera asa datorita largului sprijin al conducatorilor politici ai acelor " civilizatii ", fara sa-l uitam pe "tatucul " Stalin , tatucul tuturor acelora din " securitatea statului" ala de cacat ce-a luat fiinta in 1947 dupa "alegeri ". Ion Minulescu parca a fost prins la Gara de Nord si parca din asta i s-a tras sfarsitul insa... nu-s sigur .Spui dumneata : "Altfel, statul ungar îngrijeşte mormintele de război (austro-)ungare din primul război mondial, şi ungare din cel de-al doilea război mondial, aflate tot pe-acolo.
Cel român... punctepuncte." Intotdeauna { chiar si pe vremea comunistilor , si-ti pot da exemple suficiente } "statul roman ", a fost un stat de cacat iar azi cu atat mai mult avand un ticalos precum Werner la conducere plus un Ciolacu s-un Ciuca de-a dreapta si de-a stanga lui . Astia nau alte ganduri decat... cum sa supraimpoziteze saracia si mai ales boala , ticalosii dracului !
Atât de "nebun" sunt încât de-abia aştept să se desprindă Licuriciu' din îmbrăţişarea lui mincinoasă, de Iudă.
Nu cred că în Germania nu se comemorează bombardamente gen Dresda, Hamburg, iar nume precum Erwin Rommel (şi altele pe care nu mi le amintesc acum) s-au dat unor (mari) unităţi, ori unor nave militare. "Luftwaffe" există şi acum, fiind de fapt în traducere "Aviaţia militară".
Avem mult de lucrat pentru a obţine un Stat Român autentic.
Înapoi la filmul amintit ceva mai sus: acţiunea principală (inclusiv bombardamentul de la început) au loc exact pe 23 august 1944. O inadvertenţă "datorată" cenzurii şi autocenzurii. În acea zi n-a fost vreun bombardament la Bucureşti (va urma cel german dar abia a doua zi, redus, cu Stukas care cărau doar câte o singură bombă). Prin '75 (şi şi mai de dinainte) Ceaşcă căuta "deschidere către Vest", pentru asta dând rasol la teme şi interese considerate "secundare". Avea să sfârşească ucis de "partenerii vestici", cu mână "rusească" (pseudo-sovietele gorbaciovist-neotroţkiste). La Moscova se instalase deja Licuriciul, în deghizament. Şi încă mai are tentacule pe-acolo.
Ultimul bombardament "aliat" (ultimul-ultimul fiind cel german) ar fi fost în noaptea de 9/10 august:
„La aproximativ zece ore după atacul englez nocturn, greu s-a putut organiza şi conduce acţiunea de intervenţie a pompierilor, care intrau primii în luptă către incendii, din cauza blocării căilor de acces. Un alt atac este înregistrat în noaptea de 9/10 august, când cele 100 de avioane de bombardament greu, britanice ce bombardează Ploieştiul, la întoarcere către baze, se descarcă de bombele nelansate, în Capitală, distrugând o casă la periferie şi ucigând doi locuitori. Cu acest atac, încetează ofensiva aeriană strategic aliată asupra Bucureştiului, în cel de-al doilea război mondial‟, se mai arată în arhive.
Cifre tragice după infern
Un bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi. Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parţial 3.473, 401 au fost avariate şi au fost 2.305 de incendieri. Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numeric, 601 avioane de vânătoare româneşti şi 709 germane.
https://historia.ro/sectiune/general/bombardarea-bucurestiului-in-1944-582745.html
- - - - -
Prin toamna/iarna 1916, Bucureştiul a mai fost bombardat aerian, inclusiv din zeppeline (decolate din Bulgaria). Atunci a murit şi fiica minoră a poetului Şt. O. Iosif, la numai trei ani după moartea tatălui său.
La câteva ore după declarația de război a României (27 august 1916), Hauptmann Geissert (comandantul zepelinului LZ 101, staționat la Jambol, Bulgaria) primește ordinul de bombardare a Bucureștiului.
Raport de lupta a misiunii #6, LZ 101 / Kriegsfahrt - Gefechtsbericht (6te Fahrt)
Kommando L.Z. 101
Jambol, den 31.August 1916
B.Nr. 755.16
Geheim! / Secret!
Raport al atacului dirijabilului LZ 101 în noaptea de 28/29 August 1916, asupra Bucureștiului / Gefechtsbericht
În noaptea de 27/28 august 1916, ora 01:10, a fost recepționat de către CD [Comanda dirijabilului LZ101] un ordin telegrafic de la OK M [n.n. Oberkommando Mackensen], prin care se comunica ca dirijabilul a fost pus sub comanda OK M; a fost cerută confirmarea când dirijabilul poate fi gata de zbor.
Scurt timp după aceea, la ora 01:37, a sosit informația de la OK M, despre declarația de război a României față de Austro-Ungaria. Clar pentru zbor / misiune de lupta a fost imediat confirmat pentru 28 august, prinz.
În aceeași zi, la ora 13:00, CD a primit următoarea telegramă:
"Gaissert Jamboli. Azi noapte atac asupra Bucureștiului. Ținte de lovit: instalații militare și feroviare în partea de NV a orașului. Semnat: OK M"
https://historia.ro/sectiune/general/primul-bombardament-aerian-asupra-bucurestiului-572082.html
Şi "ca să întregim tabloul":
La numai câteva zile de la intrarea României în al Doilea Război Mondial, dar înainte ca trupele române să treacă Prutul, bombardierele sovietice şi-au făcut apariţia pe cerul Bucureştiului. Prima alarmă, primele distrugeri, primele victime: bucureştenilor li se dezvăluia brusc adevărata faţă a războiului. Evoluţia ulterioară a operaţiilor militare a ferit Bucureştiul de asemenea atacuri pentru aproape trei ani.
https://edituramilitara.ro/produs/bucurestiul-sub-bombardamente-1941-1944/
Trimiteți un comentariu