Politicienii acţionează împotriva României, în afara mandatului popular. Dar nici acesta nu-i "suficient de clar".

Având doar partide europeiste în parlament şi la guvernare, asistăm la o mascaradă a "divergenţelor" lor pe teme precum interesul naţional, suveranitatea, poziţionarea în UE sau alianţele din cadrul acesteia. PSD-ALDE speculează "ceauşismul rezidual" (omiţând tocmai piesa lui de rezistenţă - "neamestecul în treburile interne"), PnL-USR-PMP merg pe retorica "UE/Vestul ştie ce-i mai bine pentru noi". Nu vom vedea la niciunii vreun plan de rezervă, în eventualitatea dispariţiei UE; doar nuanţări "în context european". Nu vor dezbateri publice reale, temele fierbinţi le pasează sub lozinca "consensului naţional". Mimează divergenţe pe teme irelevante în scopul unei false diferenţieri, spre a suplini lipsa unui partid naţionalist semnificativ. Mai pe scurt: "ţin treaba sub control".

"Divergenţe"? Ia să vedem. Era clară opţiunea privind "poziţionarea în cadrul UE" a cuplului Cioloş-Iohannis: cu "nucleul franco-german". Ponta începuse după ce nu mai era premier să susţină o apropiere a României de Grupul de la Vişegrad, dar cât era în funcţie n-a făcut nimic în acest sens ci critica guvernul ungar pentru "nerespectarea valorilor europene", şi vroia "SUE".

Interviu cu Lazăr Comănescu, ministru din guvernul tehnocrat Cioloş:

Rareş Bogdan: Am revenit - "Jocuri de putere" - continuăm discuţia, interviul cu ministrul afacerilor externe, domnul Lazăr Comănescu, excelenţa sa este prezent în platou şi îi mulţumesc. Domnule ministru, sigur că sunt foarte multe teme pe care vreau să continuăm, dar vă întreb o întrebare directă, România va face parte din Grupul de la Vişegrad sau e vreo dorinţă de a face parte din grup? Şi când, dacă se doreşte?

Lazăr Comănescu: Domnule Rareş Bogdan, suntem şi vom continua să fim promotorii Uniunii Europene puternice. Evident că într-o Uniune Europeană pe care o dorim puternică, existenţa unor consultări în diverse formate dar care visează consolidarea Uniunii Europene, alea toate ne interesează şi cred că v-am răspuns la întrebare în acest fel. Când avem lucruri de discutat, interese comune, probleme de rezolvat, dar din perspectiva consolidării construcţiei europene, vă asigur că suntem interesaţi şi vom participa.

Articol despre Dragnea:

„Pare calm, metodic şi convins că România se va uita spre Occident, către Italia, Franţa, Spania şi Marea Britanie. Nu este interesat să se alăture Europei din Grupul de la Vişegrad, cu Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia, în condiţiile în care primele trei naţiuni sunt controlate de lideri neliberali, naţionalişti, islamofobi, predispuşi să critice UE în loc să o susţină. Dragnea este hotărât ca România să rămână loială UE şi ca, puţin câte puţin, România să devină o economie modernă, care să respingă intoleranţa şi neo-liberalismul antisocial”, încheie MacShane articolul.

Interviu cu Grindeanu, care se eschivează la întrebarea privind grupul de la Vişegrad, dar reiese oricum răspunsul negativ:

Realizator: Dar preşedintele Senatului, domnul Tăriceanu, spunea aşa că România ar trebui să-şi găsească ţări cu care să rezoneze, cum ar fi cele din Grupul Visegrad. Ar fi nenoie de vreo corelare sau avem propria noastră politică?

Sorin Grindeanu: Eu cred că în momentul acesta facem ceea ce trebuie pe politica externă şi anume întărirea rolului României în UE, la Comisia Europeană, întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA. Sunt lucruri şi linii directoare ale politicii externe din ţara noastră, indiferent de cine guvernează sau cine este preşedinte sau cine conduce cele două Camere ale Parlamentului sau cine are majoritatea. Astea sunt lucruri care ne-au ghidat în ultimii ani şi care, cred eu, ne-au aşezat pe traiectoria corectă, o traiectorie corectă însemnând creşterea rolului ţării noastre în UE, în jurul valorilor comune europene.

Articol semnat de Cioloş, la HotNews:

Timpul consumat în negocieri cu parteneri mai sceptici trece în defavoarea stabilității Uniunii, energia consumată cu State Membre care una zic la Bruxelles și alta fac acasă, pune în pericol stabilitatea și puterea economică a Uniunii. Acesta este motivul pentru care statele fondatoare ale UE vor să continue integrarea pe anumite domenii pornind de la grupuri restrânse, de la cercuri concentrice, cu state membre gata să își asume și să investească în această integrare.

De aceea, nu este deloc suficient ca România să spună nu, nu vrem mai multe viteze în Europa. Această abordare autocentrică ne poate scoate automat din joc. Obiectivul acestui proces de reflecție este găsirea unor soluții pentru crearea unei Uniuni Europene funcționale și eficiente, nu calmarea frustrărilor sau rezolvarea problemelor unui stat membru sau altul.

EuroBăse, postare pe Facebook:

Scâncetul imposturii
Pe toate posturile tv, în toate ziarele şi pe toate radiourile, o adunătură de politruci impostori-incompetenţi, ţipă indignată precum că “ticăloşii“ fac o Europă cu două viteze.
Ei “plâng”de grija poporului român şi a ţărişoarei care va fi marginalizată. Ba mai mult, cer solidarizarea urgentă cu antieuropenii pretenţioşi şi plini de ţâfnă ai Grupului de la Vişegrad.
Unul însă nu suflă o vorbă despre ce avem de făcut pentru a nu fi ţară de categoria a doua. Aici ar fi multe de spus, dar mă voi limita la criteriul fundamental. Dacă vrem să nu devenim ţară satelit, ţară de mâna a doua, avem obligaţia să intrăm în Eurozonă în 2019. Apartenenţa la Euro este principalul criteriu de împărţire în categorii. De altfel, este şi o obligaţie din Tratatul de Aderare.
Avem datoria să valorificăm urgent actualele criterii de intrare în Eurozonă pentru că foarte curând acestea se pot schimba devenind mult mai dificil de îndeplinit.
În concluzie, nu Germania, Franţa, Italia sau Olanda ne vor spune dacă suntem ţară de prima categorie sau de a doua, ci vom decide noi dacă trecem sau nu la Euro. Marea problemă este dacă vrem sau nu să fim cinstiţi cu noi şi cu Uniunea Europeană.
Lozinci de genul “respingem discriminarea în interiorul UE“ sau “nu acceptăm o Europă cu două categorii de state” sunt doar pentru consum intern. Nimeni nu se va împiedica de ele.
Soluţia corectă, TRECERE LA MONEDA EURO ÎN 2019.
Altfel, totul este o jalnică demagogie şi impostură.

Interviu cu consilierul prezidential Ludovic Orban. Putem considera că aceasta este poziţia lui Iohannis, care va fi prezentată drept "poziţia României":

"Pe subiectul ăsta, răspunsul e foarte simplu (de ce nu colaborăm - n.r.): pentru că avem viziuni diferite, în special în comparaţie cu Polonia şi Ungaria. Cehia şi Slovacia sunt mai apropiate de poziţia noastră. Dacă ne uităm la ce contribuţie are grupul Vișegrad la acest proces de dezbatere privind viitorul UE, vedem că este o poziţie relativ echilibrată, dar faţă de Polonia şi Ungaria avem o viziune diferită. Noi sprijinim adâncirea integrării”, a spus Leonard Orban.

El a dat ca exemplu dorinţa statelor din acest grup de a transfera înapoi către statele membre UE competenţe ale Uniunii, în timp ce România pledează pentru un transfer suplimentar de competenţe pe măsură ce acest lucru este posibil şi necesar.

„Cum să te asociezi cu un grup care nu împărtăşeşte aceleaşi idei?! Dacă pe alte subiecte, hai să spunem, nu e atât de grav, aici vorbim de un lucru fundamental, vorbim despre viitor, cum vedem viitorul UE”, a explicat consilierul prezidenţial.

Consilierul prezidenţial Leonard Orban spune că România nu doreşte să blocheze adoptarea Declaraţiei de la Roma, în cazul în care va conţine referinţe la adresa Europei cu mai multe viteze, dar a spus că nu exclude total varianta.

Consilierul prezidenţial a afirmat că există o anumită formulare în propunerile privind textul Declaraţiei de la Roma, care ar urma să fie semnată pe 25 martie, în cadrul unui summit UE, care „ar putea să conducă la ideea unei Europe cu mai multe viteze”. Consilierul prezidențial nu a dat însă mai multe informaţii, explicând că textul în acest moment nu este public.

„Trebuie să păstrăm un semn de întrebare dacă va fi semnat sau nu”, a spus el. Întrebat dacă România va semna, Orban a atras atenţia că există un mandat clar al ţării noastre de a nu avea astfel de exprimări în textul Declaraţiei. În cazul în care nu se ajunge la o variantă de compromis, Orban nu a exclus varianta ca România să nu semneze textul.

„Nu vreau să anticipez această decizie. Este una foarte grea. A bloca adoptarea unei asemenea declaraţii este un gest care nu numai că are o semnificaţie importantă din punct de vedere a imaginii, dar inclusiv poate să atragă consecinţe puternic negative. Toate opţiunile sunt pe masă. Nu excludem nici această chestiune, dar mandatul e să negociem”, a spus el.

Consilierul prezidenţial a dat ca exemplu atitudinea Poloniei, care a anunţat, după alegerea lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European pentru un nou mandat, că va bloca decizii în cadrul UE. 

„Sper să renunţe la ideea de a bloca o asemenea chestiune. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, care a spus că va adopta de acum o tactică negativă. Nu cred că e inteligent. O asemenea abordare nu face decât să dea argumente celor care susţin Europa cu mai multe viteze”, a spus Leonard Orban.

„Dorinţa României este să depăşească aceste handicapuri de dezvoltare şi să fie cât mai aproape de nucleul care avansează cel mai mult la nivelul UE”, a spus fostul comisar european.

„Ni se pare că e cel mai logic să încercăm să avansăm cu toţii, nu să lansăm formate de genul ăsta, care riscă să afecteze coeziunea internă a UE, să amplifice diviziunile şi să conducă chiar la riscul de dezintegrare a proiectului european”, a afirmat Orban.

Orban afirmă că România nu trebuie să sprijine demersuri care slăbesc coeziunea UE, cu referire la "vişegrazi" - dar chiar "nucleul dur al UE" slăbeşte coeziunea Uniunii, prin ceea ce face. În plus, mai spune că "România are nevoie" de imigranţi, ca rezultat al scăderii populaţiei şi lipsei forţei de muncă. De asemenea, şi Orban susţine "SUE".