Anti-Maidan

21 martie 2017

Era singurul "parametru" despre care aveam incertitudini


... Monarho-dudismul afişat al pesedeului "post-Ponta". 

Nu-s naiv, ştiu că pesedé mănâncă căcat monarhist cel puţin de pe vremea guvernului Adrian Năstase, care a aprobat "retrocedări regale" substanţiale spre scandaloase, şi care a instituţionalizat Casa Duda în sistemul... constituţional-republican. Da' să apari ca un maimuţoi, la papion şi smoching (bă, stă pe tine ca pe gard!) şi să pupi în cur "dinastia", sfidând nu doar propriul electorat republican, ci majoritatea republicană... Şi asta, la nici două luni după ce Casa Duda a dezavuat public guvernul pesedé. Monarho-dudismul, tratat ca temă de consens naţional, la fel ca toate celelalte chestiuni critice care înainte de a fi considerate teme de consens ar trebui supuse (câte) unui referendum.


"Sunt deosebit de onorat să fiu astăzi alături de dumneavoastră la aniversarea a 20 de ani de diplomație regală. Este un moment cu totul special, de recunoaștere a contribuției esențiale pe care Casa Regală a avut-o la integrarea României în cele mai importante structuri europene și euroatlantice. Această contribuție va rămâne unul din cele mai frumoase exemple de dragoste, dăruire și loialitate pentru țară. Astăzi, putem afirma cu toată convingerea că România a evoluat enorm. Un semn al acestei evoluții, al creșterii spirituale, economice și sociale a țării noastre este și relația dintre autoritățile statului și Casa Regală, o relație ce reprezintă o prelungire firească a respectului și prețuirii pe care românii le-au avut întotdeauna pentru Coroană."

Mă aşteptam s-o înceapă "firesc" (10 Mai, chestii...) cum au mai făcut-o, da' văz că au luat-o din martie. Încolo, n-am nicio aşteptare de la un partid care "a bifat următorii parametri" (şi nu-i singurul!):
- cedarea de suveranitate (către UE şi către alte entităţi externe - chiar non-statale, the powers that be)  
- trădarea intereselor naţionale în favoarea intereselor externe  
- dezindustrializarea României  
- pauperizarea în masă a populaţiei, provocarea migrării forţei de muncă, "băjenirea"  
- genocid mascat prin pauperizare, chimizarea alimentelor (iodare, e-uri, Initium, Codex Alimentarius) şi distrugerea sistemului de sănătate  
- subminarea culturii, cercetării, învăţământului şi a identităţii naţionale  
- sabotarea capitalului românesc şi favorizarea celui străin  
- implementarea austerităţii, contrar propriei platforme politice  
- distrugerea mişcării sindicale (nici nu se definesc drept socialişti, ci îşi zic "social-democraţi", deşi sunt afiliaţi la Internaţionala Socialistă)  
- falsificarea referendumului constituţional (din 2003) şi evitarea de referendumuri privind aderarea la UE şi NATO  
- distrugerea agriculturii şi a mediului, despădurire  
- angajarea României în operaţiuni militare dubioase sau chiar ilegale, cu beneficii zero sau neclare dar cu riscuri reale  
- implementarea agendei globaliste (regionalizarea, ciparea, vaccinarea, "diversitatea", "dezvoltarea durabilă", ecumenismul, "încălzismul"...)  
- subminarea caracterului republican al statului român prin promovarea aşa-zisei "Case Regale" (şi pregătirea "monarhizării" stemei de stat prin apariţia pe ea a unei coroane)  

4 comentarii :

Riddick spunea...

Grindeanu: Contribuția Casei Regale, exemplu de dragoste, dăruire și loialitate

https://www.youtube.com/watch?v=iHVjnJr5MDk

Contribuția pe care Casa Regală a avut-o la integrarea României în cele mai importante structuri europene și euroatlantice este un exemplu "de dragoste, dăruire și loialitate pentru țară", a afirmat marți premierul Sorin Grindeanu.
https://goo.gl/wH03Bl

https://www.youtube.com/user/agerpresro/videos

Riddick spunea...

Mi-a fugit mouse-ul si am dat "respins" in loc de "publicare" la intrebarea lui "Anonim": O mai fi in viata Mihaita cel Mic?

Raspuns:

Am auzit zvonuri ca n-ar mai fi, iar vestea ar fi amanata. Dar asta ar insemna ca este implicat si statul elvetian, insa in ce scop ar fi amanarea vestii? Parerea mea e ca traieste dar e intr-o stare care nu ii mai permite aparitii publice.

Anonim spunea...

Secta lui Dragnea, așa se comportă, mai ales despre Grindeanu zici că e spălat pe creier.

Joacă roluri, joacă prost, iar partea cea mai tristă, la fel ca și cu peneleul, se vede la oamenii normali din partid, care acceptă mantrele semi-oligofrene ale lui Dragnea, amăgindu-se cu presupusele mici înțepături victorioase pe care le-ar da "programul" sistemului (aici bag și ocupația străină, sunt legate inextricabil - ca să mă fandosesc cu un neologism urît).

Penibil tot ce se întîmplă. E clar, nu va rămîne decît varianta exploziei necontrolate, cînd va ajunge cuțitul la un os (se pare că în carne vie e ok). Caz în care se va alege praful, dacă nu i se face, din nou, milă lui Dumnezeu și ne trimite un om providențial. La cît de fundamental păcătoși am devenit, mira-m-aș.

Ca să mă contrazic, ceva tot s-ar putea face, cred că ar trebui mutat accentul total pe un discurs anti-UE. Total, cu tușe propagandistice chiar, trebuie scos chipul fiarei la lumină. Și e singura zonă unde ne-am putea întîlni mai mulți fără să ne sinucidem colectiv în dispute false, ce ne-au fost azvîrlite ca hălcile însîngerate unor cîini deja scoși din minți.

Manifestările dudaistice mă reconfortează, îmi aduc aminte motivele pentru care am voie să fiu rău, mama lor de slugi !

Riddick spunea...

Ponta, sanchi, "atacă blocajul" creat de Dragnea, dar el e racolat încă din liceu (and everybody knows this), aşa că nu are decât rolul de "ramificaţie" care să menţină lângă trunchi voturile (naiv-)naţionaliste, pe care le atrage cu "noul lui discurs".

Da, trebuie "reglat tirul" pe UE, şi din când în când şi o salvă mai lungă, pe globalişti.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Cioroianu, 2009 ("Şi totuşi, Europa unită există – deşi nu toţi europenii votează"): Într-o Uniune Europeană ce întârzie să-şi legifereze unitatea (din moment ce Tratatul de la Lisabona nu este ratificat de toate statele membre), într-o Uniune care nu are încă o politică externă comună şi nici o politică de securitate energetică (vezi diferenţele mari dintre state comunitare precum Italia, Germania, România sau Lituania în privinţa relaţiilor lor cu Rusia, de exemplu), într-o Uniune al cărui „euro-parlament” de la Bruxelles & Strasbourg nu prea se ştie cu ce se ocupă, lipsa unui entuziasm comunitar nu poate surprinde. În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect. Poate o să-l înţelegem mai bine în următorii ani, în care e foarte posibil să apară şi la noi curente (politice sau intelectuale) care să pună problema în termeni mai tranşanţi: ce aduce Uniunea Europeană unui stat ca România? Beneficiile sunt mai mari decât constrângerile? Avantajele sunt superioare concesiilor? Personal, cred că răspunsul la astfel de întrebări este cert pozitiv. Dar nu exclud eventualitatea ca unii români să nu vadă lucrurile astfel – şi, mă tem, numărul lor va fi, în următorul deceniu, în creştere".

Postări populare (nu P.P.E. !):