21 martie 2014

Unul dintre motivele scumpirii ("liberalizării") gazelor: ca să le exporte mai profitabil căpuşe gen OMV



Acum se apropie momentul exportului efectiv, dar sforile s-au tras de ani de zile. "Obiectivul" era preluat de la un guvern la altul, nefiind anulat, ci actualizat. Exportul "către Ungaria" (de fapt - către UE) este prevăzut a ajunge la 4,4 miliarde metri cubi anual, şi adunând şi capacităţile interconectărilor cu Bulgaria şi cu Moldova (câte 1,5 miliarde), ajungem aproape de 75% din consumul actual de gaze din producţia internă (10-11 miliarde metri cubi anual). Rezervele de gaze ale României din zăcăminte "clasice" ar mai ajunge pentru circa zece ani, la consumul actual. Ministrul delegat pentru energie a lucrat ani de zile în domeniul energiei pe la Bruxelles, "reprezentând România", şi a fost adus în guvernul Ponta 3 dintr-o funcţie importantă deţinută la OMV-Petrom. Exportul ar începe din 2014, deci înainte de "mărirea" redevenţelor infime plătite de căpuşe statului român. 

Economica.net :
Statul ţine la secret firmele ce vor să exporte gaze. Pe listă ar fi MOL, Wintershall, GDF Suez şi Petrom
Cele patru firme care au câştigat licitaţia de rezervare capacitate pe conducta de gaze Arad-Szeged ar fi MOL, Petrom, Wintershall şi GDF Suez, potrivit unor surse din piaţă. „MOL a rezervat cel mai mult, restul mai puţin. Rezervarea este valabilă pentru anul 2014”, au spus sursele. Potrivit aceloraşi surse, firmele nu pot rezerva capacitate fără a injecta şi fizic gaze, decât temporar. După o perioadă de timp, când Transgaz ajunge la concluzia că rezervarea de capacitate s-a făcut doar ca să ţină ocupată conducta, contractul cu respectiva firmă se reziliază.
Conducerea Transgaz a confirmat deja că există patru firme câştigătoare, dar nu a dezvăluit numele lor, pentru că este obligată la confidenţialitate prin contract. Totuşi, aceleaşi surse ne-au precizat că, în niciun caz, o asemenea informaţie nu poate fi considerată secret comercial. "Conducta este bun public. Nu poate fi, eventual, dezvăluită capacitatea rezervată de fiecare, nicidecum numele celor ce au rezervat capacitate. Este o licitaţie publică pentru un activ public", au precizat sursele.

Într-un demers complet, am solicitat şi Secretariatului General al Guvernului, în subordinea cui este acum Transgaz, să se facă publică lista celor patru firme. Nici din partea acestei instituţii nu am primit vreun răspuns.

Reamintim că Transgaz este o companie listată la bursă, orice informaţie privind încheierea de contracte comerciale fiind necesară acţuionarilor săi, ca să poată lua deciziile în consecinţă privind acţiunile pe care le deţin.

2 comentarii :

Riddick spunea...

Ca nişte nemernici, am îmbucătăţit energia (inclusiv distribuţia) în loc să grupăm la un loc (= să gestionăm coordonat) minele de cărbune, gazele, petrolul, hidrocentralele, termocentralele şi centrala de la Cernavodă. Ca să-şi umple burdihanele "unii"...

Curtea de Conturi a arătat clar că "investitorii strategici" au investit în "retehnologizare" din încasări, şi nu din fonduri proprii, cum s-au angajat la "privatizare". Şi parţial, nu cât au spus c-o vor face.

Şi... NIMIC ! Se-ntind la alte achiziţii, fără onorarea contractelor precedente.

Riddick spunea...

Argumentul forte al "oportunităţii şi necesităţii" investitorilor strategici în producerea şi distribuţia energiei cade: putea foarte bine şi statul să investească din încasări, plătind contractori "la bucată/la lucrare", şi oprind integral profitul majorat în urma retehnologizării şi extinderii reţelelor.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):