Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

09 ianuarie 2014

Delirul entuziast (4)


Fostul consilier al lui Boc şi prim-vicepreşedinte al PDL, Andreea Paul (ex-Vass), despre "avantajele" trecerii la euro, şi despre cum ne-ar (fi) pricopsi(t) PDL cu această "realizare". Cât despre Letonia, 60% din cetăţeni sunt contra trecerii la euro, iar în capitala Riga s-au organizat mitinguri de protest, la care s-a dat foc "steagului" UE.

România nu trebuie să rămână în afara proiectului de integrare monetară europeană dacă vrem să avem prețuri stabile și dobânzi mai mici.


Unul dintre primele lucruri pe care Victor Ponta le-a făcut când a venit la guvernare a fost să amâne ținta propusă de PDL pentru aderarea României la zona euro în anul 2015. Ponta întârzie astfel măsurile necesare pentru România, iar acum „ își scoate cămașa” declarând că aderarea la euro trebuie să facă parte din marele proiect privind aniversarea a 100 de ani de Romania, iar 2018 este o data rezonabilă[i].

Am susținut și susțin în continuare aderarea României la zona euro cât mai curând posibil. Cu cât mai repede, cu atât mai bine absorbim regulile sănătoase economiei țării și nu folosim instrumente artificiale din afara economiei reale aici.

La 1 ianuarie 2014, Letonia a devenit cea de-a 18-a țară membră a zonei euro. Drumul spre adoptarea monedei euro nu a fost ușor, însă ambiția Letoniei a fost răsplătită.
Parcursul economic al Letoniei prin criza economică, înainte de adoptarea monedei euro:
De la o creștere a PIB de 10% și o creștere reală a salariilor de 20% în perioada 2004-2007, Letonia a cunoscut o scădere drastică a PIB, de 18% în anul 2009. Rata șomajului a urcat la 15%.

Criza economică a fost dublată de o criză bancară, amplificată la rândul ei de colapsul pieței imobiliare. Deși Banca Parex a fost naționalizată, în următoarele 13 zile au fost retrase aproape 650 mil. euro sub formă de depozite. Prin urmare, a fost necesară o nouă injecție de capital din partea statului, de 1,4 mld. euro, adică 19% din bugetul național. În aceste condiții, Letonia a fost nevoită să solicite sprijin din partea FMI, UE și Suedia.

Letonia a primit un împrumut de 7,5 mld. euro, condiționați de aplicarea unui plan de austeritate. Pentru că măsurile solicitate nu au fost luate de la început, Letonia a riscat suspendarea celei de-a doua tranșe a împrumutului în anul 2009. În aceste condiții, țara s-a confruntat cu o creștere importantă a primei de risc pentru titlurile suverane.

În acest context a fost pus în aplicare planul de austeritate, care a constat în:

- Reducerea cu 30% a pensiilor și a salariilor în sectorul public.
- Tăierea cu până la 40% a bugetelor ministerelor.
- Reforma sistemului de sănătate publică.
- Raționalizarea sistemului de educație prin închiderea a 10% din școli și reducerea cu până la 40% a bugetelor dedicate universităților.
- Înjumătățirea împrumuturilor către agențiile de stat și dizolvarea consiliilor de administrație în majoritatea marilor întreprinderi de stat.
- Redirecționarea fondurilor publice către investiții structurale.
- Eficientizarea fondurilor europene. Stimularea atractivității Letoniei în domeniul transporturilor și logisticii a devenit o prioritate. De asemenea, ținta fondurilor europene au fost companiile de export. [2]

Măsurile au fost aplicate de premierul Valdis Dombrovskis, reprezentant al partidului de centru-dreapta, venit la guvernare în 2009 pe fondul protestelor publice față de primele măsuri de austeritate.

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate:
PIB-ul a crescut cu 5,5% în anul 2012, iar exporturile s-au majorat cu 12% în anul 2012. Afacerile locale au reușit să se poziționeze pe piețele cu valoare adăugată mare. Deficitul public a fost redus în doar patru ani de la 9,8% din PIB (în anul 2009) la 1,2% din PIB. Datoria contractată a fost plătită cu 4 ani în avans, iar Letonia a folosit numai 4,5 mld. euro din cei 7,5 mld. euro împrumutați în perioada 2008-2010.

Creșterea economică din 2011 a permis Letoniei atenuarea măsurilor de consolidare bugetară stabilite cu creditorii internaționali, deși în 2011 au fost introduse o serie de măsuri fiscale: TVA a crescut de la 21% la 22%, iar rata redusă de TVA a fost majorată la 12% de la 10% anterior, au fost suprimate ratele reduse de TVA la energie, impozitele pe proprietate s-au dublat, s-a introdus impozitul pentru instituțiile de creditare.

În mai 2013 Letonia și-a depus oficial solicitarea de a deveni parte a zonei euro, ca urmare a îndeplinirii criteriilor de convergență nominală:

- Rata inflației s-a ridicat la 1,3% în perioada mai 2012-aprilie 2013; Letonia a devenit, în februarie 2013, una dintre cele 3 țări cu cea mai mică rată a inflației din UE.
- Procedura de deficit excesiv a fost închisă în 2011;
- Datoria publică s-a ridicat la 40,7% din PIB.
- Rata de schimb față de moneda euro a fost stabilă în ultimii 2 ani anteriori.
- Valoarea medie a ratelor nominale ale dobânzii pe termen lung s-au situat la 3,8%, sub valoarea de referință de 5,5% din ultimele 12 luni.

Letonia va avea 3 avantaje importante ca membră a zonei euro:

- Eliminarea atacurilor speculative asupra latului leton;
- Reducerea costurilor de refinanțare a datoriilor suverane;
- Îmbunătățirea condițiilor de refinanțare a băncilor prin accesul al BCE.

Există temerea că progresul economiei letone se datorează numai ajutorului financiar internațional.

Economia letonă se confruntă în continuare cu o serie de riscuri:


În primul rând, revenirea la o rată ridicată a inflației, în special ca urmare a creșterii prețului la bunurile primare și a costurilor cu forța de muncă, normale, în parte, ca urmare a redresării economice. În acest context, instituțiile internaționale recomandă: continuarea planului de consolidare bugetară, a reformelor structurale pe piața muncii, diminuarea poverii fiscale pentru muncitorii cu calificare redusă care se întorc pe piața muncii, reducerea sprijinului maternal post-natal, continuarea reformei în sistemul de învățământ universitar și profesional.

În al doilea rând, datoria ridicată pe termen scurt; pentru a onora scadența din 2014-2015, Letonia va trebui să împrumute aprox. 14% din PIB de pe piața financiară.

În al treilea rând, stabilitatea sectorului bancar: 60% din capital este deținut de băncile străine, iar depozitele nerezidenților – majoritatea din Rusia și CSI – se ridică la 33% din PIB, adică aproape jumătate din totalul depozitelor. Mai mult, 80% dintre acestea sunt pe termen scurt.

Cu toate acestea, sectorul bancar leton reprezintă 128% din PIB, mult sub media europeană, iar Letonia rămâne o țară atractivă pentru intrările de capital rusești. Testele de stres bancare din anul 2012 au demonstrat că băncile letone pot suporta o retragere de 50% a depozitelor. Sectorul bancar se redresează, dată fiind reducerea la 12,5% a ratei creditelor neperformante la sfârșitul anului 2012 comparativ cu 19,5% cu doi ani mai devreme.

Pentru a reduce dependența sectorului bancar de depozitele nerezidenților, Letonia a decis să crească capitalul băncilor în momentul în care volumul depozitelor depășește 20% din valoarea activelor. În plus, prima de asigurare solicitată băncilor letone de către Fondul de garantare a depozitelor pentru depozitele non-rezidente este de 3 ori mai mare decât cea solicitată în cazul depozitelor rezidenților.





Sursa: http://www.robert-schuman.eu/en/doc/questions-d-europe/qe-298-en.pdf


[i] Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu vede posibilă aderarea la zona euro abia în zece ani: „Cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE“.

2 comentarii :

Anonim spunea...

Pai sa facem si noi precum letonii, in fata la BNR !!!
Sa fim acolo asa, cam un million, sa vedem ce urmeaza !
Tot cu steaguri de alea pentru carbonizat etc !!!
Sau sa intelegem, din termenul lui Ponta ca, in caz contrar, 2018 va fi anul cu un mare eveniment ''invers'' ? Asa l-o fi amenintat merkela ???
De aia coloana a cincea isi face mendrele in Transilvania si Banat iar romanii pun botu' la greu ?
Doamne ce leguma de popor sintem !!!

Riddick spunea...


"Verze murate" ;-)

Țara lui Ponta. Și poporul lui. Pardon, cireada...

http://riddickro.blogspot.ro/2013/11/tara-lui-ponta-si-poporul-lui-pardon.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):