Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

08 ianuarie 2014

În clar: austeritatea a avut şi are scopul trecerii la euro !



Acelaşi Lazea, economist-şef al BNR, lătrăul intereselor străine

Acum decriptează ce este de făcut pentru trecerea la euro. Văzută ca scop, nu ca mijloc!

După mai bine de două decenii, România a ajuns la o anumită stabilitate macroeconomică similară (iar în unele cazuri, superioară) celei din țările dezvoltate ale Europei.
Această stabilitate poate fi descrisă metaforic drept „dominanța cifrei 2”: deficit bugetar de circa 2 la sută din PIB, deficit de cont curent de aproximativ 2 la sută din PIB, o rată a inflației de circa 2 la sută pe an, o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de aproximativ 2 la sută pe an.
Problema care se va pune este de a accelera creșterea PIB de la 2 la sută pe an la 3,5-4 la sută pe an, fără a afecta ceilalți indicatori macroeconomici.
În subsidiar, trebuie dat răspunsul la trei întrebări:
1) de ce este nevoie de o accelerare a ritmului creșterii economice?
2) care este PIB potențial în prezent?
3) ce se poate face concret pentru a crește PIB potențial?
Răspunsul la prima întrebare pare evident: o creștere economică mai rapidă convine tuturor (politicieni, antreprenori comercianți, bancheri, consumatori) deoarece crește bunăstarea generală și individuală, rezolvând în paralel și o serie de probleme sociale.
Mai există însă un argument, legat de posibilitatea aderării la zona euro: în prezent, PIB/locuitor în România (ajustat la Paritatea Puterii de Cumpărare) reprezintă circa 50% din media Uniunii Europene. Țările cele mai sărace care au fost primite în zona euro au fost Estonia (în 2011), cu un PIB/locuitor ajustat de 66% din media UE și Letonia (în 2014), cu un PIB/locuitor ajustat de 60% din media UE. Este puțin probabil ca zona euro să-și deschidă porțile unui stat-candidat având PIB/locuitor mai mic decât nivelurile respective, deoarece ar însemna să creeze probleme mari atât sieși, cât și statului respectiv.
Or, pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB/locuitor ajustat, România ar trebui să crească, timp de zece ani, cu 2 la sută mai repede decât media Uniunii Europene.Cât timp UE crește cu 0 la sută pe an, iar România cu 2 la sută pe an, acest deziderat este îndeplinit. Dar când UE își va relua ritmul normal de creștere de 1,5-2 la sută pe an, România va trebui să crească cu 3,5-4 la sută pe an, pentru a păstra diferențialul de 2% și pentru atingerea țintei (modeste) de 60% la PIB/locuitor ajustat în zece ani.
Astfel, ajungem la răspunsul la cea de a doua întrebare, privind nivelul PIB potențial din prezent. Pe baza factorilor care concură la crearea acestuia (capital, forță de muncă, productivitate) se poate estima că nivelul său actual este de circa 2 la sută pe an. (PIB efectiv diferă de PIB potențial cu ±1 la sută pe an, în funcție de anul agricol mai bun sau mai slab).
Cum se explică reducerea creșterii potențiale de la circa 5 la sută în perioada dinaintea crizei la aproximativ 2 la sută în prezent? Este suficient să analizăm evoluția celor trei factori menționați :
a) capitalul are ca principală componentă Investițiile Străine Directe (ISD). În intervalul 2004-2008, acestea au crescut, în medie, cu 7,2 miliarde euro /an. În următorii cinci ani, 2009-2013, creșterea medie a ISD a fost de numai 2,3 miliarde euro/an. Așadar, economia, a trebuit să se descurce cu intrări medii anuale cu 5 miliarde euro mai mici. O modalitate de a compensa acest handicap l-ar fi constituit atragerea în integralitate a fondurilor europene nerambursabile, dar după cum știm, de abia în ultimul an (2013) intrările de astfel de fonduri au depășit 3 miliarde euro.
b) forța de muncă a înregistrat un fenomen foarte grav, în sensul că dividendul demografic al cohortelor noi de tineri intrați în câmpul muncii (cei născuți înainte de 1991) s-a transformat într-o pierdere demografică. Astfel, dacă în intervalul 1986-1990 s-au născut, în medie, câte 365 mii de copii pe an (care au intrat în forța de muncă la împlinirea vârstei de 18 ani, în perioada 2004-2008), în intervalul 1991-1995 s-au născut în medie câte 253 mii de copii pe an (care au intrat în forța de muncă în perioada 2009-2013). Așadar, o pierdere de 110 mii tineri pe an, care explică și ea în bună parte scăderea PIB potențial post-criză. (Efectele migrației sunt ambigui, deoarece au afectat ambele perioade analizate, atât înainte, cât și după criză).
O modalitate de a compensa această scădere ar fi fost aplicarea riguroasă a prevederilor legale privind creșterea vârstei medii de pensionare, la 59,5 la femei și la 64,5 la bărbați (în 2013). În realitate, vârsta medie de pensionare efectivă este cu 5 ani mai mică decât cea prevăzută în lege.
c) productivitatea este singurul dintre cei trei factori de producție care s-a îmbunătățit, dar numai în unele sectoare, precum industria. În agricultură, circa 3 milioane de fermieri rămân cantonați în exploatări de subzistență sau de semi-subzistență, cu o productivitate extrem de scăzută.
Făcând suma celor de mai sus, înțelegem de ce, obiectiv vorbind, creșterea potențială a PIB s-a diminuat de la circa 5 la sută în perioada ante-criză la circa 2 la sută în perioada post-criză.
O forțare a creșterii peste acest nivel prin mijloace nominale (politică fiscală, monetară, salarială) nu este sustenabilă și este de natură a afecta echilibrele macroeconomice greu dobândite. Iar inversarea inevitabilă a acestor politici nominale poate aduce costuri mai mari decât beneficiile inițiale. Iată de ce, dacă se dorește o accelerare a creșterii economice pe baze sustenabile este nevoie de măsuri în sfera reală a economiei.
Cu acestea, ajungem la răspunsul la cea de a treia întrebare, privind măsurile concrete care se pot lua pentru a maximiza factorii de creștere a PIB.
1) în sfera capitalului devine și mai evidentă necesitatea atragerii cât mai depline a fondurilor europene nerambursabile. Criticile pentru slaba performanță de până acum s-au focalizat asupra birocrației române și comunitare.
În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate, o vină substanțială pentru slaba atragere de fonduri europene având-o și beneficiarii (mulți dintre care au considerat că pot începe o afacere exclusiv cu bani împrumutați, fără vreo contribuție proprie), firmele de consultanță și proiectare (multe din ele au livrat proiecte 
copy-paste, dovedite ulterior a fi nebancabile), băncile (o parte din ele nedorind să se complice cu activități dificile și consumatoare de timp) etc. Numai o schimbare cuprinzătoare a tuturor acestor practici ar putea asigura o atragere superioară a fondurilor europene atât de necesare pentru accelerarea creșterii economice.
2) în materie de forță de muncă, în afară de politici pro-natalitate, care însă dau rezultate pe termen lung, se poate avea în vedere o măsură cu efecte imediate: stimularea rămânerii în cadrul forței de muncă a persoanelor din categoria de vârstă 65-74 de ani, care sunt capabile și dornice să continue să muncească. România are una dintre cele mai mici rate de participare a respectivei categorii de vârstă, în cadrul Uniunii Europene. (Subliniem că nu este vorba de a amâna administrativ vârsta de pensionare, ci de o decizie liber consimțită de a rămâne în câmpul muncii).
Pentru acesta însă, trebuie depășite două obstacole:
  • primul constă în prejudecata că orice vârstnic rămas în câmpul muncii ocupă locul unui tânăr. Această logică, de tip sau/sau, este valabilă în cadrul țărilor cu o forță de muncă în creștere. Dar pentru țările cu o forță de muncă în scădere, precum România, logica care ar trebui să prevaleze este cea de tip și/și, în sensul că este nevoie de participarea atât a tinerilor, cât și a vârstnicilor doritori să lucreze.
  • Al doilea obstacol este mai pervers și are în vedere obiceiul larg răspândit de a cumula pensia de la stat cu un venit obținut, de regulă, în sectorul informal al economiei. Numai așa se explică de ce mulți preferă să se pensioneze cu 5 ani mai devreme de vârsta legală, în pofida sărăciei clamate. Probabil că penalizările pentru ieșirea anticipată la pensie ar trebui înăsprite, ceea ce ar face mai puțin atractivă cumularea unei pensii mici cu un salariu obținut „la negru” (tot mic).Este de așteptat că, în sine, această măsură nu ar îmbunătăți rata totală de participare în forța de muncă (ci doar ar transfera o parte a forței de muncă ocupate în economia informală înspre economia formală). În schimb, această măsură ar contribui la îmbunătățirea raportului de dependență (număr de pensionari ce revin la un salariat) și, degrevând bugetul de o cheltuială în plus, ar asigura o rezervă bugetară pentru accelerarea creșterii economice.
3) în sfârșit, în ceea ce privește creșterea productivității muncii, sunt zeci de măsuri ce pot fi luate, de la îmbunătățirea infrastructurii la stimularea cercetării-dezvoltării, de la înlocuirea tehnologiilor mari consumatoare de energie la plățile on-line etc.
O măsură cu impact major însă ar fi trecerea fermierilor de subzistență și de semi-subzistență dinspre agricultura de slabă productivitate înspre activități cu productivitate sporită (mica industrie, servicii) sau chiar spre agricultura făcută pe baze comerciale (mari exploatații sau asocieri de fermieri). Pentru acesta însă este nevoie de accelerarea dotării satelor cu infrastructura necesară (electricitate, apă, canalizare, drumuri asfaltate). În acest sens, presiunea exercitată de Uniunea Europeană asupra României pentru modernizarea zonelor rurale este de bun augur.
În concluzie, pentru a nu deteriora echilibrele macroeconomice cu greu dobândite și pentru a accelera intrarea României în zona euro, este nevoie de o creștere economică sustenabilă în ritmuri superioare. Aceasta însă nu poate fi obținută prin politici nominale (fiscale, monetare, salariale), atât de îndrăgite de politicieni deoarece sunt ușoare, ci prin măsuri în sfera reală a economiei, mai greu de implementat, deoarece afectează grupuri de interese. Respectivele măsuri ar trebui să vizeze toate trei „ingredientele” care intră în componența PIB, respectiv capitalul, forța de muncă și productivitatea.

15 comentarii :

Simeone spunea...

Cat muncesc serpii astia cu cravata. Nu mai stiu ce termeni sa inventeze.

Austeritate, euro, stabilitate, macroeconomie, tari dezvoltate, deficit, buget, cont curent, inflatie, accelerare, indicatori economici, crestere economica, PIB, antreprenori, bancheri, compensare, certificate verzi, patroni, consumatori, capital, investitor, fonduri europene, demografie, bunastare, candidat, stat, ajustat, deziderat, ritm, potential, prevederi legale, lege, ilegal, pensie, pensionari, ocrotiti padurea, accesul interzis, productivitate, sector, industrie, impozit, resurse, fiscal, monetar, grup de interese, lobby, sustenabilitate, nerambursabil, rambursabil, bani, aur, cianura, starea vremii, coruptie, natalitate, mortalitate, munca, bursa locurilor de sclavi.

-------------------------

I can't find those silver lining
I don't mean to judge
But when you read your speech its tiring
Enough is enough.

I'm covering my ears like a kid
when your words mean nothing I go la la la
I'm turning up the volume when you speak
'cause if my heart can't stop it,
I'll find a way to block it I go.

Riddick spunea...


"Limba de lemn şi limba de bumbac":

http://antipersuasiune.wordpress.com/2010/06/03/limba-de-lemn-si-limba-de-bumbac/

Crystal Clear spunea...

Din cauza asta a murit

Generatie
Aspiratie
Interdictie
Demonstratie
Revolutie
Figuratie
Emanatie
Aberatie

Informatie
Deformatie
Opozitie
Conspiratie
Institutie
Separatie
Prostitutie
Decoratie

Declaratie
Peroratie
Legislatie
Lamentatie
Retributie
Imitatie
Satisfactie
Betie

Ocupatie
Populatie
Consignatie
Saturatie
Emigratie
Circulatie
Constitutie
Natie
Compensatie
Alocatie
Subnutritie
Implicatie
Explicatie
Complicatie
Educatie
Malformatie

Restrictie
Militie
Protectie
Politie
Pretentie
Corectie
Atentie
Detentie

Productie
Reductie
Constructie
Distructie
Seductie
Deductie
Vocatie
Hotie

Democratie
Intentie
Tehnocratie
Directie
Birocratie
Infectie
Bogatie
Frectïehttp://www.versuri.ro/versuri/lmggj_valeriu+sterian+exercitiu.html

Riddick spunea...


Să fi fost "terminat", Valeriu Sterian ?

Crystal Clear spunea...

Sunt convinsă

Anonim spunea...


ZIARUL DE IASI
27,09,1999
'' Medicii au stabilit ca imbibatia alcoolica in cazul lui Sterian era, in momentul recoltarii probelor de singe, de 1,40 miligrame la mie. Medicii spun ca o alcoolemie de 2 miligrame la mie poate declansa coma alcoolica. Cintaretul Valeriu Sterian (47 ani), aflat la volanul unui autoturism BMW, conducea pe bulevardul Magheru din Bucuresti, iar la un moment dat, a vrut sa depaseasca prin dreapta un autobuz care circula pe banda a patra ''

Crystal Clear spunea...

Care medici?

Riddick spunea...

... iar la un an, în septembrie 2000, murea.

Riddick spunea...

Solistul Vali Sterian, implicat intr-un tragic accident de circulatie

Medicii au stabilit ca imbibatia alcoolica in cazul lui Sterian era, in momentul recoltarii probelor de singe, de 1,40 miligrame la mie. Medicii spun ca o alcoolemie de 2 miligrame la mie poate declansa coma alcoolica. Cintaretul Valeriu Sterian (47 ani), aflat la volanul unui autoturism BMW, conducea pe bulevardul Magheru din Bucuresti, iar la un moment dat, a vrut sa depaseasca prin dreapta un autobuz care circula pe banda a patra (ultima). Conform declaratiilor sale, Sterian ar fi acrosat autobuzul, condus de Mihai Popa (29 ani), care a intrat pe contrasens. Potrivit politistilor, soferul autobuzului nu a frinat, el virind spre stinga pentru a evita masina BMW a lui Sterian, astfel ca a intrat pe contrasens si s-a ciocnit cu trei autoturisme Dacia. In urma impactului, doua persoane au murit, iar altele au fost ranite usor. Totodata, au fost lovite alte trei autoturisme parcate pe marginea bulevardului. Lui Vali Sterian i s-a ridicat permisul de conducere, iar Politia si Parchetul Capitalei cerceteaza imprejurarile in care s-a produs accidentul, urmind sa stabileasca cine va raspunde pentru uciderea celor doua persoane si distrugerea autoturismelor. Unii anchetatori sustin ca autobuzul nu avea ce cauta pe banda a patra, iar faptul ca soferul nu a frinat deloc, ci a tras de volan stinga, astfel ca a intrat pe contrasens, ii determina sa creada ca in mare parte Mihai Popa poarta vina producerii accidentului. Valeriu Sterian a declarat ca nu se considera vinovat de producerea accidentului.

http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/solistul-vali-sterian-implicat-intr-un-tragic-accident-de-circulatie~ni11d3

Riddick spunea...

Valeriu Sterian risca 15 ani de inchisoare

Catastrofa rutiera de vineri noaptea din centrul Capitalei s-a soldat cu doi morti, noua autovehicule facute zob si structura de rezistenta a unui imobil grav avariata Vineri spre sambata, cu putin dupa miezul noptii, doua autobuze RATB, unul apartinand liniei 368 iar celalalt liniei 168, se indreptau spre autobaza Floreasca, pe Bulevardul Magheru, pe sensul Universitate-Piata Romana. Soferii urmau sa revina la garaj, dupa ce parcurgeau ultimul traseu al zilei. Unul dintre autobuze, marca ROCAR de SIMON, cu numarul B-18-UYZ, circula pe banda 4, cu putin timp inainte de a intra in intersectia Bulevardul Magheru cu Strada George Enescu. Cel de-al doilea autobuz, marca IKARUS, cu numarul B-18-VFD, se afla pe banda 3, in spatele ROCAR-ului, la o distanta de aproximativ cinci metri. Din spate, pe banda 2, un BMW 324, cu nr. B-05-CDP, condus de cantaretul Valeriu Sterian, a incercat sa ocoleasca un autoturism ce rula pe aceeasi banda, intrand pe banda 3 in fata autobuzului IKARUS. In urma executarii acestei manevre, BMW-ul a acrosat cu partea stanga spate coltul din dreapta fata al IKARUS-ului. Coliziunea, desi usoara, a rotit BMW-ul catre stanga, astfel incat aripa stanga fata a lovit partea laterala dreapta a autobuzului ROCAR, care rula pe banda 4. In urma impactului, Vali Sterian a tras de volan spre dreapta, BMW-ul sau oprindu-se pe banda 1, la inceputul strazii Jules Michelet. Filmul unui cosmar care a durat trei secunde Reactia lui Mihai Popia, soferul autobuzului ROCAR, a fost extrem de brutala si in acelasi timp neinspirata. Acesta a franat si a virat puternic stanga. ROCAR-ul a patruns pe sensul opus de mers, unde a lovit frontal un autoturism Dacia, cu numarul DB-03-SLK, la care era atasata o remorca, nr. DB-80-GMO. Impactul a fost atat de violent, iar timpul de reactie atat de scurt, incat soferul Daciei, Adrian Andreescu, nu a putut schita nici un gest, ROCAR-ul suindu-se efectiv peste Dacie, pe care a tarat-o 40 de metri. Pe parcursul rulajului, care a durat circa trei secunde, un Renault Laguna, cu nr. B-14-CDX a fost acrosat, iar o alta Dacie 1310 alba, cu nr. B-12-BGL, condusa de Luminita Bobic, a percutat ROCAR-ul, urmata la scurt timp de un Volvo, nr. B-55-AUR. Acesta a lovit spatele Daciei, strivind-o de maldarul de fiare care se deplasa in virtutea inertiei. In final, ROCAR-ul s-a proptit in zidul imobilului nr. 33 de pe George Enescu, unde a facut o gaura de patru metri si a daramat poarta metalica, distrugand alte doua autovehicule Dacia, cu numerele B-97-RTI si B-05-DKV, care se aflau parcate. Cauzele accidentului: viteza excesiva si manevrele imprudente Colonelul Dumitru Gheorghiu, seful Serviciului Accidente din cadrul Brigazii Rutiere a Politiei Capitalei, a declarat ca din primele cercetari s-a constatat ca alcoolemia lui Vali Sterian era de 1,4 la mie si ca acesta a executat manevre imprudente in conditiile specifice de trafic. Medicii spun ca alcoolemia de 2,00 miligrame la mie poate declansa coma alcoolica. [...]

Riddick spunea...

continuare:

Alcoolemia ambilor soferi ai RATB a fost 0. Colonelul Gheorghiu, cel care conduce ancheta, a precizat: "Nici unul dintre autobuze nu ar fi trebuit sa ruleze pe benzile 3 si 4. Manevra de viraj stanga a soferului autobuzului a fost de asemenea imprudenta, dar instanta de judecata, pe baza expertizelor tehnice, va stabili care sunt partile de vina ce urmeaza a fi atribuite ficaruia". In urma accidentului si-au pierdut viata ambii ocupanti ai Daciei cu nr. DB-03-SLK, Adrian Andreescu, de 34 de ani, sofer profesionist si cumnatul sau, Vasile Popescu, de 20 de ani. Cele doua victime se indreptau spre Piata Norilor unde trebuiau sa vanda fructe. Toate celelalte persoane implicate in accident au scapat cu rani usoare. Timp de o ora si jumatate, politistii si pompierii de la "descarcerari" s-au straduit sa elibereze victimele dintre fiarele contorsionate si sa restabileasca traficul in zona. La scurt timp dupa ce soferul autobuzului, posesor al "categoriei D" din anul 1994, a ajuns la baza, a povestit colegilor sai: "In momentul cand BMW-ul m-a lovit, am avut un soc si m-a aruncat in stanga, pe contrasens".Trebuie precizat ca deplasamentul unui asemenea autobuz este de 14 tone, iar cel al unui BMW 324 este de 1,2 tone. De asemenea, cei de la garajul RATB Floreasca au declarat ca, dupa impact, frana ROCAR-ului nu a mai functionat, Dacia retezand conductele de frana pneumatica ale acestuia, suspendandu-l de la sol, astfel ca soferul RATB, Popia, nu a mai putut controla nici directia autobuzului. De altfel, potrivit sefului de statie de la Floreasca, Cornel Tutu, cei doi soferi de autobuz, Popia si Petrica Munteanu, cel care a condus IKARUS-ul, nu au mai avut evenimente rutiere de acest gen de cand au fost angajati la RATB. Conform legislatiei rutiere in vigoare, "imbibatia alcoolica in sange atrage raspunderea penala a conducatorilor de autovehicule cand este de cel putin 1 la mie". Pedeapsa pentru o persoana care conduce pe drumurile publice un autovehicul, aflandu-se in stare de ebrietate este de inchisoare de la 1 la 5 ani. Conform prevederilor articolului 178 (Uciderea din culpa) din Codul Penal, "cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in sange o imbibatie alcoolica care depaseste limita legala, sau care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani. [...]

Riddick spunea...

continuare:

Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevazute in alineatele precedente se poate adauga un spor pana la 3 ani".  Alcoolemia luata lui Valeriu Sterian, sofer din anul 1992, la o ora dupa prima recoltare era de 1,25 la mie, ceea ce inseamna ca era in scadere fata de prima evaluare. De asemenea, banda 4 a Bulevardului Magheru este destinata, tinand seama de prevederile legale, autovehiculelor de interventie, Politie, Pompieri, Salvare, MApN, SPP, precum si a coloanelor oficiale care necesita deplasare cu o viteza mai mare decat cea legala. Trebuie precizat ca legislatia rutiera prevede ca in apropierea intersectiilor si a trecerilor de pietoni, conducatorii autovehiculelor au obligatia sa reduca viteza pana la evitarea oricarui pericol. Deocamdata, ancheta nu a stabilit cu precizie vitezele autovehiculelor implicate in accident, dar, dupa urmarile accidentului, este probabil ca viteza autobuzelor si a BMW-ului sa depaseasca cu mult limita maxima de 50 km/h. Culpa celor implicati in accident se va stabili in urma expertizelor si a hotararii judecatoresti Valeriu Sterian a declarat ca nu se considera vinovat de producerea accidentului. Avocatul Ioan Mustata ne-a spus ca vinovatia unuia sau altuia dintre soferi nu tine exclusiv de starea de ebrietate, ci de mai multi factori: "Batalia din instanta se va axa pe demonstrarea cauzelor care au determinat ca autobuzul sa intre pe contrasens. Daca expertiza tehnica va demonstra ca impactul dintre autoturismul condus de Sterian si autobuz nu a fost suficient de puternic pentru a-l arunca pe sensul invers de mers, atunci vina este a soferului RATB. In schimb, Sterian este vinovat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice a unui autoturism pe drumurile publice, iar daca expertiza va dovedi ca Sterian a fost cel care a determinat producerea accidentului, va suporta o condamnare mai mare".

http://www.ziuanews.ro/stiri/valeriu-sterian-risca-15-ani-de-inchisoare-78553

Crystal Clear spunea...

Ce simplu s-a rezolvat totul !

Am cunoscut-o din întâmplare pe nevastă-sa , psiholoaga...
Ceva nu era în regulă, acolo..

Riddick spunea...

Mi-am reamintit momentul. Circula o opinie cum că cele două autobuze care mergeau în acelaşi sens "făceau o întrecere de viteză".

Crystal Clear spunea...

Îţi dai seama !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):