28 iunie 2013

USL îşi asumă porcăriile PDL-PSD din 2009. Urmează muşamalizarea, P.R.-ul.



Claudiu Doltu (PnL/USL, Ministerul Finanţelor): "Convingerea mea este că România are nevoie în continuare de FMI şi Banca Mondială. Un nou acord cu FMI ar fi binevenit pentru a beneficia de asistenţă în domeniul reformelor din energie, transporturi, sănătate şi întreprinderi de stat, şi nu în ultimul rând, pentru reforma din administraţia publică. Cel mai probabil, noul acord cu FMI va fi pe doi ani. Sunt convins că foarte curând guvernul va lua o decizie referitoare la traseul de urmat pentru adoptarea euro şi din acest punct de vedere avem nevoie de stabilitate macro şi de continuarea reformelor structurale. Cu doi ani înainte de intrarea în ERM2 - anticamera zonei euro, România nu trebuie să mai aibă niciun acord nici cu FMI, nici cu Banca Mondială, nici cu Comisia Europeană, ca o dovadă că ţara şi economia este suficient de stabilă pentu a sta pe picioarele ei."

Isărescu: "Este necesar un bilanţ privind abordarea crizei în 2008-2009".

Ziarul Financiar:

România a plătit deja dobânzi de 1,6 mld. € către FMI şi UE. Cât 320 km de autostradă


„Împrumutul salvator“ de 20 mld. euro mănâncă acum din spaţiul fiscal pentru autostrăzi, căi ferate şi spitale. BNR şi Finanţele au luat efectiv 17,9 mld. euro şi au de dat înapoi 21 mld. euro.

„Centura de siguranţă“ pe care România şi-a pus-o în urmă cu patru ani sub forma uriaşului împrumut de 20 mld. euro negociat cu FMI şi UE a scos până acum 1,23 mld. euro din Trezoreria statului, din care 700 mil. euro au reprezentat numai dobânzile şi comisioanele (57%). Alte 4 mld. euro au fost achitate deja de BNR, incluzând dobânzi de peste 900 mil. euro, potrivit datelor băncii centrale.

Până în anul 2023 împrumutul asumat pe nepusă masă la începutul lui 2009 de triada Traian Băsescu, Mugur Isărescu, Emil Boc va mânca încă 8,6 mld. euro din bugetul României, dobânzile şi comisioanele ajungând la circa 900 mil. euro din această sumă. BNR singură mai are de rambursat rate de 6,9 mld. euro şi dobânzi de 230 mil. euro, adică un total de 7,14 mld. euro, calendarul său de plată urmând să se încheie mai devreme, în 2016, iar singurul creditor fiind FMI.

Din factura totală de 21 mld. euro (rate, dobânzi şi comisioane), BNR şi Finanţele au achitat până acum numai un sfert.

Costurile pachetului salvator ies în evidenţă în contextul în care Guvernul se plânge permanent de lipsa spaţiului fiscal pentru investiţii şi pedalează steril pe ideea prioritizării proiectelor.  Cu alte cuvinte, din puţinul spaţiu fiscal Mi­nisterul Finanţelor şi-a asumat o factură de aproape 10 mld. euro pe perioada 2009 – 2023, marele efort de 8,6 mld. euro de-abia urmând să vină la plată în ur­mătorii zece ani.

Cu banii daţi pe dobânzile de 1,6 mld. euro achitate până acum, statul ar fi putut finanţa construirea a 320 km de autostradă la un preţ mediu generos de 5 mil. euro pe kilometru, a 30 de spitale mari dotate la standarde de vârf sau a 4.500 de şcoli cu câte opt săli de clasă. [...]

Când au anunţat contractarea pachetului de salvare în 2009, autorităţile au vorbit despre costuri avantajoase, însă datele făcute publice acum de BNR arată că banca centrală şi Minis­terul Finanţelor au tras 17,9 mld. euro din îm­pru­mutul generic de 20 mld. euro, iar dobânzile şi comisioanele totalizează 2,74 mld. euro, adică peste 15% din suma împrumutată.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Victor Ponta, 2012: "Mai multă autonomie, mai multă libertate, mai multă iniţiativă pentru Transilvania este în favoarea Transilvaniei şi a României. Oamenii au un spirit mai european aici şi nu trebuie să existe o rivalitate prost înţeleasă între Transilvania şi alte regiuni ale ţării. Sunt un adept convins al ideii de descentralizare şi de dezvoltare regională a Transilvaniei. Trebuie să facem acest lucru şi din punct de vedere politic. Sunt lucruri care definesc Transilvania şi care nu trebuie stricate de Guvernul central. Nu înţeleg de ce banii din taxele din Transilvania să vină în Bucureşti. Cred că dezvoltarea judeţelor din Transilvania se face mult mai bine de aici, decat de la Bucureşti".

Victor Ponta, 2013: "În niciun caz nu trăiesc vreo spaimă că ia cineva vreo bucată din România și o duce la Bruxelles, nu am asemenea spaime, dimpotrivă, eu unul nu doar că sunt pro-european dar cred că Europa are ca șansă să supraviețuiască integrându-se mai mult și fiind mai unită decât este acum. Nu știu, poate găsim o soluție - există și în Constituția actuală - ca atunci când e vorba de tratatele europene, cu două treimi, să nu mai treci prin toată procedura cu referendum, ci cu două treimi din Parlament să poți să faci modificări sau să adopți legi cu caracter constituțional. Cred cã aceastã variantă va acoperi orice modificare din următoarea perioadă la nivel european. Sunt unul dintre cei care cred în acel proiect - și sper să se realizeze pe parcursul vieții mele politice - al Statelor Unite ale Europei."

Victor Ponta, 2013 (interviu Deutsche Welle):
DW: Nu demult s-a desfăşurat în mediul public românesc o mică dispută pe tema ”Statelor Unite ale Europei”. USL a fost destul de reticent faţă de această formulă adoptată de preşedintele Traian Băsescu.
Victor Ponta: Eu nu.
Eu sunt total convins că, - sigur proiectul ideatic de State Unite ale Europei probabil că va mai necesita ceva timp, - dar eu sunt convins că acesta este proiectul pe care trebuie să-l susţină orice om politic cu viziune.
DW: Indiferent de costuri, indiferent de cedările de suveranitate?
Victor Ponta: Indiferent de cedările de suveranitate sau costuri. În cei 50-60 de ani de construcţie europeană, toate costurile sau cedările de suveranitate s-au dovedit mai mici decât beneficiile.

Postări populare (nu P.P.E. !):