29 iunie 2013

Devine previzibil



Băsescu va anunţa convocarea "referendumului său" (-bis) pentru 2013, mai înainte ca USL să oficializeze hotărârea de a-l amâna pe cel de regionalizare (de "revizuire a Constituţiei") pentru 2014. Ponta: "O să discut când mă întorc în țară cu colegii din USL și cu celelalte forțe politice. CCR ne-a dat voie după un an de zile. E mai greu de înțeles acest an. De ce ne-a întârziat un an ? Nu mai contează".
#şulfe   #PontaBass
Băsescu le-a dat oportunitatea să-l poată valida cu prag redus la 30%, şi prin cuplarea cu alegerile prezidenţiale din 2014, ca să fie o prezenţă mai mare. CĂ ÎN TOAMNA ASTA NU SE VALIDA NICI CU 30% ! Numai că ar fi mai dificil de argumentat de ce ar trebui să dureze două zile (aşa era planificat - neoficial - pentru această toamnă), probabil se va risca totul într-o singură zi.

Primul referendum este planificat să eşueze prin nevalidare, pentru a nu mai fi obiecţii (la cel "principal") că se menţine parlamentul unicameral: "s-a sucit Boboru' ! deci - bicameral !", şi ca să apară Băsescu drept victimă a CCR (unde acum are o majoritate de 6:3, dacă includem şi omul UDMR-ului). CCR, care a amânat aplicarea pragului de validare de 30% cu un an, Băsescu "beneficiind" la referendumul său de pragul actual de 50%. De asemenea, cade singurul motiv oficial al PDL-ului de a boicota referendumul constituţional ("nu prevede - revizuirea - parlament unicameral cu maxim 300 de mandate").

Referendumul din 2014 va fi validat "din burtă", ca în 2003, în eventualitatea că nu va participa 30% din electorat. De o majoritate la CCR a USL şi UDMR, de 5:4 (după ce va pleca la CEDO Iulia Motoc), ca să fie Băsescu din nou scos din cauză ("pâi, nu mai am majoritate la CCR...") şi să rămână credibil pentru idioţii care-i vor credita făcătura - (Partidul) Mişcarea Populară.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Mirel Axinte ("Bleen"), 2016: "A vorbi despre o Uniune a națiunilor e absurd atâta timp cât Uniunea în sine e o reacție împotriva națiunilor. Est-europenii au văzut aderarea la UE ca o ocazie pentru afirmarea națională, după 50 de ani de bocanc rus. Sunt națiuni tinere și întârziate, nedezvoltate, care nu și-au dus copilăria național-acneică până la capăt. De națiuni nu mai poate fi vorba în UE. Națiunea e un onanism sinucigaș și păgubos. Fuse și se duse. Da, noi, esticii, suntem neterminați național dar asta e, timpul nu stă în loc pentru noi. Nu ne-am exersat suficient statalitatea și națiunea dar nu ne mai putem întoarce în secolul XIX.
Singura șansă a UE e transformarea în federaţie.
E nevoie de federație din două motive:
1) Guvernările statelor, indiferent de ce grupări s-ar afla la putere, nu pot influența sau bloca politicile federale. Indiferent ce țăcăniți ajung la putere în unele state componente, UE și politicile federale nu sunt afectate.
2) Statele membre nu pot părăsi uniunea și nu se pot juca de-a șantajul.
Cum se vor împăca etniile, națiunile, într-o astfel de construcție federativă?
Cum se vor aglutina?
Imigrația din afara Europei și migrația în interiorul Europei. Ăsta e răspunsul. Marile centre urbane nu mai au identitate națională și acest trend se va extinde. Dinamica socială și economicătransformă identitatea națională în identitate europeană."


Mirel Axinte ("Bleen"), 2017: "Orice acțiune de subminare a suveranității naționale pentru occidentalizarea României e o acțiune benefică. Obiectivul final și idealul nostru ar trebui să fie topirea statalității românești într-un stat (federal/confederal) european-occidental. De fapt, nu ar trebui să fie, chiar ăsta e."

Postări populare (nu P.P.E. !):