29 iunie 2013

Devine previzibil



Băsescu va anunţa convocarea "referendumului său" (-bis) pentru 2013, mai înainte ca USL să oficializeze hotărârea de a-l amâna pe cel de regionalizare (de "revizuire a Constituţiei") pentru 2014. Ponta: "O să discut când mă întorc în țară cu colegii din USL și cu celelalte forțe politice. CCR ne-a dat voie după un an de zile. E mai greu de înțeles acest an. De ce ne-a întârziat un an ? Nu mai contează".
#şulfe   #PontaBass
Băsescu le-a dat oportunitatea să-l poată valida cu prag redus la 30%, şi prin cuplarea cu alegerile prezidenţiale din 2014, ca să fie o prezenţă mai mare. CĂ ÎN TOAMNA ASTA NU SE VALIDA NICI CU 30% ! Numai că ar fi mai dificil de argumentat de ce ar trebui să dureze două zile (aşa era planificat - neoficial - pentru această toamnă), probabil se va risca totul într-o singură zi.

Primul referendum este planificat să eşueze prin nevalidare, pentru a nu mai fi obiecţii (la cel "principal") că se menţine parlamentul unicameral: "s-a sucit Boboru' ! deci - bicameral !", şi ca să apară Băsescu drept victimă a CCR (unde acum are o majoritate de 6:3, dacă includem şi omul UDMR-ului). CCR, care a amânat aplicarea pragului de validare de 30% cu un an, Băsescu "beneficiind" la referendumul său de pragul actual de 50%. De asemenea, cade singurul motiv oficial al PDL-ului de a boicota referendumul constituţional ("nu prevede - revizuirea - parlament unicameral cu maxim 300 de mandate").

Referendumul din 2014 va fi validat "din burtă", ca în 2003, în eventualitatea că nu va participa 30% din electorat. De o majoritate la CCR a USL şi UDMR, de 5:4 (după ce va pleca la CEDO Iulia Motoc), ca să fie Băsescu din nou scos din cauză ("pâi, nu mai am majoritate la CCR...") şi să rămână credibil pentru idioţii care-i vor credita făcătura - (Partidul) Mişcarea Populară.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):