10 iunie 2013

LE SPUNEAM BOILOR CĂ-I FACE BĂSESCU ŞI NU MĂ CREDEAU!


Mă rog, urmează confirmarea finală...

Boarfa pusă de UNPR-PDL la Curtea Constituţională la indicăţiile lui Băsescu va fi aproape sigur numită judecător la CEDO din partea României, lăsând majoritatea USL-ului, ca să treacă amendamentul cu reducerea cvorumului la 30%, iar Băsescu să-şi poată prosti în continuare tot mai puţinii susţinători (va pretexta: "Nu mai am majoritate la CCR, deh... dar, ştiţi! Eu am fost împotrivă!").  

Desigur, se putea da un vot favorabil pe faţă, dar trebuia acoperit Băsescu, scos din cauză, este util în continuare, ca să mimeze şi să compromită dreapta!

Eurocartelul USL-PDL-UDMR vrea să treacă regionalizarea ("revizuirea") de referendum, şi reducerea cvorumului este de ajutor (deşi cred că nici măcar 30% nu vor veni; vor falsifica iar cifra de participare, ca în 2003?). Acum, majoritatea va depinde de votul judecătorului numit de UDMR (ce, credeţi cumva că "UDMR nu vrea regionalizare"?!). Iar CEDO va avea de ales dintre trei candidaturi propuse de guvernul României, una fiind cea a lui Motoc: ce, credeţi că "CEDO/UE nu vrea regionalizare"?!

Treaba a mers ceas, s-au potrivit toate: momentul schimbării parţiale de componenţă a CCR, cu momentul votului final la legea cu reducerea cvorumului, data-limită (7 iunie) de depunere a candidaturilor, negarea manevrei de către Ponta ("Habar n-am!"), şi amânarea unei contestaţii a lui Băsescu privind legea statutului parlamentarilor. Ca să vină la dezbatere "cvorumul" DUPĂ "statut", taman bine ca să avanseze procedurile pe linie de guvern, parlament şi CEDO, şi să se completeze locul de la CCR înainte de discutarea contestaţiei opoziţiei.

Gândul:

Iulia Motoc lasă CCR pentru un post de magistrat CEDO. Cine este pesedistul care care vânează postul de judecător constituţional
 

Ministerul Justiţiei a publicat lista candidaţilor pentru funcţia de judecător CEDO din partea României. Pe listă se regăseşte şi numele Iuliei Motoc, actual judecător al Curţii Constituţionale. În cazul în care Iulia Motoc va fi aleasă judecător CEDO din partea României, balanţa de putere din cadrul CCR se va modifica din nou, de această dată în defavoarea preşedintelui Traian Băsescu. Unul din numele deja vehiculate pentru locul Iulie Motoc la CCR este cel al senatorului PSD Ioan Chelaru. Unele surse au explicat şi că votul Iuliei Motoc a fost esenţial în alegerea noului şef al CCR.

Potrivit Ministerului, la selecţia pentru CEDO s-au încris: Cristina Coteanu, Bianca Guţan, Codrin Miron, Iulia Motoc, Tudor Panţîru, Florin Streteanu, Paul Vasilescu. Cele mai mari şanse pentru funcţia de judecător CEDO le are Iulia Motoc. Surse politice au declarat pentru gândul că numele Iuliei Motoc a fost agreat în cadrul USL ca propunere fermă a României pentru CEDO. 

Un comentariu :

Riddick spunea...

Comunicat de presă - Ministerul Justiţiei

Comunicat de presă referitor la înscrierile în procedura de selecţie a candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al CEDO


În urma publicării anunţului privind selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al CEDO, au fost depuse 7 (şapte) candidaturi. În ordine alfabetică acestea sunt: Cristina Coteanu, Bianca Guţan, Codrin Miron, Iulia Motoc, Tudor Panţîru, Florin Streteanu, Paul Vasilescu.

Conform procedurii indicate în anunţul privind selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător CEDO, publicat la data de 23 mai 2013, în urma depunerii dosarelor, candidaţii înscrişi vor susţine un interviu în faţa Comisiei, care va avea loc în perioada 12-14 iunie 2013, la sediul Ministerului Justiţiei. Interviul, care se va derula individual, va urmări stabilirea experienţei profesionale a candidaţilor, a cunoaşterii jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului precum şi a aptitudinii de a face faţă provocărilor generate de reforma Curţii, de încărcătura rolului acesteia, de relaţia sa cu instanţele naţionale şi cu celelalte instanţe internaţionale. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate minim două întrebări şi maxim cinci întrebări în cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului; în funcţie de cunoaşterea activă sau pasivă a limbii în care a fost adresată întrebarea, aşa cum a fost indicată cunoaşterea limbii în curriculum vitae, răspunsul candidatului va fi formulat în limba indicată ca fiind cunoscută în mod activ.

Comisia va selecta trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, pe lista de propuneri, care va fi înaintată Guvernului. Ulterior primirii avizului Comisiilor Juridice şi pentru Drepturile Omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţa comună, Guvernul va transmite Consiliului Europei lista cuprinzând cei 3 candidaţi. Judecătorul român la CEDO va fi ales de către Adunarea Parlamentară, de pe lista de trei candidaţi prezentată de România.

www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/202200-Comunicat-de-pres-Ministerul-Justiiei.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: