_ _ _ _ Arhivă:

"Falimentul energetic" din Cuba, adică blackout-ul total (căderea totală a sistemului energetic, în mod repetat şi pe durate lungi) este inadmisibil în contextul parteneriatului ruso-chinez cu Cuba. Cum ar veni, "trebuia ceva făcut în toţi aceşti ani".
Dar poate că este doar aparent inadmisibil şi Cuba post-castristă care a legiferat căsatoriile gay NU este în mod real parteneră cu Rusia şi China. Regimul "pe nou" din Cuba, mai precis. Care încă îşi ascunde natura sa reală faţă de cubanezi.
Că doar n-or fi proşti ruşii şi chinezii să pompeze resurse într-un "teritoriu nesigur". Deja au fost mult prea proşti când (aproape) l-au scăpat din mână şi l-au lăsat să devină nesigur.
Iar ceilalţi "parteneri" (vesticii) sunt parteneri doar cu o parte din regimul de la Havana şi merg pe burtă ca să nu-şi pericliteze implanturile.
 

Maratonul reinformării,

mobilizarea generală

împotriva globaliştilor.













Urmăriţi prin e-mail


10 iunie 2013

LE SPUNEAM BOILOR CĂ-I FACE BĂSESCU ŞI NU MĂ CREDEAU!


Mă rog, urmează confirmarea finală...

Boarfa pusă de UNPR-PDL la Curtea Constituţională la indicăţiile lui Băsescu va fi aproape sigur numită judecător la CEDO din partea României, lăsând majoritatea USL-ului, ca să treacă amendamentul cu reducerea cvorumului la 30%, iar Băsescu să-şi poată prosti în continuare tot mai puţinii susţinători (va pretexta: "Nu mai am majoritate la CCR, deh... dar, ştiţi! Eu am fost împotrivă!").  

Desigur, se putea da un vot favorabil pe faţă, dar trebuia acoperit Băsescu, scos din cauză, este util în continuare, ca să mimeze şi să compromită dreapta!

Eurocartelul USL-PDL-UDMR vrea să treacă regionalizarea ("revizuirea") de referendum, şi reducerea cvorumului este de ajutor (deşi cred că nici măcar 30% nu vor veni; vor falsifica iar cifra de participare, ca în 2003?). Acum, majoritatea va depinde de votul judecătorului numit de UDMR (ce, credeţi cumva că "UDMR nu vrea regionalizare"?!). Iar CEDO va avea de ales dintre trei candidaturi propuse de guvernul României, una fiind cea a lui Motoc: ce, credeţi că "CEDO/UE nu vrea regionalizare"?!

Treaba a mers ceas, s-au potrivit toate: momentul schimbării parţiale de componenţă a CCR, cu momentul votului final la legea cu reducerea cvorumului, data-limită (7 iunie) de depunere a candidaturilor, negarea manevrei de către Ponta ("Habar n-am!"), şi amânarea unei contestaţii a lui Băsescu privind legea statutului parlamentarilor. Ca să vină la dezbatere "cvorumul" DUPĂ "statut", taman bine ca să avanseze procedurile pe linie de guvern, parlament şi CEDO, şi să se completeze locul de la CCR înainte de discutarea contestaţiei opoziţiei.

Gândul:

Iulia Motoc lasă CCR pentru un post de magistrat CEDO. Cine este pesedistul care care vânează postul de judecător constituţional
 
Ministerul Justiţiei a publicat lista candidaţilor pentru funcţia de judecător CEDO din partea României. Pe listă se regăseşte şi numele Iuliei Motoc, actual judecător al Curţii Constituţionale. În cazul în care Iulia Motoc va fi aleasă judecător CEDO din partea României, balanţa de putere din cadrul CCR se va modifica din nou, de această dată în defavoarea preşedintelui Traian Băsescu. Unul din numele deja vehiculate pentru locul Iulie Motoc la CCR este cel al senatorului PSD Ioan Chelaru. Unele surse au explicat şi că votul Iuliei Motoc a fost esenţial în alegerea noului şef al CCR.

Potrivit Ministerului, la selecţia pentru CEDO s-au încris: Cristina Coteanu, Bianca Guţan, Codrin Miron, Iulia Motoc, Tudor Panţîru, Florin Streteanu, Paul Vasilescu. Cele mai mari şanse pentru funcţia de judecător CEDO le are Iulia Motoc. Surse politice au declarat pentru gândul că numele Iuliei Motoc a fost agreat în cadrul USL ca propunere fermă a României pentru CEDO. 
# iunie 10, 2013
Etichete: , , , , , , , ,

Un comentariu :

Riddick spunea...

Comunicat de presă - Ministerul Justiţiei

Comunicat de presă referitor la înscrierile în procedura de selecţie a candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al CEDO

În urma publicării anunţului privind selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al CEDO, au fost depuse 7 (şapte) candidaturi. În ordine alfabetică acestea sunt: Cristina Coteanu, Bianca Guţan, Codrin Miron, Iulia Motoc, Tudor Panţîru, Florin Streteanu, Paul Vasilescu.

Conform procedurii indicate în anunţul privind selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător CEDO, publicat la data de 23 mai 2013, în urma depunerii dosarelor, candidaţii înscrişi vor susţine un interviu în faţa Comisiei, care va avea loc în perioada 12-14 iunie 2013, la sediul Ministerului Justiţiei. Interviul, care se va derula individual, va urmări stabilirea experienţei profesionale a candidaţilor, a cunoaşterii jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului precum şi a aptitudinii de a face faţă provocărilor generate de reforma Curţii, de încărcătura rolului acesteia, de relaţia sa cu instanţele naţionale şi cu celelalte instanţe internaţionale. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate minim două întrebări şi maxim cinci întrebări în cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului; în funcţie de cunoaşterea activă sau pasivă a limbii în care a fost adresată întrebarea, aşa cum a fost indicată cunoaşterea limbii în curriculum vitae, răspunsul candidatului va fi formulat în limba indicată ca fiind cunoscută în mod activ.

Comisia va selecta trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, pe lista de propuneri, care va fi înaintată Guvernului. Ulterior primirii avizului Comisiilor Juridice şi pentru Drepturile Omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţa comună, Guvernul va transmite Consiliului Europei lista cuprinzând cei 3 candidaţi. Judecătorul român la CEDO va fi ales de către Adunarea Parlamentară, de pe lista de trei candidaţi prezentată de România.

www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/202200-Comunicat-de-pres-Ministerul-Justiiei.html

6/11/2013

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: