Probabil că urmează să aflăm în curând că nu mai există (în aceeaşi formulă) majoritatea parlamentar-guvernamentală. Prin migrarea unor "pontişti" de la PSD şi a "marginalizaţilor" de la ALDE către un partid nou. Majoritatea însă se va recompune pe baza unui compromis, fiind posibilă şi asocierea UDMR. Desigur, vom mai afla că urmează nişte ajustări de program, pe linia de-acum clasică pornită cu jocul UnPR (2010-2012), spargerea USL şi predarea puterii către tehnocraţi ("eh, aţi văzut că noi am vrut, dar iată că nu mai este posibil").

© my angry rants

12 mai 2013

De Gaulle despre ziarişti : "partida străinătăţii, împotriva partidei naţionale"



De Gaulle, citat de Peyrefitte

"Peyrefitte, te rog să nu-i tratezi pe jurnaliști cu prea multă considerație. Atunci când se iveşte vreo problemă, de fiecare dată aceasta faună se înrolează în partida străinătăţii, împotriva partidei naţionale, a cărei purtătoare de cuvânt totuşi se pretinde a fi. Este imposibil de imaginat o astfel de josnicie - și, în același timp, o astfel de inconștiență a josniciei.

Jurnaliștii dumitale au în comun cu burghezia franceză faptul de a fi pierdut orice sentiment de mândrie națională. Ca să poată să ia masa în oraş, ca de obicei, burghezia ar accepta orice asuprire a națiunii. Deja, încă de la '40, ea a fost în spatele lui Pétain, pentru că i-a permis să continue să ia masa în oraş, în ciuda dezastrului național. Cât de minunat ! Pétain era un mare om. Nu-i nevoie de austeritate, nici de efort ! Pétain a găsit aranjamentul. Totul urma să se facă în combinaţie cu germanii, ceva minunat. Bunele afaceri s-ar relua. Desigur, aceştia reprezintă 5% din națiune, dar 5% care, până la mine, au dominat. Revoluția franceză nu a adus la putere poporul francez, ci această clasă artificială care este burghezia. Această clasă care s-a declasat, ajungând să devină trădătoarea propriei sale ţări.

Desigur, "prostimea" nu împărtășeşte nicidecum acest sentiment. "Prostimea" are reflexe sănătoase. "Prostimea" simte unde este interesul național. Nu greşeşte de prea multe ori. În realitate, există două burghezii. Burghezia banului, care citeşte Le Figaro, și burghezia intelectuală, care citeşte Le Monde. Cele două sunt complementare şi se sprijină reciproc. Ele se înţeleg şi îşi împart puterea. Eu unul nu dau doi bani pe faptul că jurnaliștii dumitale sunt împotriva mea. Chiar m-aş îngrijora dacă aceştia nu ar fi. Mi-ar veni rău, mă-nţelegi ! În ziua în care Le Figaro şi  L'Immonde ar anunţa că m-ar sprijini, aş considera că are loc o catastrofă naţională !"


Fdesouche.com

19 comentarii :

Riddick spunea...

http://en.wikipedia.org/wiki/Alain_Peyrefitte

Riddick spunea...


De Gaulle sur les journalistes : « le parti de l’étranger, contre le parti de la nation »


De Gaulle, cité par Peyrefitte

« Peyrefitte, je vous supplie de ne pas traiter les journalistes avec trop de considération. Quand une difficulté surgit, il faut absolument que cette faune prenne le parti de l’étranger, contre le parti de la nation dont ils se prétendent pourtant les porte-parole. Impossible d’imaginer une pareille bassesse – et en même temps une pareille inconscience de la bassesse.

Vos journalistes ont en commun avec la bourgeoisie française d’avoir perdu tout sentiment de fierté nationale. Pour pouvoir continuer à dîner en ville, la bourgeoisie accepterait n’importe quel abaissement de la nation. Déjà en 40, elle était derrière Pétain, car il lui permettait de continuer à dîner en ville malgré le désastre national. Quel émerveillement ! Pétain était un grand homme. Pas besoin d’austérité ni d’effort ! Pétain avait trouvé l’arrangement. Tout allait se combiner à merveille avec les Allemands. Les bonnes affaires allaient reprendre. Bien sûr, cela représente 5% de la nation, mais 5% qui, jusqu’à moi, ont dominé. La Révolution française n’a pas appelé au pouvoir le peuple français, mais cette classe artificielle qu’est la bourgeoisie. Cette classe qui s’est de plus en plus abâtardie, jusqu’à devenir traîtresse à son propre pays.

Bien entendu, le populo ne partage pas du tout ce sentiment. Le populo a des réflexes sains. Le populo sent où est l’intérêt du pays. Il ne s’y trompe pas souvent. En réalité, il y a deux bourgeoisies. La bourgeoisie d’argent, celle qui lit Le Figaro, et la bourgeoisie intellectuelle, qui lit Le Monde. Les deux font la paire. Elles s’entendent pour se partager le pouvoir. Cela m’est complètement égal que vos journalistes soient contre moi. Cela m’ennuierait même qu’ils ne le soient pas. J’en serais navré, vous m’entendez ! Le jour où Le Figaro et l’Immonde me soutiendraient, je considérerais que c’est une catastrophe nationale ! »

Gogu spunea...

Se potriveste perfect !
Mai putin afirmatia privind ''prostimea''(''Bien entendu, le populo ne partage pas du tout ce sentiment. Le populo a des réflexes sains. Le populo sent où est l’intérêt du pays. Il ne s’y trompe pas souvent.'')
Aici putem spune ca ''prostimea'' noastra este perfect amorfa, inodora, incolora si iresponsabila, retardata, atavica. Numai asa s-a reusit distrugerea Romaniei !
Amintiti-va cum mase ''largi'' de muncitori, adica de membri ai ''celei mai avansate clase a societatii, clasa muncitoare'', sub conducerea sindicatelor(?!) demonstrau in strada pentru sustinerea ''privatizarii'' marilor companii; rezultatul este infiorator.
Amintiti-va ca sint inca oameni care cred ca raposatul, sau Iliescu, sint ''la putere !
Eu cred sincer ca ''prostimea'' noastra este perfect adaptata pentru un act de conducere bazat pe comanda/ordin.
Democratia devine si mai utopica aplicata ei !
''Prostimii'' romanesti trebuie sa i se faca binele fie si impotriva vointei sale ilogice !
Altfel...!

Riddick spunea...

Iar acum, antiteza (gaullismului):

"După cel de-al doilea război mondial, gaulliştii şi comuniştii au monopolizat scena politică franceză. Este o alianţă tacită, li se spune gaulo-communistes. Dreapta conservatoare a fost instrumentalizată, complexată, pentru cele petrecute în timpul celui de-al doilea război mondial, a decontat politic episodul Vichy, şi a apărut gaullismul ca surogat al dreptei. Comuniştii au fost legitimizaţi prin participarea lor la Rezistenţă, trecându-se cu vederea episodul lor colaboraţionist 1939-1941 (în urma pactului Germania-URSS din 1939). Acest tip de propagandă a avut succes timp de decenii, dar la un moment dat nu a mai ţinut. Este valabil şi la nivel european, unde datorită lui Margaret Thatcher avem un Tony Blair, datorită lui Aznar avem un partid socialist spaniol democratizat, iar în Franţa stânga se vede nevoită să abandoneze treptat tezele marxiste".

Thierry Wolton (2007)

http://riddickro.blogspot.ro/2011/01/thierry-wolton-gaullistii-si-comunistii.html


Clipul a dispărut de pe YouTube :

"Thierry Wolton sur Sarkozy et les néo-conservateurs"

http://www.babelio.com/auteur/Thierry-Wolton/13859

Riddick spunea...

Da, masele diferă de la o ţară la alta, dar mai şi evoluează (greu, dar o fac).

Riddick spunea...

Prostime" nu vine neapărat de la "prost" ("ignorant"), ci de la cuvântul rusesc "prostâi", простой (человек), adică "om oarecare", "om de rând", "om simplu".

De fapt, mai multe cuvinte de acest gen au intrat în limba română pe filieră slavă, nu neapărat rusească.

Crystal Clear spunea...

Cine pomeneste ca "poporul roman" este prost trebuie sa stie imediat ca se alege cu o injuratura de mama.

Oare "poporul american" care l-a votat de doua ori pe Obama cum of fi ?
Sau chiar cel francez ca au votat socialistii anul trecut ?

Riddick spunea...

Popoarele nu iau deciziile corecte de fiecare dată.

Crystal Clear spunea...

Da, dar numai "romanii sunt prosti " in opinia unor idioti

Crystal Clear spunea...

Atata timp cat ma chinuiesc de atatia ani sa protestez n-are nimeni dreptul sa spuna ca "romanii sunt prosti " .

Riddick spunea...

De altfel, majorităţile de la o vreme sunt date de o minoritate din totalul celor cu drept de vot (foarte mulţi nu mai votează deloc). Lipsa de alternativă şi campanie de descurajare a votului ("să vină doar clientela şi spălaţii pe creier").

Crystal Clear spunea...

Pai de asta ma supar eu .
Uite ce vrea sa faca nemernica asta.

"Jurnalistii" se bucura ca le mai vine o pomana de la CE...
Bineinteles ca devin captivi. O sa investigheze doar ce vrea MM sa fie investigat...

http://www.stareapresei.ro/monica-macovei-sprijina-jurnalismul-de-investigatii-37661.html

Riddick spunea...

Probabil asta e o legendă de acoperire pentru fondurile deja prevăzute de UE cu destinaţia "contracararea mişcărilor antieuropene".

Autorul de la Starea Presei a fugit din lista mea Facebook, văd că blogurile noastre nu au fugit (încă) din blogrolluri. Încă.

Riddick spunea...

Lui Ian J Parker i-au ras blogul ("PJC Journal - IanPJ on Politics"):

Bat pe http://parker-joseph.com/pjcjournal

şi-mi apare

http://pdpsinternet.co.uk/

Mai caut, l-o fi mutat sau o fi început altul.

Crystal Clear spunea...

Exact la acoperirea asta m-am gandit si eu la inceput..
Jurnalistii vor avea un loc principal in spalarea creerelor.
De altfel, vad ca si ITistii sunt convertiti.
Aveam un prieten care acum cativa ani ma invata cum sa folosesc cat mai multe parole, spunea ca n-are nimeni voie sa se atinga de conturile mele , de posta electronic ,vorbea de libertate, independenta. etc, etc. Sa-l vezi acum cum a evoluat, de cand e solicitat si pleaca mereu prin strainataturi....Pur si simplu se eschiveaza sa-mi arate unele lucruri. Spune ca romanii sunt tampiti, etc, etc Se simte imediat ca a fost cooptat la supravegherea generala.. ...

Crystal Clear spunea...

Incredibil... Nu-mi miroase deloc a bine.
Pe mine ma enerveaza ca Soros s-a plimbat prin Romania si nu stim ce aranjamente a facut...

Riddick spunea...

Renunţă la prietenul IT-ist "secretos".

Riddick spunea...

Soros ? Roşia Montană, regionalizare.

Riddick spunea...

"Presă română, ia aminte că NU MAI EȘTI! Iartă-ne, popor român, pentru trădare!"


Am renunţat de ani de zile să mai cumpăr presa "de informaţie". Unul care a văzut fenomenul din interior (Lucian Avramescu) a răbufnit:


Feriți-vă, oameni buni! Presa e mai mizerabilă decât toate puterile statului

Am asistat, în această seară, la una dintre cele mai jegoase, ignobile, prezențe ale reprezentanților presei într-o dezbatere despre suferințele patriei mele. Despre cine-i la cârmă, cine își bate joc de noi, cine joacă banii, interesele fostei mele patrii, despre cine-i SRI și cine nu-i SRI. Cine trădează și face bani pe sărăcirea celor mulți și amărâți. Cine-i teroristul care-a aruncat în aer bruma noastră de speranță.

Mi-a fost, pentru început, rușine. Apoi am simțit că vomit. Cei mai jegoși și netrebnici nu erau netrebnicii din politică – prezenți și ei în previzibila dezbatere – ci pretinșii mei colegi din presă. Ce făceau ei? Mințeau. Mințeau profesionist, cu nerușinare, manipulau jegos, jucau abject.

Domnilor, am rugămintea să nu confundați aceste vietăți mizerabile, femei și bărbați, cu meseria de ziarist, cu ziaristica. Tudor Arghezi a asociat profesia de ziarist cu cea de ”argat al opiniei publice”.

De azi, mai mult decât ieri și mereu, trăiesc convingerea amărâtă că presa a sucombat, că s-a convertit în curva jegoasă a politicii. Presa face parte din mizeria și dezastrul naţional de azi. Are – așa e – un rol sinistru. Am în față, pe ecran, trei-patru portrete de oameni pe care-i știam dacă nu demni, măcar atenți la detaliul de a nu fi ridicoli în măgărie. Sunt, în totalitate, mafioți și de rușine. Iartă-mă, Doamne, pentru dezlegarea de o profesie pe care am iubit-o și în care mi-am pus toate nădejdile. Presă română, ia aminte că NU MAI EȘTI! Iartă-ne, popor român, pentru trădare!

Ecranele lumii sunt pline de netrebnici care joacă rolul de apărători ai adevărului. Nu sunt, jur, ceea ce par! Am convingerea că demolarea statului român a început și s-a terminat, nu cu prostituția politică, ci cu comerțul de tejghea al ziariștilor. Feriți-vă, oameni buni, voi cei care mai sunteți buni, de așa-zișii ziariști! Meseria mea a murit!

http://riddickro.blogspot.ro/2017/01/presa-romana-ia-aminte-ca-nu-mai-esti.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Gabriel Andreescu, 2001: "În jurul anului 2006 ar fi necesar ca arhitecţii Uniunii Europene să ia deciziile pentru o reformă radicală a Uniunii; deciziile privind Europa federală. Ca acest lucru să fie posibil, sînt necesari cîţiva ani pentru pregătirea locuitorilor Europei, ca să înţeleagă şi să accepte un asemenea proiect. Iată de ce într-un an-doi, ideea unei Europe federale trebuie să prindă un contur operaţional, iar în doi-trei ani, ea trebuie să se afle pe masa de lucru a actorilor politici şi în dezbaterea opiniei publice europene".

Postări populare (nu P.P.E. !):