11 mai 2013

Băsescu se pregăteşte să lase CCR pe mâna USL



Băsescu se pregăteşte să lase pe mâna USL aprobarea modificării (reducerii) pragului de validare de la referendumul de regionalizare ("de revizuire a Constituţiei") şi validarea finală a rezultatului acestuia. Acum Băsescu are minim 5 din 9 judecători la CCR, al şaselea fiind, ocazional, UDMR-istul. Din 9 iunie se termină mandatul Aspaziei Cojocaru, şi rămâne teoretic tot o majoritate de minim 5:4 pro-Băsescu (l-a numit pe Morar în locul unuia pus de Ilici acum nouă ani, căruia i-a expirat mandatul). Iulia Mot(ţ?)oc a fost numită la CCR din partea PDL-Boc, deci clar face ce zice Băsescu. Cum să ai încredere - ca partid de dreapta - într-un funcţionar ONU ?! NICIODATĂ !

A schimbat tactica Băsescu. După ce la început era de acord cu reducerea cvorumului - "Se poate imagina un prag minim de 30%. Să fie minim 30% din electorat. Să fie un 30% curat. Se poate desfiinţa pragul, dar să creezi condiţii celor trei milioane să voteze", o dă la-ntors (de fapt, va pretexta "nu mai am majoritate la CCR"):
"Au o mare problemă, dacă va trece la referendum. Eu nu cred că românii renunță la unicameral cu 300 de parlamentari. Dacă nu se respectă condiția privind parlament unicameral cu 300 de membri, eu voi fi public unul dintre cei care îi va îndemna pe români să nu meargă la vot. Inconvenientul e că această constituție e votată cu 51%. E greu de înlocuit cu una votată cu 25%."

Surse apropiate Iuliei Motoc au explicat pentru ZIUAnews că premierul Victor Ponta doreşte să o trimită pe aceasta la CEDO pentru a putea pune în locul ei un om propriu la Curtea Constituţională, şi a echilibra astfel raportul de forţe existent în CCR între USL şi şeful statului. La rândul său, liderul de la Cotroceni nu ar fi deloc deranjat de un astfel de aranjament, care ar propulsa încă unul dintre oamenii săi într-o funcţie de o deosebită importanţă, chiar dacă cu preţul unui vot la CCR.


Deocamdată, se consideră că Traian Băsescu se află într-un avantaj de minimum cinci la patru, avându-i de partea sa pe preşedintele CCR, Augustin Zegrean, precum şi pe Petre Lăzăroiu, Mihnea Ștefan, proaspăt numitul Daniel Morar şi Iulia Motoc. De partea USL sunt consideraţi a fi judecătorii constituţionali Tudorel Toader, Valeriu Dornean, Mona Pivniceru. În ceea ce-l priveşte pe Zoltan Puskas, acesta este omul UDMR în cadrul Curţii Constituţionale. El a votat adeseori de partea lui Traian Băsescu, însă în noul contextul politic, marcat de venirea USL la putere şi de o aparentă apropiere între PSD şi UDMR, el ar putea fi cu uşurinţă tentat să schimbe macazul în favoarea noii majorităţi.


Prin plecarea Iuliei Motoc de la CCR la CEDO, şi numirea în locul ei, de către Senat, a unei persoane favorabile premierului, fragilul raport de forţe între USL şi şeful statului s-ar echilibra astfel în favoarea lui Victor Ponta.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):