16 martie 2013

Lobby etnic german în Europa de est



Traducerea articolului "Cohesive Force for Europe" ("Forță de coeziune pentru Europa") de la GERMAN-FOREIGN-POLICY.COM.

Un articol din 2009 (tradus) apărut tot la
GERMAN-FOREIGN-POLICY.COM, şi în care se vorbeşte despre Klaus Iohannis, poate fi citit aici.

2013/03/13  BERLIN / BUDAPESTA / SIBIU - Prin prezenţa sa de ieri de la recepția anuală a Ligii Germane a Expulzaţilor (BdV - Bund der Vertriebenen), cancelarul german și-a demonstrat din nou aprecierea sa privind semnificația acesteia pentru politica externă a Berlinului. Deja în ultimii ani, la recepția anuală a BdV, cancelarul a declarat că germanii deportaţi servesc drept o "legătură" cu regiunile lor de origine din Europa de Est și Europa de Sud-Est și, împreună cu minoritățile locale vorbitoare de limba germană, drept "o forță de coeziune extraordinară", într-o UE în ce mai integrată. Ungaria este exemplul curent. Această țară şi-a îmbunătățit relațiile sale bilaterale prin declararea unei zile de comemorare a expulzării germanilor. Luni, Norbert Lammert, președintele Bundestagului german, a participat la ceremoniile de comemorare pentru germanii deportaţi, care au avut loc în Parlamentul Ungariei. În mod neașteptat, un proeminent funcţionar Germandom [Klaus Iohannis] a fost recent numit vicepreședinte al unuia dintre partidele aflate la guvernare în România - într-un efort de a îmbunătăți relațiile cu Germania, potrivit observatorilor. În același timp, forțele de extremă dreapta rămân active în asociațiile "expulzaţilor". La sfârșitul lui 2012, una dintre cele mai mari asociații din Germania a acordat "Premiul Cultural pentru Știință" unui publicist proeminent, care neagă faptul că Germania poartă responsabilitatea exclusivă pentru cel de-al doilea război mondial.

O bună tradiție
Apariţia cancelarului german de ieri de la recepția anuală a Ligii Germane a Expulzaţilor (BdV) are o tradiție îndelungată. În timp ce era încă un membru al opoziției şi-a manifestat consideraţia prin participarea la eveniment, în 2005. Anul trecut, Merkel făcea referire la participarea sa la recepția anuală a expulzaţilor ca fiind "o bună tradiție". Numai un conflict de agendă - "ceva neaşteptat" - ar putea împiedica participarea sa. [1] Nu numai Merkel, ci de asemenea şi ministrul de interne german a participat la recepția de ieri.

Integrare etnică
În discursul său de la recepția de anul trecut de la BdV, cancelarul a subliniat rolul deportaţilor în politica externă a Berlinului, un motiv principal pentru atenția mare acordată de către guvernul german asociaţiilor "expulzaţilor". Germanii deportaţi servesc drept "legătură" cu regiunile lor de origine, din Europa de est și sud-est, unde mai există încă minorități vorbitoare de limbă germană. Aceste minorități, deşi înrădăcinate în țările lor, au din nou legături apropiate cu Germania, cu ajutorul activ al ministerului de interne german și al diverselor organizații private. (relatare german-foreign-policy.com [2]) Ele sunt predestinate a servi ca "mediatori (...) între popoare", spune Merkel [3]. Minorităţile vorbitoare de limbă germană din Europa de est și de sud-est și "bogatul lor patrimoniu cultural" sunt "o parte a identității noastre germane" și s-ar putea dezvolta, pe termen lung, ca "o extraordinară forță de coeziune în Europa". Cu relațiile lor, aproape de centrul de putere de pe continent, ei "contribuie la integrarea europeană".

Punţi spre Germania
Reuniunea unei comisii guvernamentale germano-române de la Sibiu, România, săptămâna trecută, este un exemplu curent al acestei "forțe de coeziune" din Germandom-ul sud-est european. Secretarul de stat pentru afaceri parlamentare din ministerul de interne german, Christoph Bergner, s-a întâlnit cu secretarul de stat din ministerul român de externe, George Ciamba. Comisia se întrunește în mod regulat. Reprezentanții minorității vorbitoare de limbă germană participă, de asemenea. Începând cu anul 2008, chiar și asociațiile de germani deportaţi - asociații din Germania cu rădăcini "româno-germane" - au fost, de asemenea implicate. "Părțile germană și română" sunt conștiente că "este de primă importanță pentru interesul general european" să se "consolideze identitatea şi viabilitatea" minorităţii vorbitoare de limbă germană din România. Numai atunci "ar putea fi capabilă să construiasca punţi transfrontaliere", a explicat Bergner. [4] "Punţile" construite de minoritatea vorbitoare de limbă germană sunt, de asemenea, compuse din investițiile companiilor germane, care profită de un dublu avantaj, salariile mici ale românilor și intermedierea vorbitorilor de germană din Sibiu. (relatare german-foreign-policy.com [5]).

Mai mult decât pensia minimă
Conform unui recensământ recent, minoritatea de peste 40.000 de oameni a primit mereu asistență substanţială de la guvernul german. În 2013, acesta va aloca 1.720.000 de euro prin ministerul de interne german și 440.000 de euro prin ministerul de externe. Chiar guvernul României cuprinse de sărăcie va sprijini "constructorii de punţi" vorbitori de limba germană cu circa 1.450.000 de euro în 2013. Sprijinul primit de cetățenii români vorbitori de limbă germană, în medie, depăşeşte în mod clar pensia minimă a celor circa 6 milioane de pensionari nevorbitori ai limbii germane.

Poziţii la vârf în guvern
Sprijinul financiar fără precedent, precum și rolul important jucat de companiile germane în și în jurul Sibiului, casa unei părţi din minoritatea vorbitoare de limba germană, au contribuit în mod semnificativ la succesul lui Klaus Iohannis. Iohannis, președinte de multă vreme al organizației minorităţii, "Forumul Democrat al Germanilor din România" (DFDR), a fost primar al fostului Hermannstadt din anul 2000 și a fost confirmat în funcție anul trecut cu o majoritate clară. El are relații excelente cu organismele oficiale și private din Germania, și, la sfârșitul anului 2009, el a fost deja luat în considerare pentru a fi  prim-ministrul interimar al României. [6] La sfârșitul lunii februarie 2013, el s-a alăturat în mod neașteptat partidului de guvernământ PNL și a fost ales prim vicepreşedinte al partidului în aceeaşi lună. Observatorii presupun că președintele PNL, Crin Antonescu, care încearcă să îşi cosmetizeze imaginea "pe scena europeană", a inițiat această mișcare. Imaginea lui a fost grav afectată în urma manipulărilor [sale] antidemocratice. Antonescu curtează Berlinul, anunțând că el ar putea să prevadă pentru Johannis, care a cooperat îndeaproape de decenii cu guvernul german, poziții guvernamentale de top, cum ar fi cele de prim-ministru sau chiar de președinte al României [7].

Zi de comemorare pentru germani

Un alt exemplu al "forței de coeziune" a minorităților vorbitoare de limbă germană și a germanilor deportaţi a putut fi observat lunea trecută la Budapesta. La un serviciu memorial în Parlamentul maghiar, la care au participat numeroşi parlamentari și membri ai guvernului, a fost comemorată deportarea unui număr semnificativ de persoane din rândul minorităţii vorbitoare de limbă germană din Ungaria, în urma celui de-al doilea război mondial. Președinții parlamentelor celor două țări, împreună cu președintele BdV Erika Steinbach au fost printre cei care au rostit discursuri și mesaje. Ungaria este prima țară din Europa de est și de sud-est care a stabilit o zi de comemorare a deportărilor, pe 19 ianuarie 2013. [8] Potrivit BdV, asociaţia sa a lucrat "multă vreme" şi "foarte strâns" cu "nivelul politic superior" al establishmentului ungar. În 1995, Budapesta și-a exprimat "scuze pentru izgonire"; din 2006, s-a pus problema "creării unui memorial național și a unui monument la Budapesta". Apoi în 2007, "o conferință comemorativă" a avut loc "în Parlamentul maghiar, privind alungarea germanilor". [9] Cooperarea cu minoritatea vorbitoare de limbă germană și cu germanii deportaţi este cu siguranță benefică pentru Ungaria. Această țară întreține relații strânse cu minoritățile de limbă maghiară din Slovacia și mai ales din România, pentru care există un sprijin identic, și, prin urmare, cere posibilități de influență identice cu cele pentru minoritatea vorbitoare de limba germană. [10]

Reevaluarea fără prejudecăţi a istoriei
În interiorul asociațiilor de germani deportaţi, folosite de Berlin pentru a crea, în cooperare cu minoritățile locale, o "forță de coeziune" pentru Europa viitorului, există, de asemenea, alte forțe care acționează. Acestea utilizează politica Germandom pentru a revendica proprietăţi sau chiar pentru a pune în mod deschis în discuție vinovăția germană pentru al Doilea Război Mondial. De exemplu, Rudi Pawelka, membru al Comitetului Național al BdV, a cărei recepție anuală a onorat-o ieri cancelarul Merkel. Pawelka este, de asemenea, președintele Asociației Etnice Silezia, în care au fost tolerate activități stridente de extrema dreaptă. (relatare german-foreign-policy.com [11])  Hans-Günther Parplies, președintele asociației regionale BDV din Renania de Nord-Westfalia, este, de asemenea, un membru al Comitetului Național BDV. El, împreună cu Pawelka, este un membru al Consiliului de Supraveghere al "Fondului Fiduciar Prusac", care a inițiat procese pentru recuperarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor care au aparţinut cândva germanilor deportaţi, dar care au devenit proprietăţi poloneze după al doilea război mondial. [12 ] Stephan Grigat este vicepreședinte al BdV și președinte al Asociației Etnice Prusia Orientală, care i-a acordat "Premiul cultural pentru știință" gen. mr. (ret.) Gerd Schultze-Rhonhof. El a primit premiul pentru "contribuția sa spre o reevaluare deschisă și veridică a istoriei, a precedentelor și a cauzelor care au dus la al doilea război mondial". Lucrarea sa cea mai faimoasă - evaluînd în special rolului Poloniei înainte de 1 septembrie 1939 - poartă titlul programatic "Războiul a avut mai mulți tați".


[1] Rede von Bundeskanzlerin Angela Merkel beim Jahresempfang des Bundes der Vertriebenen am 20. März 2012 in Berlin
[2] see also Cultivating Relationships, Wertvolle Stützpunkte and Hintergrundbericht: Die Föderalistische Union Europäischer Volksgruppen
[3] Rede von Bundeskanzlerin Angela Merkel beim Jahresempfang des Bundes der Vertriebenen am 20. März 2012 in Berlin
[4] 16. Sitzung der deutsch-rumänischen Regierungskommission in Sibiu/Hermannstadt; www.bmi.bund.de 06.03.2013
[5] see also Übernahme and The Germandom Prize
[6] see also The Impact of Germans in the East
[7] Ethnischer Deutscher erhält Spitzenamt in Regierungspartei; www.spiegel.de 23.02.2013
[8] see also Ansichten eines Mitteleuropäers
[9] Jährlicher Gedenktag im ungarischen Parlament für die vertriebenen Deutschen; www.bund-der-vertriebenen.de 07.03.2013. See also A Special Relationship and Tragsäulen der Zukunft (II)
[10] see also Pillars of the Future and Tragsäulen der Zukunft (IV)
[11] see also Ostfahrten
[12] see also "Geklautes Land" and Proprietors in Waiting

3 comentarii :

Riddick spunea...

Radu Golban: România la mezatul revendicărilor

Ce ciudat lucru imi pare / Cand eu trec pe la Palat,/ S-aud garda de onoare / Batand toba nencetat! / Dururum! Aceasta tara / A trecut prin multe, dar / Azi mi-e teama sa nu piara, / Caci de ea n-aveti habar! / Mosii si stramosii nostri / Ca s-o vanda n-au lasat! / Deci deschideti ochii vostri. / La Palat, / La Palat / S-a scos tara la mezat!” (Din „Cetateanul si Tobosarul”, reprodusa dupa Alexandru Macedonski, Poezii, Espla 1955, pp. 194-196)

Dezbaterea actuala pe tema revendicarii averii minoritatii germane si cultelor religioase (romano-catolice si evanghelice) ar trebui supuse unui dialog bine ancorat in societatea civila, fiind vorba despre averi imense aflate astazi in posesia statului si prevenind astfel un pesches pentru politicienii recuperatori romani si pentru Inalta Poarta de la Berlin. O actiune politica de acest gen nu are legitimitatea electorala, fiind doar un guvern de cifre aritmetice.

Odata cu instalarea noului guvern USL, s-a infiintat la inceputul acestei saptamani si o comisie a USL sub Domnul Calin Popescu Tariceanu privind restituirea proprietatilor. UDMR si minoritatile au cerut deja si fostului guvern restituirea in natura a proprietatilor confiscate de comunisti. Fostul ministru al Finantelor Publice, Bogdan Dragoi, a declarat in urma cu cateva saptamani, ca din totalul de 16 de miliarde euro estimat, care ar reprezenta echivalentul in bani al proprietatilor nationalizate, mai mult de jumatate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile, iar cealalta parte ar revenii minoritatilor din Romania.

Prea usor insa se pierde in discutia publica adevaratul motiv al acestei confiscarii a averii minoritatilor, care din motive politice este prezentata ca fiind un act de nedreptate comunista. De fapt, inca inainte de terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, Aliatii, prin Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944 au impus, la articolul 15, dizolvarea organizatiilor pro-hitleriste de pe teritoriul romanesc. Conventia de Armistitiu a preluat principiile de realizare a pacii in Europa precum au fost stabilite prin Acordul de la Potsdam, incheiat la 1 august 1945 de catre Puterile Aliate. Astfel, Grupul Etnic German a fost desfiintat prin Decretul - Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al Romaniei. Prin aceeasi lege s-a hotarat si confiscarea tuturor bunurilor imobile ale respectivei organizatii hitleriste si legionare. Se remarca faptul ca aceasta lege (nr. 485/1944) nu a fost abrogata nici pana in zilele noastre. [...]

http://riddickro.blogspot.ro/2012/05/radu-golban-romania-la-mezatul.html

Riddick spunea...

Dar care este totusi legatura dintre Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe), pana la desfiintarea sa prin lege in octombrie 1944 si cultele religioase? Incepand cu data de 23 mai 1932 Fritz Fabritius, reprezentatul sasilor din Romania a cerut din partea Romaniei dreptul de autonomie a grupului etnic german si administrarea proprie a scolilor si bisericilor germane. Dupa 21 noiembrie 1940 Grupul Etnic German, cand a fost oficializat prin Decretul - Lege nr. 830, a capatat un statut de semi-autonomie in cadrul statului roman. Conform politicii expansioniste a Reichului s-a constituit la scurt timp „N.S.D.A.P. der Deutschen Volksgruppe in Rumänien" (Partidul National Socialist al Grupului Etnic German din Romaniei). Conform structurii de semi-autonomie in cadrul Romaniei, Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe) era sub comanda directa si subordonat Partidului Muncitoresc German National - Socialist din Germania (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei - NSDAP). O mare parte a averii printre care se numara scoli si spitale nu a apartinut cultului religios, ci grupului etnic german. La baza acestei administratii a proprietatii cultelor religioase a stat de pilda conventia generala privind reglementarea relatiei dintre Biserica Evanghelica de Confesiune Augsburgiana si etnicii Germani din Romania, incheiata in anul 1942.

In concluzie, nu comunistii au nationalizat imobilele care apartineau Grupului Etnic German, inclusiv ale bisericii evanghelice si romano-catolice care, s-a integrat de bunavoie cu proprietati cu tot, in respectiva organizatie hitlerista, cum tot incearca sa induca in eroare pana in zilele noastre Forumul Democrat al Germanilor din Romania (F.D.G.R.). F.D.G.R., condus de Klaus Johannis, se declara astazi pe urma unei sentinte oficiale ale Judecatoriei Sibiu din 2006 urmasul juridic al Grupului Etnic german.F.D.G.R., este in consecinta succesorul unei organizatii naziste, recunoscuta ca atare de Puterile Aliate care au invins Germania nazista. Ca urmare Romania ar trebui sa consulte toate Puterile Aliate daca intentia de a despagubii o grupare nazista ar putea sa contravina sau nu, unui tratat international aflat inca in vigoare. Deoarece nici Republica Federala Germana nu a revendicat proprietatile nationalizate de catre URSS pana in 1948, invocand o obligatie in baza dreptului international public, ar trebui si guvernantii nostri sa apere patrimoniul tarii prin diferite eforturi politice si diplomatice.

Riddick spunea...

Actuala coalitie la putere ar face bine sa tina cont si de Constitutia Romaniei, care prevede la Art. 11, alin. (1): „Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte". Statul roman a fost parte semnatara a Conventiei de Armistitiu din 12 septembrie 1944 , care prevedea, la articolul 15, dizolvarea organizatiilor pro-hitleriste de pe teritoriul romanesc, ori Grupul Etnic German, dizolvat prin Decretul - Lege nr. 485 din 7 octombrie, dar reactivat de judecatoria Sibiu prin sentinta civila nr. 2790, a fost exact o astfel de organizatie care, ar intra astazi prin politica de revendicare generoasa a statului in posesia averii confiscate! A fost chiar Conventia de Armistitiu cea care l-a obligat pe regele Mihai sa emita Decretul - Lege nr. 485 din 7 octombrie. Dar mai ales sa atraga Germaniei atentia ca problema revendicarilor ar trebui conectata cu problema creantelor comerciale tot in valoare de aproximativ 19 miliarde de euro, neachitate din cliringul bilateral. Fiind ambele litigii un produs al anului 1945 am avea si cele mai bune sanse de succes, fie ca scoatem tara la mezat.

Dialogul politic pe tema revendicarii averii bisericesti in Romania este la fel de vechi precum structura feudala a redistribuirii inegale a averii in tara noastra; tocmai de aceea trebuie sa purtam un dialog social cat se poate de larg inainte de a actiona pripit. „Alexandru Ion Cuza – scria carturarul Vasile Stroescu acum mai bine de o suta de ani – a sechestrat averile manastiresti in folosul tarii, iar pentru persoana sa nu s-a folosit cu nimic. Nimeni nu a indraznit sa-i propuna sa-si faca apanaje din mosii inchinate de strabuni pentru omenire si binefaceri”.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Ovidiu Nahoi, 2016 (printre iniţiatorii unui apel, "Să ne salvăm Europa!"): "Trebuie să depăşim cadrul strict naţional şi să construim un soclu politic cu adevărat european care să poată înfrunta provocările mondializării, ale modernităţii şi o democraţie renovată printre altele şi prin alegerea directă a conducătorilor Uniunii. Europa este ţara noastră, nu poate exista viitor fără o uniune politică şi fără construcţia unui nucleu dur în jurul unui Stat Unic European. Suntem gata."

Postări populare (nu P.P.E. !):