28 martie 2012

Diferența dă platformă



Piticu' (azi) : 

"Nu stiu despre ce proiect de dreapta poate vorbi Frunzaverde in PNL, care s-a predat la PSD cu arme si bagaje. Aratati-mi o masura autentica de dreapta sustinuta de PNL in acesti ani. PDL ramine singurul depozitar al curentului de centru-dreapta in Romania. Am gresit cind am acceptat ca Frunzaverde sa faca parte din conducerea PDL dupa Congres. Argumentele domnului Frunzaverde sunt: lipsa descentralizarii si statul politienesc. In toti acesti ani, pentru prima data in Romania, s-a realizat o descentralizare reala in Invatamant, in domeniul Sanatatii, in politia locala. Reamintesc faptul ca domnul Frunzaverde a fost unul dintre adversarii majori ai proiectului descentralizarii administrativ-teritoriale. Proiectul descentralizarii ramane unul important pentru PDL".

Frunzăverde (2011):

„Da, am votat împotriva acestui proiect. E nevoie de regiuni dar nu sunt de acord cu desfiinţarea judeţelor. Franţa are regiuni, dar are şi departamente, Spania şi Italia au regiuni dar au şi provincii, Marea Britanie are regiuni dar şi comitate. Vreau să spun că ţările UE au regiuni dar au şi unităţi administrative echivalente judeţelor. Repet, în România este nevoie de regiuni dar trebuie păstrate judeţele“.

Care mai de care e mai "de dreapta" și ne vor unii fripți, alții fierți. Frunzăverde vrea varianta USL de regionalizare, care va desființa ulterior și județele, menținute doar pentru moment. Trebuie spus odată clar, pentru totdeauna, că regionalizarea nu ne este necesară și este o temă stimulată din afara României împotriva României.

Document PnL (Programul Statul liberal - a doua modernizare a României / Capitolul 2 - Administrația și afacerile interne):

5. Crearea regiunilor, ca unităţi administrativ-teritoriale, în paralel cu menţinerea actualelor judeţe, într-o primă etapă.

Menținerea județelor este strategia USL de a-i face pe oameni să vină și să voteze DA la referendum. Probabil că va fi strecurată o clauză cu județele de genul celei de la Art.137.2 (2003) privind trecerea la euro fără altă revizuire a Constituției (ultima propoziție s-a adăugat peste textul din 1991):

Articolul 137: Sistemul financiar 
Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege. Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condițiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaște circulația și înlocuirea monedei naționale cu aceea a Uniunii Europene. 

5 comentarii :

Crystal Clear spunea...

"PDL ramine singurul depozitar al curentului de centru-dreapta in Romania."
Really ? Unde l-o fi depozitat, in pivnita ? Ingropat in gradina ?

Riddick spunea...

Niște impostori.

Or să-și dea mâna cu USL după alegeri la măgării mari de tot, nici nu le bănuim noi acum.

Anonim spunea...

"În condițiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaște circulația și înlocuirea monedei naționale cu aceea a Uniunii Europene".
Deci conform Constituţiei, nu putem trece la euro decît cînd acesta va fi declarat oficial monedă a Uniunii Europene. Deocamdată numai o parte din statele UE folosesc euro. Această valută nu poate reprezenta "moneda Uniunii Europene" decît cînd absolut întreaga Uniune a trecut la euro.
Să întrebăm Curtea Constituţională?

Riddick spunea...

Excelentă observația, mie îmi scăpase.

Nu știu exact care este statutul euro, juridic vorbind.

Crystal Clear spunea...

Foarte buna observatia !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Alina Inayeh, 2021 ("Ce cred românii despre Est şi Vest" - sondaj): "[...] toți acei 30%, care mie îmi dau foarte multă bătaie de cap, cred că țările occidentale, deci nu numai UE, ci țările occidentale luate așa, ca pachet, au adus mai mult rău decât bine României. Și există un număr îngrijorător de mare, 67% dintre români, deci două treimi dintre ei, care cred că interesul național trebuie păstrat, trebuie salvat, trebuie luptat pentru el chiar dacă asta înseamnă pierderea calității de membru UE. [...] deci dacă interesul național o cere, să se ducă UE unde o vrea, pentru că interesul național este mult mai important. Ne apărăm cu dinții ceva ce nu înțelegem ce. Nu știm exact ce înțeleg românii prin interesul general.

 

Postări populare: