28 martie 2012

Diferența dă platformă



Piticu' (azi) : 

"Nu stiu despre ce proiect de dreapta poate vorbi Frunzaverde in PNL, care s-a predat la PSD cu arme si bagaje. Aratati-mi o masura autentica de dreapta sustinuta de PNL in acesti ani. PDL ramine singurul depozitar al curentului de centru-dreapta in Romania. Am gresit cind am acceptat ca Frunzaverde sa faca parte din conducerea PDL dupa Congres. Argumentele domnului Frunzaverde sunt: lipsa descentralizarii si statul politienesc. In toti acesti ani, pentru prima data in Romania, s-a realizat o descentralizare reala in Invatamant, in domeniul Sanatatii, in politia locala. Reamintesc faptul ca domnul Frunzaverde a fost unul dintre adversarii majori ai proiectului descentralizarii administrativ-teritoriale. Proiectul descentralizarii ramane unul important pentru PDL".

Frunzăverde (2011):

„Da, am votat împotriva acestui proiect. E nevoie de regiuni dar nu sunt de acord cu desfiinţarea judeţelor. Franţa are regiuni, dar are şi departamente, Spania şi Italia au regiuni dar au şi provincii, Marea Britanie are regiuni dar şi comitate. Vreau să spun că ţările UE au regiuni dar au şi unităţi administrative echivalente judeţelor. Repet, în România este nevoie de regiuni dar trebuie păstrate judeţele“.

Care mai de care e mai "de dreapta" și ne vor unii fripți, alții fierți. Frunzăverde vrea varianta USL de regionalizare, care va desființa ulterior și județele, menținute doar pentru moment. Trebuie spus odată clar, pentru totdeauna, că regionalizarea nu ne este necesară și este o temă stimulată din afara României împotriva României.

Document PnL (Programul Statul liberal - a doua modernizare a României / Capitolul 2 - Administrația și afacerile interne):

5. Crearea regiunilor, ca unităţi administrativ-teritoriale, în paralel cu menţinerea actualelor judeţe, într-o primă etapă.

Menținerea județelor este strategia USL de a-i face pe oameni să vină și să voteze DA la referendum. Probabil că va fi strecurată o clauză cu județele de genul celei de la Art.137.2 (2003) privind trecerea la euro fără altă revizuire a Constituției (ultima propoziție s-a adăugat peste textul din 1991):

Articolul 137: Sistemul financiar 
Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege. Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condițiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaște circulația și înlocuirea monedei naționale cu aceea a Uniunii Europene. 

5 comentarii :

Crystal Clear spunea...

"PDL ramine singurul depozitar al curentului de centru-dreapta in Romania."
Really ? Unde l-o fi depozitat, in pivnita ? Ingropat in gradina ?

Riddick spunea...

Niște impostori.

Or să-și dea mâna cu USL după alegeri la măgării mari de tot, nici nu le bănuim noi acum.

Anonim spunea...

"În condițiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaște circulația și înlocuirea monedei naționale cu aceea a Uniunii Europene".
Deci conform Constituţiei, nu putem trece la euro decît cînd acesta va fi declarat oficial monedă a Uniunii Europene. Deocamdată numai o parte din statele UE folosesc euro. Această valută nu poate reprezenta "moneda Uniunii Europene" decît cînd absolut întreaga Uniune a trecut la euro.
Să întrebăm Curtea Constituţională?

Riddick spunea...

Excelentă observația, mie îmi scăpase.

Nu știu exact care este statutul euro, juridic vorbind.

Crystal Clear spunea...

Foarte buna observatia !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: