România nu primeşte nimic în schimb. Iar pierdem din cauza lichelismului politic la nivel înalt.

Nahoi (salariatul de la Bruxelles al lui Patriciu) nici nu îşi ascunde satisfacţia:

România a ales modelul german de construcţie europeană, refuzând propunerile Marii Britanii. Viitorul summit de la Bruxelles, crucial pentru Uniune. 

[...] Şi Bucureştiul a optat deja, spun surse diplomatice: în cadrul recentei vizite pe care preşedintele Traian Băsescu a efectuat-o la Berlin, România a promis sprijin Germaniei. O alegere deloc surprinzătoare, câtă vreme şeful statului român s-a declarat, în ultima vreme, susţinător al ideii „Statelor Unite ale Europei".

Spre o Uniune „27 minus"

În condiţiile menţinerii refuzului Londrei, statele care vor merge pe mâna Germaniei vor recurge la soluţia unui protocol  interguvernamental. Ceea ce înseamnă că întreaga arhitectură europeană se va schimba, spun surse europene. Putem avea de acum înainte o formulă „UE 27 minus". Ceea ce nu înseamnă că unii vor părăsi Uniunea, ci doar că se vor poziţiona în afara acestui acord. Deocamdată, Marea Britanie şi Suedia par cel mai aproape de a rămâne pe margine. Ce se va întâmpla însă cu statele din Est? Dacă România şi Polonia vor merge pe mâna Germaniei, este de aşteptat ca şi celelalte state mai mici din regiune să facă acelaşi lucru, spun surse europene - chiar şi Ungaria cea naţionalistă, ocupată însă până peste cap cu problemele sale de finanţare. Cehia, la rândul ei, este prea mult legată de economia germană pentru a-şi putea permite un euroscepticism altfel decât de faţadă, spun surse europene.

În cazul României asistăm la o schimbare fundamentală de orientare strategică. În 2004, mandatul preşedintelui Traian Băsescu începea cu afirmarea „axei Bucureşti-Londra-Washington". Finalul celui de-al doilea mandat găseşte România puternic orientată spre Berlin şi, deci, spre nucleul „dur" european.

România ar fi avut şi varianta opţiunii britanice, o ofertă în acest sens fiind, la rândul ei lansată, afirmă surse europene. Potrivit acestora, propunerea lansată acum trei săptămâni de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, privind poziţionarea Bucureştiului ca lider al „zonei noneuro" era de inspiraţie britanică. Combinată cu un refuz al modificării limitate a Tratatului, o asemenea iniţiativă ar fi consfinţit o ruptură între eurozonă şi restul Uniunii Europene. Declaraţiile preşedintelui Băsescu şi ale cancelarului Merkel de la Berlin, de susţinere a Europei integrate, au arătat clar că Bucureştiul a refuzat propunerea Londrei.

"Cu cine va vota, aşadar, «Noua Europă»? În principiu, se va poziţiona după cele mai mari state din regiune, Polonia şi România.

Ce primeşte România de la Germania

Sprijinul România pentru Germania nu a fost acordat chiar gratis, afirmă surse diplomatice române. Acestea dezmint zvonurile care au circulat în u,timul timp în mediile politice, economice şi jurnalistioce de la Bucureşti, cum că Deutsche Bank ar putea finanţa, la nevoie, datoria suverană a României. Se pare că ar fi vorba în special de susţinerea de către Germania a unei generoase politici de coeziune, în care România este profund interesată, la fel cum este şi de Politica Agricolă Comună. Aici se despart interesele Bucureştiului şi ale Londrei. Aceasta din urmă doreşte să-şi reducă simţitor contribuţia la Bugetul Uniunii şi critică deschis Politica Agricolă.

*   *   *

Cineva "şi-a asumat răspunderi"...

Din răspundere pentru Germania şi Europa: Germania europeană într-o Europă unită

Este important ca Germania să străbată acest drum alături de Franţa. Este important să cooptăm Polonia în acest proces din ce în ce mai strâns al cooperării statelor din zona euro. În interes german, Europa de mâine are nevoie  atât de Franţa, cât şi de Polonia ca parteneri principali. Va trebui însă să luăm în serios şi interesele, şi privirile nedumerite ale altor state vecine şi partenere. Încrederea partenerilor noştri în Germania şi încrederea Germaniei în Europa sunt aversul şi reversul aceleiaşi medalii. Europa nu trebuie să devină o societate bazată pe neîncredere, nu din cauza cuvintelor pe care le rostim şi nici din cauza acţiunilor pe care le întreprindem. Decisivă este voinţa politică, să facem împreună din proiectul integrării europene o poveste de succes. Şi nu avem voie să identificăm doar acele aspecte care nu funcţionează, ci trebuie să promovăm activ calea spre o uniune a stabilităţii. Pretutindeni în Europa avem nevoie de o nouă dezbatere privind viitorul Uniunii Europene. Este vorba de condiţia noastră europeană în viitor. Este vorba de o constituţie europeană care creează condiţiile instituţionale pentru integrarea continuă, şi pe plan economic şi financiar, sub controlul Parlamentului European.


...iar altcineva se pare că a primit garanţii

Suspendarea lui Băsescu, un gest ridicol

Într-o lume ameninţată de furtuna financiară, într-o Europă ce pârâie din toate încheieturile, Traian Băsescu a adoptat poziţia marţială a liderului cu fruntea brăzdată de grijile ţării. Nu mai iese la restaurant, nu mai stă la şpriţuri cu Gigi Becali, nu mai sparge seminţe pe stadion, nu se mai ia de ziariste. Acum luptă cu criza şi face politică mare cu Angela Merkel.
Această schimbare de comportament, în contrast cu plezirismul afişat de opozanţii lui, are un efect important asupra alegătorilor gata să părăsească barca partidului de guvernământ, nemulţumiţi de scăderea nivelului de trai şi de creşterea corupţiei. „Cel puţin, Băsescu ştie ce face", îşi spun mulţi acum. Nu sunt ei atât de numeroşi pentru a aduce victoria în alegeri a PDL, dar pot fi suficienţi pentru a face din USL un câştigător fără majoritate parlamentară absolută, ceea ce ar echivala cu înfrângerea opoziţiei.