„Germania nu are o politică coerentă pentru est în acest moment, dar se încearcă totuşi prin iniţiative timide precum propunerea făcută Moscovei ca în schimbul retragerii ruseşti din Transnistria să susţină tratatul european de securitate colectivă propus ţărilor UE de preşedintele Medvedev”

Un "desant" al DGAP (structura care promovează aceste idei) a început o călătorie cu trenul prin România, Moldova "şi Transnistria":

Un tren german a pornit spre estul Europei. Cercetători, foşti ambasadori, reprezentanţi de firme şi bănci vor să cunoască România, Moldova şi Transnistria. S-a redeşteptat interesul Germaniei pentru Est?

Grupul foarte eterogen este format din foşti diplomaţi şi tineri cercetători de la DGAP, principalul think-tank german, cât şi oameni care lucrează în transporturi, în domeniul bancar. Toţi interesaţi de politică externă şi foarte curioşi să vadă România, Moldova şi Transnistria. Călătoria cu trenul a fost gândită pentru a le da posibilitatea să ia contact direct cu jurnalişti, reprezentanţi ai statului, dar şi cu viaţa cotidiană prin vizitarea oraşelor.

La Bucureşti s-au întâlnit cu reprezentantul minorităţii germane în Parlament, deputatul Ovidiu Ganţ , şi cu ministrul de externe român Teodor Baconschi, care le-a prezentat priorităţile politicii externe româneşti. Nemţii au fost curioşi să afle care este relaţia României cu Moldova în prezent, dacă există posibilitatea unirii dintre cele două state care vorbesc aceeaşi limbă.

Ambasadorul german la Bucureşti a fost întrebat în legătură cu tarele sistemului românesc. Nemţii au vrut să ştie cum este cu ANI, agenţia care verifică averile demnitarilor, până şi bijuteriile. Şi de ce în ciuda măsurilor anti-corupţie luate, nu se „găsesc” mari corupţi. De asemenea s-au interesat de ce nu se poate progresa în domeniul infrastructurii, dacă România este puternic pro-americană şi cât de importante sunt schimburile economice dintre cele două ţări şi prezenţa firmelor germane în România. Ambasadorul  Andreas von Mettenheim a explicat că Germania rămâne primul partener comercial al României şi primeşte cel mai mare număr de studenţi români după Franţa. Cooperarea educaţională funcţionează deci foarte bine.  Întrebările au fost însă parcă formulate în spiritul unei întrebări mai largi: Ce am putea face noi nemţii pentru a putea ajuta această ţară să-şi depăşească problemele?”.

Şi-a redescoperit Germania interesul pentru Europa de Est? L-am întrebat pe Stefan Meister, cercetător la Centrul pentru Europa Centrală şi de Est din cadrul DGAP. „Germania nu are o politică coerentă pentru est în acest moment, dar se încearcă totuşi prin iniţiative timide precum propunerea făcută Moscovei ca în schimbul retragerii ruseşti din Transnistria să susţină tratatul european de securitate colectivă propus ţărilor UE de preşedintele Medvedev”, explică Meister. În opinia sa, ideea constituirii unui Consiliu de securitate europeană UE-Rusia era bună pentru că ar fi reasigurat ambele părţi, dar a fost prost aplicată. „În relaţia cu Rusia trebuie să ştii să pui condiţii, să stabileşti termene exacte şi să monitorizezi progresele”, crede expertul german.

Acum câteva luni, Baconschi dădea raportul în faţa DGAP (“Priorităţi ale politicii externe româneşti, contribuţii la marile proiecte ale UE şi NATO”):

“Proiectele UE şi NATO au fost ancorele în jurul cărora România şi-a construit, în ultimii ani, toate priorităţile, abordările şi activităţile de politică externă. (…). Din punct de vedere politic, este imposibil de găsit măcar un singur exemplu care să reflecte o poziţie internaţională a României contradictorie cu valorile, interesele şi opiniile euroatlantice şi europene. Nu ne-am dezis niciodată de loialitatea faţă de parteneri şi nu am blocat niciodată consensul în cadrul NATO şi UE ”.