11 iunie 2011

„Germania nu are o politică coerentă pentru est în acest moment, dar se încearcă totuşi prin iniţiative timide precum propunerea făcută Moscovei ca în schimbul retragerii ruseşti din Transnistria să susţină tratatul european de securitate colectivă propus ţărilor UE de preşedintele Medvedev”



Un "desant" al DGAP (structura care promovează aceste idei) a început o călătorie cu trenul prin România, Moldova "şi Transnistria":
Un tren german a pornit spre estul Europei. Cercetători, foşti ambasadori, reprezentanţi de firme şi bănci vor să cunoască România, Moldova şi Transnistria. S-a redeşteptat interesul Germaniei pentru Est?

Grupul foarte eterogen este format din foşti diplomaţi şi tineri cercetători de la DGAP, principalul think-tank german, cât şi oameni care lucrează în transporturi, în domeniul bancar. Toţi interesaţi de politică externă şi foarte curioşi să vadă România, Moldova şi Transnistria. Călătoria cu trenul a fost gândită pentru a le da posibilitatea să ia contact direct cu jurnalişti, reprezentanţi ai statului, dar şi cu viaţa cotidiană prin vizitarea oraşelor.

La Bucureşti s-au întâlnit cu reprezentantul minorităţii germane în Parlament, deputatul Ovidiu Ganţ , şi cu ministrul de externe român Teodor Baconschi, care le-a prezentat priorităţile politicii externe româneşti. Nemţii au fost curioşi să afle care este relaţia României cu Moldova în prezent, dacă există posibilitatea unirii dintre cele două state care vorbesc aceeaşi limbă.

Ambasadorul german la Bucureşti a fost întrebat în legătură cu tarele sistemului românesc. Nemţii au vrut să ştie cum este cu ANI, agenţia care verifică averile demnitarilor, până şi bijuteriile. Şi de ce în ciuda măsurilor anti-corupţie luate, nu se „găsesc” mari corupţi. De asemenea s-au interesat de ce nu se poate progresa în domeniul infrastructurii, dacă România este puternic pro-americană şi cât de importante sunt schimburile economice dintre cele două ţări şi prezenţa firmelor germane în România. Ambasadorul  Andreas von Mettenheim a explicat că Germania rămâne primul partener comercial al României şi primeşte cel mai mare număr de studenţi români după Franţa. Cooperarea educaţională funcţionează deci foarte bine.  Întrebările au fost însă parcă formulate în spiritul unei întrebări mai largi: Ce am putea face noi nemţii pentru a putea ajuta această ţară să-şi depăşească problemele?”.
Şi-a redescoperit Germania interesul pentru Europa de Est? L-am întrebat pe Stefan Meister, cercetător la Centrul pentru Europa Centrală şi de Est din cadrul DGAP. „Germania nu are o politică coerentă pentru est în acest moment, dar se încearcă totuşi prin iniţiative timide precum propunerea făcută Moscovei ca în schimbul retragerii ruseşti din Transnistria să susţină tratatul european de securitate colectivă propus ţărilor UE de preşedintele Medvedev”, explică Meister. În opinia sa, ideea constituirii unui Consiliu de securitate europeană UE-Rusia era bună pentru că ar fi reasigurat ambele părţi, dar a fost prost aplicată. „În relaţia cu Rusia trebuie să ştii să pui condiţii, să stabileşti termene exacte şi să monitorizezi progresele”, crede expertul german.
Acum câteva luni, Baconschi dădea raportul în faţa DGAP (“Priorităţi ale politicii externe româneşti, contribuţii la marile proiecte ale UE şi NATO”):
Proiectele UE şi NATO au fost ancorele în jurul cărora România şi-a construit, în ultimii ani, toate priorităţile, abordările şi activităţile de politică externă. (…). Din punct de vedere politic, este imposibil de găsit măcar un singur exemplu care să reflecte o poziţie internaţională a României contradictorie cu valorile, interesele şi opiniile euroatlantice şi europene. Nu ne-am dezis niciodată de loialitatea faţă de parteneri şi nu am blocat niciodată consensul în cadrul NATO şi UE ”.

5 comentarii :

cristoiu spunea...

Nu stiu de ce , dar ,de fiecare data cand Germania a avut un cuvant de spus in Europa a rezultat un razboi din cauza caruia a avut de suferit cel putin o generatie,germanii fiinnd cel mai pagubiti.

anarchix spunea...

@ cristoiu

nu le plang de mila. Si-au meritat-o de fiecare data.

Riddick spunea...

Nu sunt sigur că germanii, decât în cazul primului razboi mondial (hiperinflaţia din anii '20, urmată de criza mondială).

Riddick spunea...

Am timbre germane din anii '20, cu preţul reştampilat cu trei zerouri (nu am şi re-reştampilate, alea sunt rarităţi cautate). Am şi timbre austro-ungare ştampilate de Republica Sovietică Ungară - 1919. :)

Crystal Clear spunea...

Din cate tin minte eu am niste timbre pe diverse acte ale parintilor cu Carol al doilea.
Este foarte interesant ...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: