24 noiembrie 2010

Order! Order! Mascarada demokraţiei UERSS



Cârdăşie dezgustătoare între grupul socialist şi grupul popular (PPE). 

Martin Schulz (german, co-preşedintele grupului socialist S&D), pretinde că ar fi auzit rostite de către europarlamentarul britanic Godfrey Bloom (UKIP/EFD) cuvintele "Ein Volk, ein Reich, ein Führer !" (o lozincă hitleristă), în timpul discursului său.

Schulz cere măsuri din partea preşedintelui Parlamentului, Jerzy Buzek (polonez, PPE).

Nu au fost cazuri de măsuri disciplinare după invocarea lui Marx, Lenin, Mao, Che Guevara sau Fidel Castro. Parlamentul European a condamnat printr-o rezoluţie "stalinismul", nu comunismul ori socialismul (doar "regimurile comuniste"). Probabil, dacă cele spuse de Schulz sunt adevărate, era o ironie din partea lui Bloom la adresa lui Schulz (care foloseşte fără jenă cuvinte tari), nicidecum propagandă nazistă.

Joseph Daul (francez, preşedintele grupului PPE) nu aşteaptă să se facă lumină asupra incidentului şi cere imediat cuvântul, creditând varianta lui Schulz, adăugând că "nu se poate admite un asemenea atac la democraţie".

Buzek: "Nu putem continua lucrările într-o asemenea atmosferă. După cum vedeţi, întreaga sală protestează împotriva comportamentului dumneavoastră" [Godfrey Bloom]. Apoi, invocă un articol după care "un membru al Parlamentului care perturbă lucrările poate fi evacuat" şi îi cere lui Bloom "să părăsească sala în acest moment". Bloom se conformează.



"There is a rule for Herr Schulz, and another rule for everybody else !"

După-amiază, la reluarea lucrărilor, Schulz repetă acuzaţia, mulţumind "colegilor din toate grupurile pentru împărtăşirea aceloraşi valori comune europene şi democratice".

Godfrey Bloom ia cuvântul şi îi atrage atenţia noului preşedinte de şedinţă (britanic, LDP/ALDE, fost membru al Partidului Conservator) că el nu şi-a trădat alegătorii şi nu a trecut la alt partid, fiind reales în circumscripţia sa.

Preşedintele de şedinţă îi cere la rândul său lui Bloom "să plece, fiindcă nu şi-a cerut scuze [conform regulamentului]". Apoi, organizează o mică scenetă (sunt convins că s-a aranjat totul în pauza dintre şedinţe):

"Nu voi da timpi de microfon pentru acest subiect" (proteste în sală). "Am o propunere: deşi aş putea cere personalului de securitate să îl evacueze pe domnul Bloom, vreau să pun la vot în Parlament dacă domnul Bloom trebuie să plece. Cei "pentru", ridicaţi o mână, vă rog !" (vociferări) O procedură de vot inexistentă în Parlamentul European.

"Normal", vot majoritar masiv "pro-democratic"...

Este admisă o singură intervenţie, a preşedintelui grupului EFD (şi al partidului UKIP al lui Bloom), Nigel Farage: "motivul furiei şi al neplăcerii este că nu respectăm cu toţii în mod efectiv regulile acestui loc; domnul Schulz a proferat în mod repetat insulte nu numai împotriva mea, ci şi a multor membri ai acestui parlament - a spus că euroscepticii si votanţii "NU" [la referendumurile Tratatului Uniunii Europene] "deschid uşa fascismului", Cohn-Bendit ne-a facut "bolnavi mental"... dar furia - şi împărtăşesc această furie - este datorată faptului că regulile nu se aplică în mod egal, domnul Schulz deseori îi face pe mulţi "fascişti" şi nimeni nu intervine, dar când acesta este considerat astfel, europarlamentarului respectiv i se cere să părăsească sala. Nu este corect". Un europarlamentar olandez de la PVV (partidul lui Geert Wilders) se ridică în picioare si protestează împotriva mascaradei regizate contra lui Bloom.

Preşedintele cere din nou plecarea lui Bloom. Intervine din nou, absolut penibil, Joseph Daul (PPE). Europarlamentari UKIP/EFD ocupă poziţii lângă Bloom (61 de ani), sugerând că se vor opune fizic evacuării acestuia. Îşi fac apariţia aprozii.

Preşedintele suspendă şedinţa pentru cinci minute (vine apoi la grupul lui Bloom; Daul zâmbeşte tâmp; Bloom pleacă, în cele din urmă, însoţit de aprozi).

Cine va suspenda UERSS definitiv ?




>> Europarlamentarul PSD/PES Catălin Ivan susţine "varianta oficială"

>> Grupul Conservator (ECR) cade şi el în capcana "apărării valorilor democratice"

3 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Prin 1980 am asistat la o sedinta PCR de excludere a unui coleg,membru de partid care depusese cerere sa plece in Italia la fratele sau.

A fost condamnat cu manie proletara de colegi

Episodul de mai sus este identic cu cel de pe vremea comunistilor ,doar updatat la 2010.
DIZGRATIOS !!!!!

Riddick spunea...

Pentru mine surpriza este poziţia grupului conservator (ECR). Le-au plecat doi oameni (polonezi, printre care chiar preşedintele grupului, Michal Kaminski).

Kaminski şi celălalt erau membri ai partidului PiS al lui Jaroslav Kaczynski. Au plecat pretextând că "partidul a fost confiscat de extrema dreaptă". Să fi dat Kaminsky comunicatul de capul lui ? Dacă aflu ceva, pun update.

PiS split spells trouble for European Parliament group

http://www.thenews.pl/international/artykul144015_pis-split-spells-trouble-for-european-parliament-group.html

EP party leader stands firm

Former Law and Justice member Michal Kaminski MEP has said that he wants to remain leader of the European Conservatives and Reformists, even though in Poland he is now part of the newly formed Poland is the Most Important breakaway group from Law and Justice.


Eleven Polish MEPs from the European Conservatives and Reformists (ECR) who still remain members of Law and Justice, have mooted that they want Kaminski to resign from the post.

http://www.thenews.pl/international/artykul144112_ep-party-leader-stands-firm.html

Crystal Clear spunea...

Da, este ciudat ceea ce se intampla cu ECR.
Iti dai seama cata la cata manipulare si subminare se recurge pentru a fi compromis !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: