29 noiembrie 2010

Václav Klaus: Note pentru Summit-ul UE-Africa de la Tripoli




Notes for Tripoli EU-Africa Summit

Multe mulţumiri pentru posibilitatea de a fi aici, la acest summit important, pentru posibilitatea de a întâlni politicieni foarte distinşi din Africa şi pentru şansa de a vizita pentru prima dată Tripoli, precum şi Libia.

Eu reprezint Republica Cehă, o ţară din Europa Centrală, care avea - mai ales în a doua jumătate a secolului XX, sub numele de Cehoslovacia - relaţii foarte extinse cu multe dintre ţările africane. Aş dori să afirm foarte clar că vrem să construim pe această bază şi să reluăm, să reînviem şi să restabilim relaţiile noastre. Cred că va fi în interesul ambelor părţi.

Republica Cehă este o ţară puternic industrializată, şi produsele noastre au fost şi sper că încă mai sunt cunoscute în multe locuri din Africa. Suntem gata de a crea toate condiţiile politice, legislative şi instituţionale necesare spre a extinde schimburile comerciale şi investiţiile între noi, şi - ceea ce este important - în ambele direcţii.

Sunt sigur că celelalte ţări europene au acelaşi interes. Există, totuşi, unele probleme care trebuie să fie rezolvate. Trebuie să ne cunoaştem reciproc mult mai bine decât acum, trebuie să scăpăm de unele neînţelegeri şi prejudecăţi vechi, nejustificate, trebuie să existe o mai mare stabilitate politică în unele ţări africane, dar principalul obstacol pentru a avea relaţii mai ample economice între noi şi fiecare naţiune africană, între UE şi Africa, se află în altă parte. Aceasta se află în politicile economice şi aranjamentele instituţionale ale ambelor părţi.

Cele două probleme principale pe care le văd sunt continuarea politicilor protecţioniste, precum şi impunerea de tot felul de "standarde" uniforme, fără a acorda suficientă atenţie nivelului de dezvoltare economică al fiecărei ţări. Nu toate asemenea standarde sunt în interesul şi la nivelul posibilităţilor ţărilor mai puţin dezvoltate economic. Ţările europene ar trebui să o accepte.

De asemenea, trebuie să se definească în mod corect protecţionismul. Astăzi, protecţionismul nu are numai forma barierelor comerciale tradiţionale asupra importurilor (tarife şi contingente cantitative), dar - mai mult şi mai des - sub formă de programe de subvenţii în ţările dezvoltate. Recenta criză a făcut subvenţiile din multe domenii mai mari decât înainte.

Ţările africane, deasemenea, nu ar trebui să fie obligate să accepte standardele în prezent la modă ale emisiilor de CO2 pe baza ipotezei foarte problematice a încălzirii globale produse de om. Noi nu ar trebui să ne repezim şi să luăm decizii pripite în acest sens. Dovezile convingătoare încă lipsesc.

Permiteţi-mi să închei prin a repeta că ajutorul cel mai important pe care Europa îl poate oferi ţărilor din Africa este de a îmbunătăţi accesul firmelor africane pe pieţele europene. Ajutorul nu este o soluţie, fără a mai vorbi despre forma sa şi metodele de alocare. Noi trebuie să acordăm o atenţie deosebită relansării marşului spre comerţul liber şi spre liberalizare. Sunt sigur că ne va ajuta pe toţi, mai mult decât orice altceva.

Václav Klaus, Rixos Conference Centre, Al Khadra Hospital Bridge, Tripoli, Libia, 29 noiembrie 2010


http://www.klaus.cz/clanky/2728


http://www.africa-eu-partnership.org/

5 comentarii :

Crystal Clear spunea...

V Klaus este cu adevarat un "om de dreapta " :

"Ajutorul nu este o soluţie, fără a mai vorbi despre forma sa şi metodele de alocare. Noi trebuie să acordăm o atenţie deosebită relansării marşului spre liberalizarea comerţului şi liberalizare. Sunt sigur că ne va ajuta pe toţi, mai mult decât orice altceva."

Un barbat adevarat !

Riddick spunea...

Cum îi prinde, cum îi arde cu încălzismul şi cu mondialismul.

costin spunea...

Relatiile economice dintre Europa si Libia?

Riddick spunea...

Am văzut postarea, cu traducerea, cam greu cu ăştia, teroriştii cu "certificat de bună-purtare".

Riddick spunea...

Am văzut postarea, cu traducerea, cam greu cu ăştia, teroriştii cu "certificat de bună-purtare".


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: