07 iulie 2017

Pentru GrindeAnus, diminuarea puterilor lui Iohannis era ceva negativ


Conform Realitatea TV, Cioloş "reformase" DGPI prin ordonanţă de urgenţă (probabil urgenţa era că pierdea alegerile...) militarizându-l, iar PSD-ALDE îl "deturnează" prin proceduri parlamentare, demilitarizându-l eliminând din dispozitivul guvernamental un (s)pion de-al Preşedinţiei. Observăm dublul limbaj: procedura excepţională ("militarizarea de urgenţă") este ceva pozitiv, iar procedura parlamentară (finalizată printr-o lege trimisă la promulgare) este ceva negativ, "deturnare" (titlul articolului: Cum a fost deturnat serviciul secret al MAI în subordinea "protejatei lui Dragnea").
Printr-un fals în comisiile parlamentare, PSD a demilitarizat structura și a făcut să dispară un punct esențial în procedura de numire a comandanților DGPI: avizul emis de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării).

Militarizarea presupune, de regulă, un control mai sever, specific instituțiilor cu rol de anticorp. În cazul ăsta, principiul a fost aplicat unei entități care poartă istoria celui mai controversat serviciu secret din România. Tehnocrații lichidau astfel o ambiguitate legislativă exploatată politic timp de 27 de ani.

Trimiteau pentru prima dată DGPI sub control parlamentar și, în același timp, mențineau avizul CSAT în procedura de numire a comandantului.

Avizul CSAT este o formă de control încrucișat a deciziilor supreme în stat. Înseamnă că șeful DGPI trebuie acceptat de Președintele României și consilierul său de securitate, de șefii SRI și SIE, șeful Statului Major General, dar și de miniștrii de la Apărare, Interne, Finanțe, Justiție și Economie.
Militarizarea era (sanchi) depolitizare şi trecere sub control parlamentar (dacă era asigurat tot prin georgianpopi, e clar ce "control" era ăla). Pârghiile de control real erau la CSAŢ, deci la Cotroceni the deep state.

Tot la Realitatea TV aflăm cum s-a strofocat GrindeAnus ca să nu piardă Iohannis controlul DGPI. Vorbeşte la plural despre dorinţa de a merge pe linia tehnocraţilor, dar nu precizează clar la cine se referă pluralul. Cât despre activitatea parlamentară, ea este doar "un scurtcircuit" (o piedică în calea... tehnocraţilor-bis!). Şi-atunci, ce era să-i facă PSD(-ALDE), să-l pupe şi să-l lase să se "joace" mai departe?!
”Senatul a fost cameră decizională, am chemat-o pe Carmen Dan la Guvern să o întreb despre ce e vorba. Nu cred explicația ei că și pentru dânsa a fost o surpriză, că a fost o propunere care a venit așa, dintr-un amendament prin lege. Am transmis și administrației prezidențiale și am avut o întâlnire cu Iohannis”, a declarat fostul prim-ministru Sorin Grindeanu.

Totodată, Grindeanu a spus că guvernul condus de el nu a susținut politizarea serviciului secret prin înlocuirea cadrului militar de la conducere cu un om numit doar de ministrul de Interne, fără control CSAT.


”Am dorit să mergem pe linia guvernului tehnocrat”
, a susținut fostul șef al guvernului. "Mi s-a părut că modul în care au încercat să reorganizeze acest serviciu e cel corect doar că în Parlament a apărut acest scurt-circuit", a explicat Grindeanu.
În alte ţări, dacă preşedintele şi guvernul sunt de culori diferite, orice colaborare care trece de cadrul formal (instituţional) este calificată by default drept blat. Însăşi această situaţie ("bipartidismul simultan") este considerată indezirabilă, dăunătoare. Numai la noi văd că persistă tembelismul numit "cooperare (inter)instituţională", când - precum cazul de faţă - premierul se consultă cu preşedintele spre a bloca o iniţiativă parlamentară a majorităţii.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Sorin Roşca-Stănescu, 2010: "Din păcate, niciuna dintre administraţiile de la Bucureşti nu a dezvoltat şi nu şi-a consolidat relaţiile cu China. Chiar şi în cadrul Parteneriatului Euro-Atlantic, de multe ori noi i-am dezamăgit pe europeni, în favoarea Statelor Unite. Începând din 2011, şansa Bucureştiului este de a merge loial, împreună cu partenerii europeni, cât mai aproape de China."

Sorin Roșca-Stănescu, 2012: "Ca atare, printr-o viitoare uniune noi trebuie să câștigăm ceea ce am pierdut. Ceea ce am dat sau ceea ce ni s-a luat. Noi trebuie să primim asigurări că vom intra în randul statelor europene cu o economie și cu un nivel de trai performante. A doua realitate derivă din analiza intențiilor polilor de putere UE. Și, în primul rand, a intențiilor Germaniei. Dacă Germania vrea consolidare și integrare prin austeritate, atunci ea se va prăbuși în sine și va prăbuși UE. Dacă, dimpotrivă, Berlinul vrea dezvoltare și investiții, atunci da, avem ce căuta în federație."

Postări populare (nu P.P.E. !):