Anti-Maidan

17 iunie 2017

Până la urmă, opţiunile ne definesc pe fiecare


Laurenţiu Rebega provine din PC şi este neam cu Ăla Micu' (Daniel Constantin), unul dintre actanţii tentativei de lovitură de stat aflată acum în derulare. Trecerea lui la grupul naţionalist (ENF) din "parlamentul european" am privit-o cu suspiciune de la bun început; pe parcurs însă îmi ziceam "şi dacă într-adevăr s-o fi găsit şi din România unul?", dar iluzia a durat puţin timp. La acest moment PFN - cel puţin sub conducerea lui Rebega - nu poate fi considerat o alternativă eurosceptic-naţionalistă în politica RO. Aceeaşi impostură ca şi admiterea în grupul conservator ECR a "partidului" M10 fondat de activista Soros şi LGBT Monica Macovei. În curând se va dezumfla şi Gogoaşa Sebastian Ghiţă (de la care unii mai speră să iasă ceva) şi mă aştept la dispariţia postului România TV pe modelul mătrăşirii OTV. Sau eventual deturnarea pe model Realitatea TV. Atenţie, chiar în condiţiile continuităţii guvernării PSD-ALDE.

Lipsa alternativei eurosceptic-naţionaliste lasă - acum - ca opţiuni-surogat doar un PSD curăţat de facţiunea Ponta-Grindeanu(-Grupul de la Cluj), şi aliatul său ALDE. În condiţiile existenţei pragului electoral. Vorbesc despre partide care intră în parlament, nu despre unele care ar părea "mai adecvate" dar care nu trec pragul şi astfel ajută în principal PSD şi PnL. Iar la preşedinţie, orice contracandidat al lui Iohannis din turul doi, însă care să nu fie tot "ardelean" (transilvănean) sau bănăţean.

Rebega susţinând puciul Grindeanu-Ponta-Ocultă (aici aparent se dă "imparţial" dar este cunoscut drept un intim de-al lui Ponta, iar ieri a semnalat că este de partea grindenilor):

Comunicat de presă: Antipolitică + antiinteligență = anti-România

De mai multe săptămâni s-a vorbit în presă despre existența unor tensiuni între președintele PSD Liviu Dragnea și premierul Sorin Grindeanu. Tot în presă, de câteva zile, s-au vehiculat scenarii privind o schimbare a premierului. Nu m-au interesat aceste zvonuri pentru că știu că în viața internă a oricărui partid apar probleme și consider că ele trebuie rezolvate în interior. Dar dacă aceste probleme au consecințe care afectează viața publică, atunci împricinații au datoria de a le prezenta cinstit, transparent și responsabil în fața opiniei publice.


Guvernul este învestit de Parlament (nota bene: de întregul Parlament, nu numai de majoritate!) și depune jurământul în fața Președintelui, funcția care reprezintă România! Prin urmare, schimbarea unui guvern trebuie făcută cu aceeași transparență și urmând o procedură constituțională – fie ea demisie sau moțiune de cenzură – care să convingă cetățenii de justețea deciziei. Altminteri vorbim de antipolitică!

Pe scurt, un premier nu se demite la o ședință de partid, în urma unei evaluări interne. Domnul Dragnea insultă inteligența a milioane de români, fluturând niște cifre cu totul neverificabile și lipsite de relevanță! Pe de altă parte, nici premierul Grindeanu nu a procedat corect, întrucât a ieșit la declarații înainte de a fi tranșat clar, prin vot, chestiunea în interiorul partidului. Prin urmare, este vorba despre antiinteligență!

România ajunge, astfel, în situația unică în care o majoritate își dărâmă propriul guvern, la șase luni după învestitură, într-un moment în care toți indicatorii economici sunt pozitivi!

Este clar pentru toată lumea că această criză bizară are alte cauze. Nu trebuie să fii foarte informat ca să intuiești că este vorba despre o luptă pentru putere între grupuri oculte și trans- (sau supra!) partinice! Iar aceasta este împotriva democrației și împotriva României!

În contexul în care țara noastră se află în preajma unor amenințări internaționale majore și în numele poporului român, vă somez, domnilor politicieni, să vă dați jos măștile!

O politică pentru țară se poate face numai împreună cu țara! Spuneți adevărul și adevărul vă va face liberi! Spuneți adevărul pentru că numai adevărul vă va da puterea!

2 comentarii :

Anonim spunea...

Îți spuneam ca totul mi se pare un teatru ieftin.Inca trei argumente:1.Iohannis lipsește din tara in perioada asta(spălare de mâini,fuga de mediere,îngreunarea procedurilor)2.Acțiune sincronizata cu alegerile din PNL(un nou început,nu?)3.Acțiunea mass-media foarte bine coordonata in favoarea grindenilor.

Riddick spunea...

Lipsa lui Iohannis era cunoscută. Ce "mediere", cred că nu-i nimeni nebun la PSD-ALDE să aşepte mediere de la unul care declara prin iarnă că "porneşte război total cu PSD". Remarcă mai mulţi că la PnL doar Buşoi e promovat mediatic, Orban nu (Orban are şansele mai mari, teoretic, de a câştiga la congres). Buşoi e omul lui Iohannis. Doar două televiziuni (România TV, Antena 3) "şi jumătate" (B1 TV) relatează corect criza.

Treaba e pe muchie...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2012: Înainte de a fi români, am fost europeni. Şi creştini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? Nu Europa, ci statul naţional obliterează această diversitate.

De ce ne temem, aşadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câştiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislaţiilor naţionale. De parcă nu am fi atins deja un grad maxim de interdependenţă economică pe care actuala criză îl pune atât de dureros în evidenţă.

Acum, în Europa, ca în 1788 în America, ideea federalistă are viitor. Statele Unite ale Europei sunt unica soluţie pentru ca ethos-ul nostru născut din cultura Decalogului, filozofia ateniană şi dreptul roman să supravieţuiască: adunaţi, reprezentăm o treime din populaţia Chinei; separaţi, devenim de-a dreptul irelevanţi. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creştin-democraţilor care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu şi guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanţă financiară unică. Spaţiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu şi alţi politicieni creştin-democraţi după cel de-al doilea război mondial.

Departe de a fi liberticidă, Europa ne poate salva de îngustimea străină de creştinism a naţionalismului şi provincialismului. Cu condiţia să construim Statele Unite ale Europei, nu Uniunea Sovietică Europeană.


Postări populare (nu P.P.E. !):